Cu ocazia unei vizite de lucru întreprinse de 25 de primari din Basarabia în Iași, primarul Mihai Chirica a avertizat, pe Facebook, referindu-se la Rusia putinistă: ”În orice situație în care oricine ar îndrăzni să atace R,Moldova, acest lucru va deveni o declarație de război împotriva României”.

“Pentru că Basarabia are nevoie de sprijinul României în procesul de aderare la Uniunea Europeană , pentru că Iașul este un exemplu de dezvoltare pe fonduri europene iar experiența noastră le poate fi utilă. Dar nu numai acest lucru, mai important este ca aleșii locali din Moldova să înțeleagă că pentru ei și toată populația Basarabiei, lumina dezvoltarii vine de la vest, din România in special, și nu de la est. Le-am transmis, într-un mod foarte sincer, că pot apela la sprijinul nostru dar și rugămintea de a milita împreună pentru pace, pentru că în orice situație în care oricine ar îndrăzni să atace Moldova, acest lucru va deveni o declarație de război împotriva României și trebuie să evităm acest lucru”, a declarat primarul Iașiului Mihai Chirica, scrie podul.ro.

Hidroelectrica a început să furnizeze Republicii Moldova energie electrică. Prețul nu este unui deloc mic, potrivit ministrului Energiei. Virgil Popescu spune că persoanele fizice din țara noastră pot beneficia de un preț de 255 de lei net pe Megawatt pe oră față de 450 de lei cât vor plăti cetățenii din Moldova.

Prezent la Termocentrala Rovinari din județul Gorj, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a comunicat că prețul Megawatului pe oră de 90 de euro, respectiv 450 de lei, pentru furnizarea de către Hidroelectrica a energiei electrice în Republica Moldova, nu este mai mic decât în România, scrie europafm.ro.

Virgil Popescu, ministrul energiei, spune că prețul în România „pentru persoane fizice este de 255 de lei la Hidroelectrica, atâta este, vorbim de prețul net al energiei electrice”

De noaptea trecută, Hidroelectrica şi compania Energocom desemnată de Guvernul din Republica Moldova au început furnizare a 100 MW energie electrică.

Republica Moldova va putea să importe energie electrică din România din această noapte. Este vorba despre 100 de Megawaţi pe oră, reprezentând o treime din necesarul țării, anunță stiripesurse.ro.

Această cantitate îi lipsea Republicii Moldova, după ce Ucraina a fost nevoită să întrerupă exporturile de electricitate din cauza bombardamentelor rusești asupra infrastructurii sale energetice. Compania românească Hidroelectrica și cea de peste Prut Energocom au semnat un contract de furnizare.

Republica Moldova va putea cumpăra energia electrică din România la un preț mai mic decât cel de pe piața liberă, de aproximativ 90 de euro pentru Megawatt-oră. Președinta Maia Sandu a salutat ajutorul prompt și generos oferite de România și şi-a îndemnat cetățenii să economisească pe cât este posibil energia electrică.

Exporturile românești de electricitate către Republica Moldova vor fi posibile cu trei zile mai devreme, după ce Ucraina a interzis propriile exporturi din cauza tirurilor cu rachete rusești. Republica Moldova primea 30% din electricitatea necesară din Ucraina.

„Având în vedere situaţia energetică din zona Ucrainei, alocările de capacitate pe granița România-Moldova au fost devansate din data de 14 Octombrie 2022 (cu zi de livrare 15 Octombrie 2022) în data de 11 Octombrie 2022 (cu zi de livrare 12 Octombrie 2022)”, a anunțat, marți, Transelectrica (TEL), operatorul sistemului energetic din România, scrie cursdeguvernare.ro.

Va fi scoasă la licitație o capacitate de transport din România de 100 MW (mii kW) pe linia de interconexiune Isaccea – Vulcănești, prin care consumatorii din Republica Moldova pot fi alimentați cu energie electrică din România, începând cu ziua de mâine, potrivit informațiilor e-nergia.

