China a fost cea mai populată ţară din lume timp de sute de ani. În 1750, se estimează că avea o populaţie de 225 de milioane de locuitori, mai mult de un sfert din totalul mondial. India, care pe atunci nu era o ţară unificată din punct de vedere politic, avea aproximativ 200 de milioane de locuitori, ceea ce o situa pe locul al doilea. În 2023 va prelua coroana. ONU estimează că populaţia Indiei o va depăşi pe cea a Chinei la 14 aprilie. Se estimează că populaţia Indiei va fi de 1.425.775.850 de locuitori în ziua următoare, scrie „The Economist”.

Faptul că India nu are un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce China îl are, va ajunge să pară mai mult o anomalie.

Deşi economia Chinei este de aproape şase ori mai mare, populaţia în creştere a Indiei o va ajuta să o ajungă din urmă. Se preconizează că India va asigura mai mult de o şesime din creşterea populaţiei mondiale de vârstă activă (15-64 de ani) în perioada cuprinsă între prezent şi 2050. Populaţia Chinei, în schimb, este pregătită pentru un declin abrupt. Numărul chinezilor de vârstă activă a atins un nivel maxim în urmă cu un deceniu. Până în 2050, vârsta medie a ţării va fi de 51 de ani, cu 12 ani mai mult decât în prezent. O Chină mai îmbătrânită va trebui să muncească mai mult pentru a-şi menţine influenţa politică şi economică, scrie „The Economist”.

„MAI TÂRZIU, MAI MULT, MAI PUŢIN”

Ambele ţări au luat măsuri draconice în secolul al XX-lea pentru a limita creşterea populaţiei lor. Foametea din 1959-61, cauzată de “marele salt înainte” al Chinei, a fost un factor important în convingerea Partidului Comunist de necesitatea de a limita creşterea populaţiei. Un deceniu mai târziu, China a lansat o campanie “mai târziu, mai mult, mai puţin” – căsătorii mai târzii, distanţe mai mari între copii şi mai puţini copii. Aceasta a avut un efect mai mare decât cea mai cunoscută politică, cea a copilului unic, introdusă în 1980, spune Tim Dyson, un demograf britanic. Scăderea fertilităţii, de la mai mult de şase copii pe femeie la sfârşitul anilor 1960 la mai puţin de trei la sfârşitul anilor 1970, a fost cea mai rapidă din istorie pentru orice populaţie mare, precizează expertul.

Dar a dat roade. Miracolul economic al Chinei a fost, în parte, rezultatul creşterii raportului dintre adulţii cu vârstă de muncă şi copii şi bătrâni din anii 1970 până la începutul anilor 2000. Cu mai puţine guri de hrănit, părinţii au putut investi mai mult în fiecare copil decât ar fi făcut-o în alte condiţii. Dar faptul de a avea mai mulţi părinţi decât copii, un avantaj atunci când copiii sunt mici, este un dezavantaj pe măsură ce părinţii îmbătrânesc. Ţara va plăti acum un preţ, pe măsură ce generaţia de boomeri economici se va pensiona şi va deveni dependentă de generaţia mai mică ce o urmează.

STERILIZĂRI FORŢATE ÎN INDIA

Încercarea Indiei de a reduce fertilitatea a avut mai puţin succes. A fost prima ţară care a introdus planificarea familială la scară naţională în anii 1950. Campaniile de sterilizare în masă, încurajate de donatorii occidentali, au luat amploare şi au fost puse în aplicare cu mai multă forţă în timpul stării de urgenţă declarate de Indira Gandhi, prim-ministru, în perioada 1975-1977. Sub conducerea fiului ei, Sanjay, guvernul a obligat bărbaţii să se înscrie în tabere de vasectomie, sub pedeapsa de a li se tăia salariile sau de a-şi pierde locul de muncă. Poliţiştii au prins în gări bărbaţi săraci pentru sterilizare. Aproximativ 2.000 de bărbaţi au murit în urma unor proceduri greşite.

