În 2022, aerogara ieşeană a înregistrat opt luni consecutive în care a marcat record după record, relatează Ziarul de Iași. Martie a deschis această serie, fiind o premieră depăşirea pragului de 100 de mii de pasageri în prima lună de primăvară. Atunci au fost peste 119 mii de călători, salt cauzat de invadarea Ucrainei de către trupele ruseşti şi de închiderea spaţiului aerian din Republica Moldova.

Repatrierile şi transferul curselor de pe Aeroportul Internaţional Chişinău la Iaşi au contribuit în continuare la acest volum de trafic, alături de ridicarea restricţiilor impuse de pandemie.

În august, doar cinci curse de pasageri mai rămăseseră de transferat înapoi la Chişinău. Atunci a fost stabilit şi recordul absolut: peste 181 de mii de pasageri.

„Încheiem anul cu un nou record de pasageri şi cu perspectiva de a-l depăşi anul viitor”, a făcut bilanţul directorul general Romeo Vatră. Aeroportul Iaşi a depăşit pragul de 1,5 milioane de pasageri, cu 200 de mii mai mulţi decât în 2019, a scris el pe Facebook, într-un mesaj în care a mulţumit celor care au beneficiat de serviciile aerogării şi, deopotrivă, celor care lucrează aici. Recordul face Iaşul a doua aerogară regională din ţară, după cea din Cluj-Napoca şi înaintea celei din Timişoara.

Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, a apărut pericolul ca NATO să intre într-un conflict militar direct cu Federația Rusă, iar România și Polonia sunt vizate direct, fiind la granița conflictului armat. O organizație non-guvernamentală a explicat mai multe moduri în care s-ar putea întâmpla acest lucru, iar unul dintre puncte vizează bazele militare din țara noastră, scrie capital.ro

Pe data de 24 decembrie, organizația non-guvernamentală RAND a lansat un raport în legătură cu strategia de escaladare ale Statelor Unite ale Americii în confruntarea cu Rusia. Potrivit acestui raport, Washington-ul are obiectivul de „a pedepsi” și de „a descuraja” Federația Rusă să folosească arme nucleare, astfel încât NATO și Rusia să nu intre într-un conflict militar direct, scrie Rador.

Va ataca Rusia NATO?

Autorii analizei sunt de părere că Rusia ar putea lansa un atac non-nuclear împotriva țărilor europene care fac parte din NATO sau împotriva obiectivelor militare ale SUA și ale Alianței, inclusiv cele din spațiu.

Scenariul de escaladare ar avea trei acte:

1. un atac ipotetic al Federației Ruse asupra unei țări NATO
2. reacția Statelor Unite ale Americii
3. reacția Moscovei la adresa Washingtonului

„Scopul politicii de război a SUA până acum a fost evitarea unui război între NATO și Rusia. Un atac limitat al Rusiei asupra NATO nu anulează acest obiectiv”, a scris autorul articolului.

Cum ar putea escalada conflictul?

Potrivit experților, există patru posibile scenarii de escaladare a conflictului.

• În primul scenariu, americanii se tem că Rusia ar putea lansa un atac cu rachete asupra unui depozit sau a unui aerodrom, de exemplu, din Polonia.
• Al doilea scenariu constă într-un atac țintit asupra unui satelit american din spațiu. În acest caz, analiștii RAND cred că poate fi folosită o gamă largă de atacuri non-cinetice (adică nonmilitare) asupra Rusiei – propagandă etc.
• Experții spun, de asemenea, că Federația Rusă ar putea aplica lovituri asupra a trei baze aeriene din Polonia și România, de la care sunt livrate arme Ucrainei (n. r.: de precizat este faptul că ministrul Economiei, Florin Spătaru, a respins marți afirmaţiile privind livrarea de arme către Ucraina, precizând că la instituția pe care o conduce nu există contracte în derulare pentru echipamente sau muniţie produse în România;
• Al patrulea scenariu este un atac rusesc pe scară largă (sau „mai puțin reţinut”) asupra bazelor militare americane din Europa, inclusiv baza Ramstein și portul din Rotterdam. Ca răspuns, analiștii RAND propun atacarea regiunilor Doneţk (DNR), Lugansk (LNR), Zaporojie și Herson sub pretextul că Statele Unite ale Americii le consideră ucrainene.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că declarațiile „unor oficiali nemenţionaţi” de la Pentagon în legătură cu aplicarea unei „lovituri de decapitare” asupra Kremlinului, se referă, de fapt, la pericolul înlăturării președintelui Vladimir Putin.