La jumătatea lunii martie s-a realizat sincronizarea cu succes a sistemelor electroenergetice din Ucraina și Republica Moldova cu sistemul electroenergetic european, după ce anterior fuseseră  sincronizate cu rețeaua rusă.

În urmă cu un deceniu, pasiunea Roxanei Cîrcu pentru informatică o aducea în echipa Endava România, companie cu venituri de peste 940 de milioane de lei anul trecut. După mai multe roluri pe plan local, luna aceasta a venit timpul pentru o nouă provocare: preluarea funcţiei de regional manager al pieţelor din Europa Centrală în care jucătorul e prezent. Cum s-a pregătit pentru acest pas, în urma căruia a primit conducerea unei echipe de 6.000 de angajaţi?

„Lucrez cu echipe de aproape 20 de ani, de-a lungul carierei având responsabilitatea de a coordona oameni pe cât de diverşi, pe atât de inspiraţionali. Ei m-au învăţat să rămân curioasă, să ofer atenţie fiecăruia şi să ascult. Cred cu tărie că fiecare om are ceva valoros de oferit şi că este datoria unui manager să înţeleagă cum anume să armonizeze aptitudinile şi personalităţile unice ale membrilor echipei şi cum să ofere fiecăruia dintre ei spaţiul şi mediul necesar pentru ca ei să se simtă în siguranţă, să se poată integra, să se dezvolte constant şi să găsească satisfacţie în munca pe care o desfăşoară”, spune managerul proaspăt numit la cârma operaţiunilor companiei de software Endava pe întreaga zonă CE, regiune care include pieţele din România, Bulgaria, Republica Moldova şi Polonia, scrie businessmagazin.ro.

Anterior, ea a deţinut funcţia de Delivery Unit Manager pe Bucureşti, aşa că primele provocări spune că se leagă în primul rând de trecerea de la o coordonare locală la una regională, multinaţională, „drept pentru care trebuie să înţeleg specificităţile fiecărei pieţe în care operăm şi să stabilim strategia de dezvoltare în mod corespunzător”. Şi numărul de oameni pentru care este responsabilă a crescut semnificativ, echipa din Europa Centrală numărând în jur de 6.000 de personane, la fel şi portofoliul de clienţi deserviţi la nivelul întregii regiuni, în care compania funcţionează cu 16 centre de distribuţie.

Din noua structură de conducere regională a companiei face parte Remi Savu, care va continua să coordoneze regiunea Adriatica (Bosnia şi Herzegovina, Croaţia, Macedonia de Nord, Slovenia şi Polonia), care va lucra îndeaproape cu Roxana Cîrcu la alinierea operaţiunilor în regiunea Adriatica şi Europa Centrală. Echipei din regiune i se vor alătura trei noi country managers: Darius Ştefan pentru Bulgaria, Veaceslav Panfil pentru Moldova şi Daniel Ţîru pentru Polonia. Potrivit companiei, excepţia notabilă în regiune este România, unde, „datorită complexităţii, dimensiunii şi contextului istoric”, centrele de livrare şi sateliţii existenţi sunt grupaţi în patru clustere, ca un pas intermediar către realizarea unei structuri integrate la nivel naţional. Acestea sunt: Bucureşti, a cărui conducere a fost preluată de Francesco Giovanne; Cluj-Napoca-Târgu-Mureş, sub conducerea lui Adrian Roman; Iaşi-Galaţi-Suceava, sub conducerea lui Iulian Antonovici şi Timişoara-Sibiu-Piteşti-Craiova-Braşov, sub conducerea lui Iulian Tatarcan şi a lui Alin Grama. Managerii celor patru clustere vor raporta direct către Roxana Cîrcu, alături de managerii din Bulgaria şi Republica Moldova.

La nivel global, businessul are o echipă de peste 11.000 de angajaţi, iar cele mai noi pieţe pe care şi-a extins operaţiunile sunt Australia, Canada, Mexic, Polonia şi Orientul Mijlociu. În România, compania a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 941 de milioane de lei şi un profit de 106,6 milioane.