Sterilizările forţate au încetat după ce Indira Gandhi a pierdut alegerile. Deşi brutală, campania nu a fost suficient de minuţioasă pentru a determina o scădere dramatică a ratei natalităţii în India. Fertilitatea Indiei a scăzut, dar mai puţin şi mai lent decât în China. Cu o vârstă medie de 28 de ani şi o populaţie cu vârstă de muncă în creştere, India are acum şansa de a-şi culege propriul dividend demografic. Economia sa a înlocuit recent economia Marii Britanii ca fiind a cincea cea mai mare din lume şi va ocupa locul al treilea până în 2029, potrivit previziunilor State Bank of India.

UN REVERS DUREROS PENTRU CHINA

Însă prosperitatea Indiei depinde de productivitatea populaţiei tinere, care nu este la fel de ridicată ca în China. Mai puţin de jumătate dintre indienii adulţi fac parte din forţa de muncă, faţă de două treimi în China. Chinezii în vârstă de 25 de ani şi peste au în medie cu 1,5 ani mai mult de şcolarizare decât indienii de aceeaşi vârstă.

Acest lucru nu va scuti China de suferinţa consecinţelor crizei demografice pe care a creat-o. Guvernul a pus capăt politicii copilului unic în 2016 şi a eliminat toate restricţiile privind dimensiunea familiei în 2021. Dar ratele natalităţii au continuat să scadă. Politica chineză cu zero copii a făcut ca tinerii adulţi să fie şi mai reticenţi în a avea copii. Guvernul se confruntă şi cu o rezistenţă faţă de planurile sale de creştere a vârstei medii de pensionare, care, la 54 de ani, este printre cele mai scăzute din lume. Principalul fond de pensii ar putea rămâne fără bani până în 2035. Cu toate acestea, poate cel mai dureros pentru China va fi apariţia Indiei ca superputere la uşa sa, conchide „The Economist”.

money.ro

În 2022, aerogara ieşeană a înregistrat opt luni consecutive în care a marcat record după record, relatează Ziarul de Iași. Martie a deschis această serie, fiind o premieră depăşirea pragului de 100 de mii de pasageri în prima lună de primăvară. Atunci au fost peste 119 mii de călători, salt cauzat de invadarea Ucrainei de către trupele ruseşti şi de închiderea spaţiului aerian din Republica Moldova.

Repatrierile şi transferul curselor de pe Aeroportul Internaţional Chişinău la Iaşi au contribuit în continuare la acest volum de trafic, alături de ridicarea restricţiilor impuse de pandemie.

În august, doar cinci curse de pasageri mai rămăseseră de transferat înapoi la Chişinău. Atunci a fost stabilit şi recordul absolut: peste 181 de mii de pasageri.

„Încheiem anul cu un nou record de pasageri şi cu perspectiva de a-l depăşi anul viitor”, a făcut bilanţul directorul general Romeo Vatră. Aeroportul Iaşi a depăşit pragul de 1,5 milioane de pasageri, cu 200 de mii mai mulţi decât în 2019, a scris el pe Facebook, într-un mesaj în care a mulţumit celor care au beneficiat de serviciile aerogării şi, deopotrivă, celor care lucrează aici. Recordul face Iaşul a doua aerogară regională din ţară, după cea din Cluj-Napoca şi înaintea celei din Timişoara.

Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, a apărut pericolul ca NATO să intre într-un conflict militar direct cu Federația Rusă, iar România și Polonia sunt vizate direct, fiind la granița conflictului armat. O organizație non-guvernamentală a explicat mai multe moduri în care s-ar putea întâmpla acest lucru, iar unul dintre puncte vizează bazele militare din țara noastră, scrie capital.ro

Pe data de 24 decembrie, organizația non-guvernamentală RAND a lansat un raport în legătură cu strategia de escaladare ale Statelor Unite ale Americii în confruntarea cu Rusia. Potrivit acestui raport, Washington-ul are obiectivul de „a pedepsi” și de „a descuraja” Federația Rusă să folosească arme nucleare, astfel încât NATO și Rusia să nu intre într-un conflict militar direct, scrie Rador.

Va ataca Rusia NATO?

Autorii analizei sunt de părere că Rusia ar putea lansa un atac non-nuclear împotriva țărilor europene care fac parte din NATO sau împotriva obiectivelor militare ale SUA și ale Alianței, inclusiv cele din spațiu.