În municipiul Chișinău au mai rămas circa 170 de microbuze, adică de zece ori mai puține decât în 2014, ceea ce a devenit o problemă de transport pentru muncipiu, susține Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație, scrie mold-street.com.

Reducerea abruptă a numărului de microbuze se datorează atât scumpirii carburanților, pieselor de schimb, cât și tarifelor mici, iar scăderea abruptă în continuare ar putea duce la dispariția acestui tip de transport pe străzile orașului, ceea ce nu este deloc benefic.

Acest lucru este îngrijorător în opinia autorităților municipale, deoarece cartiere și străzi întregi rămân fără transport public.

„În unele cartiere ale căror flux de pasageri este redus, precum și în cartierele ale căror străzi nu permit organizarea circulației transportului public de capacitate mare și sporită, cât și în unele localități suburbane persistă problema cu deservirea cu transport Public”, susține Direcția Generală Transport Public.

În plus, de la 1 ianuarie, dacă se aplică întocmai Standardele de calitate în transportul public aprobate anul trecut, practic niciun microbuz nu va mai putea circula.

În prezent, în municipiul Chișinău sunt 32 de rute de troleibuz, inclusiv: nouă rute care sunt deservite de troliebuze cu propulsie autonomă, 22 de rute de autobuz, din care șase sunt urbane și 19 rute suburbane și 22 de rute de microbuz. Astfel, în medie, zilnic, în oraș circulă 332 de troleibuze, 130 de autobuze și circa 170 de microbuze.

Ecusonul, eliberat în procesul de inspecție tehnică, va fi digitalizat. Modificările au fost aprobate astăzi de Guvern, în scopul simplificării procesului de documentare a vehiculelor care au fost supuse inspecției tehnice, informează MOLDPRES cu referire la Direcţia comunicare și protocol a Executivului.

Conform prevederilor proiectului, ecusonul urmează să ia forma unui cod de bare, care va fi aplicat în raportul de inspecție tehnică periodică. Astfel, aceste modificări vor permite reducerea cu circa 6,5 mil. lei anual a cheltuielilor operaționale suportate de către ANTA și stațiile de inspecție tehnică autorizate.

În prezent, prețul de procurare a ecusonului este de 10 lei, iar anual sunt comandate și procurate peste 650 de mii de ecusoane. Totodată, în perioada 2019-2020, Agenția Națională Transport Auto (ANTA) a casat și nimicit 77 mii de ecusoane neutilizate, în valoare de 314 924,66 lei. 

De asemenea, vor fi excluse situațiile în care aceste ecusoane erau pierdute în procesul de exploatare a unităților de transport și conducătorii auto erau obligați să se adreseze la stațiile de inspecție tehnică pentru eliberarea unui raport și a unui alt ecuson.

Datele din Sistemul informațional ,,AUTOTEST”, deținut de ANTA, sunt disponibile pe platforma de interoperabilitate „MConnect”, iar autoritățile responsabile de control în trafic au acces la informațiile privind valabilitatea inspecției tehnice a vehiculelor rutiere.

Totodată, proiectul nu exclude obligația de a supune anual vehiculul inspecției tehnice pentru a putea circula pe drumurile publice, iar pentru nerespectarea acestei obligații, în conformitate cu prevederile Codului Contravențional, poate fi interzisă exploatarea acestuia prin retragerea plăcilor cu numărul de înmatriculare.  

Proiectul urmează a fi implementat începând cu 1 ianuarie 2023.