Presa internațională prezintă o situație îngrijorătoare în Europa. Continentul se pregătește pentru o criză energetică, care este posibil să includă probleme mari cu aprovizionarea, la iarnă.

Nu departe de aeroportul Tempelhof din Berlin, Peter Engelke tocmai a instalat o nouă poartă la depozitul său fiind îngrijorat, că oamenii disperaţi ar putea să îi fure marfa preţioasă, compusă din lemne de foc.

Totuși, acesta nu este un caz izolat. Acţiunile lui Peter Engelke reflectă o îngrijorare crescută în Europa, în condiţiile în care continentul se pregăteşte pentru o criză energetică, care este posibil să includă probleme cu aprovizionarea, notează Bloomberg.

Liderii UE nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor

La summitul care a avut loc vineri la Praga, liderii UE nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor, pe fondul temerilor că o astfel de măsură ar fi ameninţat livrările de gaze spre continent.

Până la 70% din încălzirea locuinţelor europenilor este asigurată de gaze naturale şi electricitate, însă în condiţiile în care livrările de gaze ruseşti au fost drastic reduse, lemnul, care este deja utilizat de aproximativ 40 de milioane de persoane pentru încălzire, a devenit o marfă la mare căutare.

Preţurile la peleţi de lemn aproape s-au dublat, până la 600 de euro pe tonă în Franţa, şi există deja semnale privind achiziţiile de panică pentru cel mai vechi tip de combustibil fosil din lume. Ungaria a mers până acolo încât a interzis exporturile de peleţi, iar România a plafonat preţul lemnelor de foc pentru şase luni. În paralel, timpul de aşteptare pentru livrarea sobelor care funcţionează pe lemne a ajuns la câteva luni.

Pe lângă îngrijorările referitoare la posibile întreruperi în aprovizionare, criza energetică a intensificat şi o explozie a costului vieţii, inflaţia în zona euro atingând în septembrie, pentru prima dată, un nivel de două cifre. Gospodăriile în dificultate din regiune ajung din ce în ce mai frecvent în situaţia în care trebuie să aleagă între încălzire şi alte necesităţi.

„Ne-am reîntors la vremurile de altădată când oamenii nu puteau să îşi încălzească toată casa. Când stăteau în jurul focului şi foloseau căldura sobei sau a unui foc deschis după care mergeau la culcare. Vor fi multe cazuri de acest fel la iarnă”, a declarat Nic Snell, director la retailerul britanic de lemne de foc Certainly Wood.

Acest trend înseamnă un val de comenzi pentru firma suedeză Gabriel Kakelugnar AB, un producător de sobe de teracotă din segmentul high-end, care costă în medie 86.000 de coroane suedeze. Sobele firmei suedeze pot păstra o cameră încălzită timp de 24 de ore graţie unui sistem de construcţie complicat care utilizează diferite canale pentru păstra şi a distribui căldura.

În timpul pandemiei, oamenii au început să investească mai mult în casele lor. Acum cursa a escaladat”, a spus Jesper Svensson, patronul şi directorul companiei Gabriel Kakelugnar AB, o companie amplasată la mai puţin de o oră de cel mai mare reactor nuclear din Suedia.

Comenzile pentru sobele firmei suedeze au crescut de patru ori

Comenzile pentru sobele firmei suedeze au crescut de patru ori şi acum clienţii trebuie să aştepte până în luna martie 2023 pentru a intra în posesia sobelor comandate, comparativ cu mai puţin de patru săptămâni în urmă cu un an, conform sursei menționate.

Pentru mulţi europeni, principala lor îngrijorare este că vor face tot cea ce este nevoie pentru a avea căldură în lunile următoare. Această îngrijorare a devenit şi mai presantă pe măsură ce se apropie vremea friguroasă, iar căutarea disperată de căldură ar putea crea probleme de sănătate şi de mediu.