Scenariul de escaladare ar avea trei acte:

1. un atac ipotetic al Federației Ruse asupra unei țări NATO
2. reacția Statelor Unite ale Americii
3. reacția Moscovei la adresa Washingtonului

„Scopul politicii de război a SUA până acum a fost evitarea unui război între NATO și Rusia. Un atac limitat al Rusiei asupra NATO nu anulează acest obiectiv”, a scris autorul articolului.

Cum ar putea escalada conflictul?

Potrivit experților, există patru posibile scenarii de escaladare a conflictului.

• În primul scenariu, americanii se tem că Rusia ar putea lansa un atac cu rachete asupra unui depozit sau a unui aerodrom, de exemplu, din Polonia.
• Al doilea scenariu constă într-un atac țintit asupra unui satelit american din spațiu. În acest caz, analiștii RAND cred că poate fi folosită o gamă largă de atacuri non-cinetice (adică nonmilitare) asupra Rusiei – propagandă etc.
• Experții spun, de asemenea, că Federația Rusă ar putea aplica lovituri asupra a trei baze aeriene din Polonia și România, de la care sunt livrate arme Ucrainei (n. r.: de precizat este faptul că ministrul Economiei, Florin Spătaru, a respins marți afirmaţiile privind livrarea de arme către Ucraina, precizând că la instituția pe care o conduce nu există contracte în derulare pentru echipamente sau muniţie produse în România;
• Al patrulea scenariu este un atac rusesc pe scară largă (sau „mai puțin reţinut”) asupra bazelor militare americane din Europa, inclusiv baza Ramstein și portul din Rotterdam. Ca răspuns, analiștii RAND propun atacarea regiunilor Doneţk (DNR), Lugansk (LNR), Zaporojie și Herson sub pretextul că Statele Unite ale Americii le consideră ucrainene.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că declarațiile „unor oficiali nemenţionaţi” de la Pentagon în legătură cu aplicarea unei „lovituri de decapitare” asupra Kremlinului, se referă, de fapt, la pericolul înlăturării președintelui Vladimir Putin.

În municipiul Chișinău au mai rămas circa 170 de microbuze, adică de zece ori mai puține decât în 2014, ceea ce a devenit o problemă de transport pentru muncipiu, susține Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație, scrie mold-street.com.

Reducerea abruptă a numărului de microbuze se datorează atât scumpirii carburanților, pieselor de schimb, cât și tarifelor mici, iar scăderea abruptă în continuare ar putea duce la dispariția acestui tip de transport pe străzile orașului, ceea ce nu este deloc benefic.

Acest lucru este îngrijorător în opinia autorităților municipale, deoarece cartiere și străzi întregi rămân fără transport public.

„În unele cartiere ale căror flux de pasageri este redus, precum și în cartierele ale căror străzi nu permit organizarea circulației transportului public de capacitate mare și sporită, cât și în unele localități suburbane persistă problema cu deservirea cu transport Public”, susține Direcția Generală Transport Public.

În plus, de la 1 ianuarie, dacă se aplică întocmai Standardele de calitate în transportul public aprobate anul trecut, practic niciun microbuz nu va mai putea circula.

În prezent, în municipiul Chișinău sunt 32 de rute de troleibuz, inclusiv: nouă rute care sunt deservite de troliebuze cu propulsie autonomă, 22 de rute de autobuz, din care șase sunt urbane și 19 rute suburbane și 22 de rute de microbuz. Astfel, în medie, zilnic, în oraș circulă 332 de troleibuze, 130 de autobuze și circa 170 de microbuze.

Ecusonul, eliberat în procesul de inspecție tehnică, va fi digitalizat. Modificările au fost aprobate astăzi de Guvern, în scopul simplificării procesului de documentare a vehiculelor care au fost supuse inspecției tehnice, informează MOLDPRES cu referire la Direcţia comunicare și protocol a Executivului.