Moldovenii vor trebui să aplice pentru o viză specială creată pentru teritoriul Uniunii Europene și să plătească o taxă în valoare de 7 euro.

Măsura va intra în vigoare din noiembrie, anul viitor și se aplică persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 70 de ani, scrie realitatea.net.

Comisia Europeană vrea să consolideze astfel securitatea la frontieră. Mai mult, se urmărește și monitorizarea digitală a turiștilor care intră și ies din țările membre.

De viză vor avea nevoie și cetățenii americani, britanici și în general cetățeni ai statelor extra-comunitare. 

Strugurii din Republica Moldova sun exportați în 22 de țări. Producătorii susțin că se înregistrează o dinamică pozitivă.

Potrivit lui Gheorghe Gabere, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri de Masă din Moldova, în prezent, strugurii de masă autohtoni ajung în 22 de țări, fiind înregistrată o dinamică pozitivă a exportului. Printre principalele destinații de export sunt: România, Federația Rusă, Kazahstan, țările baltice, Polonia, ș.a. Totodată, a menționat că piața europeană este promițătoare, însă viticultorii trebuie să întreprindă activități de reînnoire a sortimentului de struguri și să identifice soiurile înalt productive, cu calități solicitate de consumator. Actualmente, pe teritoriul țării noastre predomină soiul Moldova, ce ocupă circa 90% din structura plantațiilor viticole, scrie agroexpert.md.

Anual, țara noastră produce peste 100.000 tone de struguri de masă. Acum, strugurii pentru export costă circa 16 lei/kg, iar cei de calitate superioară sunt livrați la prețul de 20 lei /kg.

Potrivivt infromațiilor Oficiului Național al Viei și Vinului, recolta de struguri în anul 2022 a fost de 10 tone la hectar. pentru procesare au fost destinate 250 mii tone.

În satul Isacova a fost inaugurată o mini-fermă de iepuri și găini ouătoare pentru copiii cu boli amenințătoare de viață. Acesta a fost amenajată chiar în curtea Centrului de îngrijiri paleative pentru pentru ca copii să beneficieze de carne și ouă proaspete.

Valerian Isac, administrator: „Am primit un grant de 35.000 de euro pe care l-am implementat. Această afacere socială ne permite să câștigăm niște bani suplimentari pe care să-i direcționăm către activitățile fundației. Îngrijirile paleative pentru pacienții cu boli incurabile progresive avansate și copiii cu boli amenințătoare de viață pe care noi le asigurăm sunt gratuite, dar ele costă. Avem peste 20 de persoane angajate din sat. Acești oameni sunt asigurați cu salarii lunare, primite la timp, oficiale, cu toate impozitele necesare plătite la stat”.

Potrivit specialiștilor Centrului de îngrijiri paleative pediatrice, în prezent în instituție se află circa 15 copii, ceea ce reprezintă rata maximă de ocupare, comunică agrotv.md.

Rodica Costin, manager: „Acest Centru este foarte important pentru copiii din întreaga republică, nu suntem doar la nivel local. Copiii beneficiază de servicii calitative, de o îngrijire mai deosebită și totodată de produsele pe care le avem în sere”.

Stanislav Cvasnîi, primarul satului Isacova: „O parte din locuitorii satului Isacova, vor beneficia de un loc de muncă bine plătit aici, acasă, la noi, în localitate”.

”Rolul meu este de a îngriji aceste păsări și animale. Am deja aproape 4 luni de când lucrez aici, sunt aproape de casă și salariul tot la fel este convenabil”.

Uniunii Europene și  Suedia au venit cu asistență financiară pentru a susține a și implementa acest proiect.

Ana Ciurac, coordonator de proiect: „În primul proiect „Angelus Agro” a dat dovadă de rezultate foarte frumoase prin vânzarea legumelor din serele create cu asistența financiară a Uniunii Europene și a Suediei, iar această activitate este cea de-a doua fază a unui alt proiect. Sunt deja procurați 5 iepuri și 100 de găini ouătoare, iar ouăle acestora se vor comercializa în curând pe piața din Republica Moldova”

Aina Idrisova, președintele Platformei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Social: „Vedem perseverența cu care ei lucrează și suntem foarte bucuroși că afacerea lor socială crește și deja avem încă un exemplu bun de activitate printre membrii platformei. Recent au fost premiați în cadrul Galei Antreprenoriatului Social, și eu cred că este foarte meritat”.