„Suntem îngrijoraţi că oamenii vor începe să ardă tot ce vor găsi. Vedem un nivel ridicat de poluare atunci când ai oameni care încep să ardă lemne şi nu ştiu cum să facă asta în mod corect”, spune Roger Sedin, director responsabil pentru calitatea aerului la Agenţia pentru protecţia mediului din Suedia.

Această lipsă de experienţă este evidentă în Germania, unde asociaţia coşarilor spune că se confruntă cu un val de cereri disperate pentru a conecta sobe noi şi vechi, iar clienţii pun întrebări despre posibilitatea de a arde bălegar de cal şi alţi combustibili obscuri.

Sursă: capital.ro

Un proiect de milioane de lei rămâne nefuncțional la cinci ani de la lansare. Este vorba despre primul centru de achiziție, procesare și ambalare a produselor apicole din nordul Republicii Moldova. Instalațiile de lichefiere și omogenizarea mierii se prăfuiesc, iar Centrul Apicol din Cupcini, care a costat peste trei milioane de lei, stă în paragină, sigilat și uitat de autorități.

26 mai 2017. Daniel Ioniță, Ambasadorul României în Republica Moldova, împreună cu mai mulți membri ai Guvernului de la Chișinău, ajung(e) în orașul Cupcini, raionul Edineț, localitate aflată la 62 de kilometri de municipiul Bălți. Oficialul român, împreună cu Iurii Garas, pe atunci președintele raionului Edineț, dar și Ion Bodrug, ex-președintele Agenției de Dezvoltare Regională Nord au participat la inaugurarea primului Centru Apicol din nordul țării, scrie nordnews.md.

„Acest centru oferă posibilitate apicultorilor și oamenilor gospodari din zona de nord a Republicii Moldova să-și poată să-și vândă produsele ambalate și procesate la standarde europene” , a declarat atunci Daniel Ioniță.

În acea zi, cu suportul Guvernului României și prin intermediul Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare (RoAid), care a oferit 157 de mii de euro pentru implementarea proiectului „Crearea sistemului integrat de dezvoltare durabilă a sectorului apicol în Regiunea de dezvoltare Nord a Republicii Moldova”, se lansa cu fast un centru apicol renovat, acreditat și autorizat, care urma să fie constituit din două departamente: unul informațional și de marketing, și altul de achiziție.

„Inițial, pentru a promova mierea de albini în afară pieței din R. Moldova, se planifica un departament de Marketing, unde trebuiau să fie școlarizați apicultorii cum să pregătească mierea de albini pentru a fi exportată. Cu părere de rău, nu a fost de atins obiectivul dat din considerente că toate bunurile, costurile investiționale, au fost transmise beneficiarului, consiliului raional Edineț, care trebuia să asigure durabilitate proiectului”, a spus Constantin Bândiu, șeful Secției Managementul integrat al proiectelor, ADR Nord.

La cinci ani de la implementarea proiectului-pilot care avea drept scop consolidarea capacităților producătorilor de produse apicole, dar și dezvoltarea infrastructurii de bază pentru serviciile de afaceri în apicultură, ușile Centrului Apicol din Cupcini sunt încuiate, iar pe alocuri, tavanul și pereții imobilului sunt acoperiți de igrasie și mucegai.

„Nu a activat nici o zi. E în stare conservată. Urmează să apară și interesul acelor asociați care își doresc acest lucru, nu poate consiliul raional să lucreze pentru Asociația Apicultorilor. S-a realizat, dar nu până la capăt. E clar că acest lucru e regretabil”, a menționat Iurii Garas, ex-președintele r. Edineț.

Centrul Apicol este situat în clădirea fostei cantine a școlii internat din Cupcini, reparația căreia a costat puțin peste un 1, 2 milioane de lei. Grație finanțării din România, bunul imobil ce ocupă o suprafață de peste 600 de m. p. a fost dotat cu o linie de procesare și ambalare a mierii, calculatoare, mobilier nou, dar și cu sisteme de alarmă și antiincendiu. Totodată, Centrul Apicol a fost asigurat cu birouri, blocuri sanitare și vestiar.