Milioane de oameni care poartă ochelari de vedere știu cât de deranjant este atunci când lentilele se aburesc și nu mai poți vedea nimic. Oamenii de știință au găsit o soluție la această problemă și au inventat ochelarii care nu se vor aburi niciodată.

Fie că e de la schimbarea temperaturii, de la mască, de la gulerul ridicat până la nas iarna, sau de la un simplu preparat fierbinte din farfurie, aburirea lentilelor este destul de frustrantă. Atât de frustrantă încât oamenii de știință s-au gândit să își aloce timpul pentru a găsi o soluție care să scape purtătorii de ochelari de vedere de această problemă. Și au găsit-o: ochelarii suflați cu aur. Mai exact, secretul constă într-un strat de aur, care încălzește ochelarii, împiedicând astfel condensul, scrie money.ro referitor la The Guardian.

Concret, oamenii de știință de la institutul de cercetare ETH Zurich din Elveția au realizat ochelarii astfel încât aceștia să absoarbă radiațiile infraroșii de la soare. În acest fel, lentila se încălzește și cu 8 grade Celsius, ceea ce înseamnă că vor preveni formarea condensului.

Chiar dacă materialul folosit este unul prețios, costul acestora nu este unul exagerat de mare. Stratul de aur este unul extrem de subțire, și anume a 12-a parte dintr-o foiță de aur. Acesta cuprinde și două rânduri de oxid de titan. Aurul se află între cele două, însă nu obturează în niciun fel vederea, lentila rămânând transparentă.

Prezent în platoul Euronews România, Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova la București, a vorbit despre apărarea și securitatea Republicii Moldova, despre relația cu UE, Rusia și Transnistria, dar și despre reformele în administrația și justiția de la Chișinău.

Cele mai importante declarații ale ambasadorului:

Apărare și securitate energetică

• "Neutralitatea nu ne poate apăra de rachete. Războiul ne-a arătat că trebuie să acordăm mai multă atenție consolidării securității și securitatea trebuie privită într-un sens mai larg, nu doar prin prisma armatei"

• "Armata a fost unul dintre domeniile neglijate în Republica Moldova, nu s-a investit în armată. Pregătirea armatei nu este cea mai bună, iar acum, în timp de criză, se depun eforturi pentru a pregăti armata și pentru a o dota cu cele mai bune echipamente moderne, de apărare"

• "Până la debutul conflictului, cred că aveam și în continuare cred că avem cel mai mic procent de finanțare dedicat armatei din Europa, aproximativ 0.4% din PIB-ul Moldovei. În 2022, bugetul Armatei s-a mărit de două ori, cu 18%. În același timp, beneficiem de asistența UE, prin Instrumentul european pentru pace (IEP). Ni s-au oferit 40 de milioane de euro pentru apărare"

• "Problema energetică afectează mult Republica Moldova. Nu au fost investiții în infrastructură, pentru a permite Moldovei să fie independentă. În continuare, Republica Moldova este dependentă de gazele Rusiei, însă abia în ultimele luni s-au găsit surse alternative, care sunt mai scumpe decât își poate permite Moldova, însă beneficiază în continuare de asistența UE"

• "Securitatea energetică este foarte fragilă, pentru că, 30 de ani, Moldova a neglijat securitatea energetică. Majoritatea celor de la guvernare au sabotat Republica Moldova și au făcut tot posibilul să mențină Moldova dependentă de Federația Rusă sau de sistemul energetic al CSI (Comunitatea Statelor Independente), din care Moldova a făcut parte până la debutul războiului"

• "România are suficient curent electric pentru a ni-l transmite. Problema curentului electric pe care noi actualmente îl procurăm în proporție de peste 80% din Ucraina este că vine pe liniile de înaltă tensiune din Ucraina sau Transnistria. Există o linie de mai mică tensiune care nu ne este suficientă"