„Atunci când se colectează mierea de albini, de la producători/apicultori, ea trebuie omogenizată, de aceea s-au montat două recipiente care mențin aceeași temperatură, de cinci și unsprezece tone. La fel s-a achiziționat o mașină de dozat mierea de albini care oferă apicultorilor posibilitatea să dozeze de la 30 de grame și până la 5 litri”, a menționat Constantin Bândiu, șeful Secției managementul proiectelor a ADR Nord.

Potrivit unei decizii de proiect a consiliului raional Edineț, aflăm că Centrul Apicol a mai fost dotat cu 276 de butoaie, două cântare, o pompă cu piston pentru miere, dar și multe alte utilaje. Valoarea bunurilor se cifrează la peste trei milioane de lei.

„ – Ea (întreprinderea – n.r.) nici nu-și va începe activitatea degrabă pentru că atunci când au fost cumpărate acele utilaje, cisterna, pompa, s-a procurat ceea ce nu trebuia.  În loc să cumpere două cisterne de 10 tone, el a luat una de 10 tone și una de 5 tone.

 – De 5 și 11.

 – Așa că deodată pompa nu era acea care trebuia, ea nu putea să satisfacă acel volum de lucru pe care trebuia să-l facă”, a declarat Gheorghe Carpovici, ex-Președintele Asociației Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord.

Iurii Garas recunoaște că clădirea Centrului Apicol stă abandonată și că, de fapt, acesta nu ar fi activat nici măcar o zi. Acesta dă vină pe „Asociația Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord”, o asociație creată în cadrul proiectului, care, de fapt, nu a venit cu vreun suport pentru a dezvolta investițiile făcute de către Guvernul României.

„Dacă pe hârtie Asociația era formată, în realitatea aceasta nu activa și nu a fost posibil de a le crea condiții ca să-și realizeze până la urmă visul. La modul practic era ca „racul, broasca şi o știucă”. Din partea Asociației Apicultorilor practic nu a fost acordat niciun bănuț, chiar dacă acest Centru a fost creat pentru Asociație. Îmi pare rău că acei producători care erau să beneficieze de proiectul respectiv nu și-au dat interesul ca să realizeze până la urmă și să primească acele modalități de a se impune pe piață cu un produs, ca să poată să concureze cu toți ceilalți”, a adăugat Iurii Garas, ex-președintele r. Edineț.

„Noi, „Asociația Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord” n-am pus acolo niciun ban. Nu leu, da niciun ban. Banii acolo au mers pe cumpărarea pământului, pe reconstrucția acelei clădiri. Acolo au mers bani mulți, nu șagă. Dar noi de unde să-i avem dacă numai ce eram născuți”, a precizat Gheorghe Carpovici, ex-Președintele Asociației Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord.

„Pe toată perioada implementării proiectului știu că am făcut trei sau patru sesiuni cu apicultorii din regiune. Atunci era foarte interesant pentru că toți spuneau că vor să exporte miere în Uniunea Europeană, că prețul este net superior, dar și calitatea trebuia să corespundă standardelor. Respectiv, din câte îmi aduc aminte, consiliul raional trebuia să-și asume responsabilitatea pentru crearea întreprinderii, dar și managementul acesteia”, își amintește Ion Bodrug, ex-președintele ADR Nord.

La 23 iunie 2017, consiliul raional Edineț decide fondarea SRL-ului „NORDAPICOL”,  cu o cotă de participare de 60 %, în timp ce „Asociației Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord” îi revine doar 40 %. Potrivit lui Constantin Bândiu, anume acest lucru a stat la baza stopării dezvoltării proiectului.

„Și iată aici nu s-au putut înțelege ei. Cei de la Asociație doreau să activeze într-un mod, cei de la stat/consiliul raional/administrația publică, ei gândeau în alt mod. Era mai bine dacă se transmitea aceste bunuri Asociației Apicultorilor, fiindcă ei cunosc cu ce trebuie să se ocupe, ei cunosc și cum se gestionează. Acest sistem, pe care l-aș numi birocratic, nu a permis ca activitatea economică să fie începută”, a precizat Constantin Bândiu, șeful Secției managementul proiectelor a ADR Nord.

„Atunci la ședința consiliului ei nu m-au chemat, ei singuri au hotărât că 60 % lor și 40 % nouă. Erau băieții (apicultorii –n.r.) de la Edineț, Briceni, Sîngerei. Le-am spus să fie mulțumiți, dar nu a fost să fie. Dacă nu, atunci nu…Iată așa s-a întâmplat și Centrul stă și până în ziua de astăzi. S-a putut de făcut, s-a putut…dar dacă n-ai cu cine atunci mai bine nici nu începi”, a adăugat Gheorghe Carpovici, ex-Președintele Asociației Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord.

Potrivit portalului eData, întreprinderea „NORDAPICOL” a fost lichidată în anul 2020.

„După părerea mea, la lansarea acestui centru lipsea echipa de management care ar fi trebuit să preia imediat lucrul pentru ca acest centru de procesare să funcționeze corect și imediat. Din câte țin minte erau și careva divergențe în Asociația Apicultorilor, noi îi mai consultam și calmam: Începeți lucrul și după asta veți avea și discuții aprinse pe marginea cine să gestioneze sau să fie directorul, e foarte important să vă apucați de lucru! Acesta era mesajul atât pentru consilierii raionali, cât și pentru Asociația Apicultorilor. Eu presupun că nu a fost un dialog eficient între consiliul raional și Asociația Apicultorilor, iată aici a fost o neînțelegere. Probabil că a mai fost și așa-numita rânza moldoveanului care a fost undeva inflamată foarte tare”, a declarat Ion Bodrug, ex-președintele ADR Nord.

Iurie Garas spune că a încercat să revitalizeze proiectul, dar pandemia de coronavirus iar fi dat planurile peste cap.

„Cu județul Botoșani, cu Asociația Apicultorilor din România am vrut să facem ca să urnim carul din loc, să se pornească această întreprindere, ca ideea respectivă să ajungă până la beneficiar, dar din păcate a fost problema cu pandemia și am pierdut iarăși toate legăturile și acum trebuie să o luam iarăși de la început”, povestește Iurii Garas, ex-președintele r. Edineț.

Deși unul dintre obiectivele implementării proiectului a fost crearea și dezvoltarea unui mediu favorabil pentru investiții în apicultură, angajații ADR Nord recunosc că s-au ales doar cu cheltuieli de milioane care se prăfuiesc în oficiile din cadrul Centrului creat.

„Ne pare foarte rău că nu s-a atins obiectivul general. După cum a menționat domnul Garas, ei au găsit parteneri din Botoșani și urma să se întâlnească și să vadă niște acțiuni concrete. Cu părere de rău au trecut cinci ani și.. [nimic nu s-a făcut]”, a spus Constantin Bândiu, șeful Secției managementul proiectelor a ADR Nord.

„Îmi pare foarte rău de acest proiect, că echipamentele sunt acoperite cu praf, că nu funcționează și că nu aduce valoare adăugată regiunii. Iată acest lucru este grav. ADR Nord a venit pe atunci cu toată expertiza pe care a avut-o, cu toată susținerea, cu banii, cu investiția…Practic a oferit bunurile acestui proiect pe tavă”,a conchis Ion Bodrug, ex-președintele ADR Nord.

În Republica Moldova sunt peste 6.800 de apicultori care au 255 de mii de familii de albine. Cele mai mari cantități de miere se exportă în Italia, Franța, Slovenia, România, Polonia şi Germania.

Vești proaste pentru iubitorii orezului: un nou studiu spune că cerelale rafinate și dulciurile sunt la fel de dăunătoare pentru sistemul cardiovascular.