• "Lacuna principală a Moldovei în relația energetică cu România este absența liniilor de înaltă tensiune care să lege statele. Curentul electric adus din România trece prin liniile de înaltă tensiune care leagă Moldova de Ucraina și linia care trece prin Transnistria"

• "Există pericolul ca Rusia să bombardeze liniile de înaltă tensiune care leagă Ucraina de Moldova și atunci să fie un dezastru pentru sistemul energetic de la Chișinău, apoi, Moldova este la cheremul administrației din Tiraspol care poate opri conexiunea energetică oricând"

• "Trebuie construite cât mai curând linii de înaltă tensiune între Moldova și România"

• "Pentru apărare, Republica Moldova are nevoie de un corp bine instruit de ofițeri. România, dar și alte state contribuie la pregătirea ofițerilor, prin exerciții comune de pregătire și cu echipamente de apărare, care să îi permită o sincronizare cu capabilitățile statelor din Parteneriatul pentru Pace al NATO"

• "Avem nevoie de echipamente care să combată ingerințele în spațiul nostru aerian. Una dintre prioritățile pentru 2023 este consolidarea sistemului de apărare antiaeriană și sperăm ca anul viitor UE să ne acorde cel puțin aceeași sumă, de 40 de milioane de euro, în cadrul Instrumentului european pentru pace, încât să ne permită să procurăm echipamente, care să ne dea posibilitatea să consolidăm sistemul antiaerian"

Transnistria

• "Armata Republicii Moldova numără probabil 6.500 de militari, în Transnistria sunt 7-8.000 de soldați. Cei din Transnistria au armament, tancuri, pe care l-au adus din Rusia în anii precedenți. Au tot exersat cu forțele militare ruse, au organizat sute de exerciții militare, inclusiv de traversare a Nistrului, simulări ale unui atac"

• "Tinerii din Transnistria nu vor să lupte, pentru că au fugit în masă de acolo la începutul războiului, pentru că se așteptau la mobilizare. Din sentimentele populației de acolo, înțelegem că nu doresc să lupte într-un război ilegal și inutil"

• "Avem dialog cu administrația din Transnistria, avem grupuri de lucru, majoritatea s-au reunit de mai multe ori, negociatorul din partea Republicii Moldova s-a întâlnit cu liderul din Transnistria, pentru a asigura calmul în regiune și a evita escaladările"

Uniunea Europeană

• "Ultimele sondaje arată că procentul celor care cred că UE este unica noastră șansă de a ne dezvolta, de a ne asigura prosperitatea și securitatea a crescut de la 51% la 60%. Acest lucru se întâmplă în tumultul creat de războiul Federației Ruse în Ucraina, în ciuda demonstrațiilor antiguvernamentale organizate de unele forțe pro-ruse, alături de elemente nu tocmai bine intenționate"

Justiție și administrație publică

• "Unii dintre instigatorii la proteste nu se mai află în Republica Moldova, ci sunt pe lista celor sancționați de SUA. Sperăm că UE va lua exemplul SUA și îi va sancționa, pentru a le tăia dorința de a destabiliza țara"

• În ultimele 7-8 luni, guvernul Republicii Moldova a încercat să gestioneze o multitudine de crize, care au deviat Executivul de la Chișinău de la reformele pentru justiție. "Criza energetică, cea a refugiaților și cea economică, însă în ciuda acestora, reformele au continuat în domeniul justiției. Am început procesul de selectare a viitorilor membri ai Consiliul Superior al Magistraturii și ai Consiliului Suprem al Procuraturii, care va fi finalizat până la sfârșitul anului 2022, pentru a curăța sistemul judecătoresc de elementele mai puțin integre, dacă nu corupte. Tempoul va crește"

• "Guvernarea și-a asumat respectarea statului de drept și nu putem face reforme după modelul celor care au guvernat Republica Moldova până în 2020-2021, trebuie să fim atenți la regulile statului de drept, pe care UE și lumea democratică ne solicită să le respectăm"