Studiul, care a a analizat obiceiurile alimentare și istoricul de sănătate ale iranienilor, afirmă că riscul de boală coronariană prematură adus de orezul alb este similar cu cel produs de „zaharurile și uleiurile nesănătoase” aflate în dulciuri, scrie money.ro.

Studiul a urmărit un grup de 2.500 de persoane, unele cu arterele normale și altele cu boală coronariană. Fiecare participant a răspuns la un chestionar privind frecvența alimentelor pentru a determina cât de des au mâncat cereale integrale și rafinate.

Cercetătorii au constatat că rata de incidență a bolii coronariene premature este mai mare la cei care consumă cereale procesate decât la cei care mănâncă cereale integrale.

Cerealele sunt „rafinate” când sunt procesate într-o făină sau o mâncare, ceea ce le dă o textură mai fină și durată mai mare de conservare, dar elimină unii nutrienți-cheie.

Însă cerealele integrale, ca orezul brun, ovăzul și pâinea integrală conțin întreg bobul. Cerealele rafinate sunt descompuse repede de organism deoarece sunt lipsite de fibre, ceea ce provoacă după mese vârfuri ale nivelului de glucoză în sânge, conform Centrului de Control al Bolilor (CDC).

În timp, glucoza ridicată poate afecta vasele de sânge și nervii care controlează inima și cauzează astfel formarea de plăci în interiorul vaselor. De aceea, pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare se recomandă o dietă cu multe legume, fructe, leguminoase, cereale integrale și pește.

Studiul va fi prezentat la o conferință care va avea loc de vineri până sâmbătă la Dubai a Colegiului American de Cardiologie pentru Orientul Mijlociu împreună cu Societatea de Cardiologie din Emirate.

Guvernul României a aprobat un Memorandum pentru aprobarea acordării unui ajutor Guvernului Republicii Moldova constând într-o cantitate de 130.000 de metri cubi de lemn pentruîncălzire.

Hotărât să-și schimbe nu numai modul de viață ci și înfățișarea, de când a luat calea credinței, Silviu Biriș este confundat mai nou cu …Volodimir Zenenski.

Actorul Teatrului Național care a absolvit Universitatea Teologică Justinian Patriarhul, secția Pastorală, duce de ceva ani, la înfățișare, cu cea a unui preot. Nu de puține ori a cântat muzică bisericească în facultate ori la Biserica Mărcuța, iar, atât pe scena TNB cât și în strană, figura sa este pentru mulți una familiară. Însă, odată cu escaladarea conflictului armat din Ucraina, dar și a deselor ieșiri la rampă ale lui Volodimir Zelenski, sunt și mulți care rămân perplexi pe stradă deoarece au impresia că au dat nas în nas cu președintele Ucrainei, nu cu popularul artist, scrie money.ro.

Silviu Biriș, confundat cu Volodimir Zelenski

 Ba chiar Biriș se amuză ce blocajul pe care îl au unii care cred că, de fapt, au dat ochii de colegul său din breasla artistică ce a ajuns din actor președinte.

Drumul profesional al lui Silviu Biriș început la Academia de Poliție, unde a luat probele eliminatorii, dar a continuat cu Academia de Teatru și Film, unde a fost admis din prima, în 1992, fapt ce l-a făcut să renunțe în a-și dori uniforma de polițist. Actorul (47 de ani) ne spune că nu a fost  ușor drumul ales, să-l studieze pe Dumnezeu. ”Am făcut școală serioasă, istoria bisericii universale, filosofie, dogmatică, dar toate le întrepătrund foarte bine. Când m-am apropiat de credință, de Biserică? Au fost momente când am simțit nevoia de Dumnezeu în viața mea. Nopți nedormite, gânduri, căutam răspunsuri pentru neînțelegerile mele. Liniștea mi-am găsit-o când mi-am dat seama că e trebuie s-o caut în Cel de Sus. Încerc să mă fac plăcut lui Dumnezeu. Ca mulți alții, am făcut greșeli mari în viață”, ne spune actorul care nu are de gând să îmbrace straiele preoțești.