• "Ne dorim să atragem cât mai mulți tineri în instituțiile Republicii Moldova. Tineri care au făcut școala în România sau alte state ale UE, dar trebuie să le oferim anumite oportunități și oportunități materiale și de a avansa în carieră. Dar deocamdată, oportunitățile materiale nu sunt cele mai încurajatoare. Cu toate acestea, credem că în viitor se va face reforma administrației centrale și vom găsi resursele de a atrage tineri bine pregătiți"

Pe lângă zmeură, coacăză, afine și piersici, în satul Nezavertailovca din Stânga Nistrului (raionul Slobozia) se întinde o frumoasă plantație în care cresc rodii, kaki și smochine. Fructele exotice s-au aclimatizat foarte bine pe meleagurile noastre și bucură fermierii cu roade bogate și aromate. Cei care de 15 ani studiază și muncesc la realizarea visului lor de a crește cultiva și la noi fructele pe care ne-am obișnuit să le cumpărăm din țări exotice sunt soții Nadejda și Serghei Cosiug.

Nu sunt agricultorii de profesie, dar toată viața și-au dedicat-o pomiculturii. Au studiat, au experimentat până au ajuns la rezultatul de astăzi. Anul acesta, familia a recoltat peste 0,5 tone de rodii din propria plantație. O bună parte le-au vândut, câteva au păstrat pentru consumul familiei, iar din cele răscoapte au făcut suc, scrie agromedia.md.

Pentru prima dată, am văzut așa pomi acum 15 ani, în Odessa. În luna octombrie, am văzut un copac cu o recoltă bogată de fructe portocalii, la început m-am gândit că sunt caise, dar amintindu-mi că afară era octombrie, m-am apropiat și m-am urcat pe gard. De acolo s-a auzit o voce: „Interesant?” Mi-am cerut scuze și am spus: „foarte”. Bărbatul m-a lăsat să intru în curte și nu mi-a venit să cred ce am văzut. Un copac cu kaki, două tufișuri uriașe cu rodii și un kiwi. Am spus că nu voi pleca până nu îmi spune de unde le-a luat. Mi-a dat atunci numărul de telefon al fermierilor din regiunea Herson a Institutului Novokahov, care au reușit să creeze puieți de kaki și rodiu pentru regiunea noastră. Mi-au trimis puieții prin poștă. Apoi am fost la seminarul lor și am învățat cum se reproduc, a declarat pentru AGROMEDIA, Natalia Cosiug.

Nu există vreun secret anume. Pomul, ca și omul iubește atenția și grija, sunt însă și câteva detalii la care trebuie să fim atenți. Butașii pentru înmulțirea rodiilor trebuie să îi luăm doar de la planta intrată pe rod. E nevoie ca pomul să aibă minim 3-4 ani ca să putem lua „copii” de la el.

Puieții de rodie se sădesc în luna noiembrie. Nu necesită îngrășăminte speciale, cel mai potrivit este compostul din bălegar de vacă. De asemenea, trebuie să ținem cont de faptul că rodia, la origini, crește în soluri uscate, nisipoase. Udăm pomii de 1-2 ori în săptămână, iar în perioada de vegetație mai des, cu excepția sezonului de înflorire, precizează Serghei Cosiug.

Rodiul are 4 etape de înflorire: din mai până în septembrie. Atunci când pomii sunt în floare, tabloul este unul de nedescris, florile mari și roșii sunt nemaipomenit de frumoase, povestește antreprenorul.

Chiar dacă se întâmplă ca din anumite motive florile să cadă, vor înflori altele, fără roadă nu rămânem sigur. De regulă, păstrăm doar florile din primele 2 etape de înflorire, celelalte flori trebuie tăiate.

În regiunea noastră, sfârșitul de octombrie este perioada când fructele ajung la maturitate. Este uimitor cum fructele singure ne dau de înțeles când sunt gata de recoltare, doar trebuie „să știm să le ascultăm”. Rodia este coaptă bine atunci când începe să crape coaja și semințele se scutură, exact ca în cazul nucilor. Trebuie culese imediat ce au apărut primele crăpături, altfel, nu vom putea păstra fructele. Din acest motiv, rodii coapte în magazine nu vom găsi niciodată. Păstrate în condiții corecte, rodii din plantația noastră mâncăm până în luna mai. Anul acesta am recoltat 0,5 tone de rodii. Pentru că au fost multe, o parte din roadă am vândut-o, mai spune fermierul.

Familia are în livadă diferite soiuri de rodii. De exemplu, soiul „Rodie roz de Crimeea” nu este foarte atrăgător la aspect, dar este cel mai potrivit pentru sucul presat la rece: are semințele mai mărunte și un gust mai dulce. Pentru consumul în stare proaspătă este soiul „Guleisha roșu”.

Deși iernile în zona noastră nu sunt din cele mai aspre, în sezonul rece pomii de rodie trebuie protejați. Noi utilizăm sacii de la îngrășăminte, din ei coasem huse de protecție. Anul acesta am experimentat și am ținut pomii acoperiți până în luna mai. Astfel, le-am creat un microclimat mai aproape de cel din care provin pomii. Când i-am descoperit, pomii aveau deja frunzulițe verzi. Astfel, înflorirea a început mai devreme, respectiv, fructele s-au copt mai repede decât de obicei.

Un alt fruct exotic pe care îl găsim în plantația familiei Cosiug este Kaki. Un fruct care iubește căldura, dar nici de ger nu se teme. Astfel crește și rodește perfect la Slobozia. Înflorește la sfârșitul lunii mai, iar fructele sunt coapte la început de octombrie. Pomii sunt foarte roditori, în deosebi, dacă în preajmă sunt stupi cu albine care să le polenizeze, precizează Serghei.

Puieții de kaki recomandăm să fie sădiți toamna. Perioada caldă va permite pomului să prindă rădăcini și să se acomodeze cu noul loc, iar primăvara va începe regenerarea sistemului de rădăcini. Pentru pomii exotici, este bine să alegem cel mai însorit loc din grădină.

Kaki este foarte rezistent la temperaturi scăzute. Noi nici nu culegem fructele, le mâncăm iarna direct din copac. Iar înghețurile nu fac altceva decât să le accentueze gustul deosebit. Tabloul este tare interesant: frunzele au căzut, dar pomul este plin de fructe, spune bărbatul.

În timp, fermierii au învățat cum să crească singuri puieții. Mai mult, au și o pepinieră unde cresc puieți de fructe exotice pentru doritorii de a le avea în grădină. Pentru începători, realizează filmulețe informative pe care le plasează pe internet.

Timp de 15 ani am studiat creșterea pomilor exotici, acum, ne împărtășim și cu ceilalți. Ne sună foarte mulți pentru sfaturi și recomandări. Recent am sădit și doi pomi de kiwi, așteptăm să vedem rezultatele. De regulă, kiwi dă rod în anul 4. Planificăm să dezvoltăm și să creștem și acest fruct.

Am fost curioși și am întrebat fermierii: Este foarte multă muncă în tot ce faceți, este doar o mare pasiune sau intenționați să faceți o afacere cu fructe exotice crescute pe meleagurile noastre și iată ce au răspuns:

La început, a fost un hobby. Mulți ani am ezitat să vindem puieți chiar și prietenilor, până am fost siguri că pomii noștri chiar dau roadă. Informații nu sunt aproape deloc, nu am avut de cine să întrebăm. Cum să formăm pomul de rodii, cu ce-l să-l hrănim, cum să-l îngrijim, toate le-am învățat singuri. În prezent, în urma experiențelor, am ajuns să deținem un bagaj important de informații care ne permite să fim siguri că puieții noștri vor da roade. Vindem puieți de rodiu, dar avem o condiție: omul trebuie să vină la noi, să vadă să ne întrebe, să-i explicăm, să-i arătăm toate detaliile, ne-a mărturisit Serghei Cosiug.