Conform prevederilor proiectului, ecusonul urmează să ia forma unui cod de bare, care va fi aplicat în raportul de inspecție tehnică periodică. Astfel, aceste modificări vor permite reducerea cu circa 6,5 mil. lei anual a cheltuielilor operaționale suportate de către ANTA și stațiile de inspecție tehnică autorizate.

În prezent, prețul de procurare a ecusonului este de 10 lei, iar anual sunt comandate și procurate peste 650 de mii de ecusoane. Totodată, în perioada 2019-2020, Agenția Națională Transport Auto (ANTA) a casat și nimicit 77 mii de ecusoane neutilizate, în valoare de 314 924,66 lei. 

De asemenea, vor fi excluse situațiile în care aceste ecusoane erau pierdute în procesul de exploatare a unităților de transport și conducătorii auto erau obligați să se adreseze la stațiile de inspecție tehnică pentru eliberarea unui raport și a unui alt ecuson.

Datele din Sistemul informațional ,,AUTOTEST”, deținut de ANTA, sunt disponibile pe platforma de interoperabilitate „MConnect”, iar autoritățile responsabile de control în trafic au acces la informațiile privind valabilitatea inspecției tehnice a vehiculelor rutiere.

Totodată, proiectul nu exclude obligația de a supune anual vehiculul inspecției tehnice pentru a putea circula pe drumurile publice, iar pentru nerespectarea acestei obligații, în conformitate cu prevederile Codului Contravențional, poate fi interzisă exploatarea acestuia prin retragerea plăcilor cu numărul de înmatriculare.  

Proiectul urmează a fi implementat începând cu 1 ianuarie 2023.

Moldovenii vor trebui să aplice pentru o viză specială creată pentru teritoriul Uniunii Europene și să plătească o taxă în valoare de 7 euro.

Măsura va intra în vigoare din noiembrie, anul viitor și se aplică persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 70 de ani, scrie realitatea.net.

Comisia Europeană vrea să consolideze astfel securitatea la frontieră. Mai mult, se urmărește și monitorizarea digitală a turiștilor care intră și ies din țările membre.

De viză vor avea nevoie și cetățenii americani, britanici și în general cetățeni ai statelor extra-comunitare. 

Strugurii din Republica Moldova sun exportați în 22 de țări. Producătorii susțin că se înregistrează o dinamică pozitivă.

Potrivit lui Gheorghe Gabere, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri de Masă din Moldova, în prezent, strugurii de masă autohtoni ajung în 22 de țări, fiind înregistrată o dinamică pozitivă a exportului. Printre principalele destinații de export sunt: România, Federația Rusă, Kazahstan, țările baltice, Polonia, ș.a. Totodată, a menționat că piața europeană este promițătoare, însă viticultorii trebuie să întreprindă activități de reînnoire a sortimentului de struguri și să identifice soiurile înalt productive, cu calități solicitate de consumator. Actualmente, pe teritoriul țării noastre predomină soiul Moldova, ce ocupă circa 90% din structura plantațiilor viticole, scrie agroexpert.md.

Anual, țara noastră produce peste 100.000 tone de struguri de masă. Acum, strugurii pentru export costă circa 16 lei/kg, iar cei de calitate superioară sunt livrați la prețul de 20 lei /kg.

Potrivivt infromațiilor Oficiului Național al Viei și Vinului, recolta de struguri în anul 2022 a fost de 10 tone la hectar. pentru procesare au fost destinate 250 mii tone.

În satul Isacova a fost inaugurată o mini-fermă de iepuri și găini ouătoare pentru copiii cu boli amenințătoare de viață. Acesta a fost amenajată chiar în curtea Centrului de îngrijiri paleative pentru pentru ca copii să beneficieze de carne și ouă proaspete.

Valerian Isac, administrator: „Am primit un grant de 35.000 de euro pe care l-am implementat. Această afacere socială ne permite să câștigăm niște bani suplimentari pe care să-i direcționăm către activitățile fundației. Îngrijirile paleative pentru pacienții cu boli incurabile progresive avansate și copiii cu boli amenințătoare de viață pe care noi le asigurăm sunt gratuite, dar ele costă. Avem peste 20 de persoane angajate din sat. Acești oameni sunt asigurați cu salarii lunare, primite la timp, oficiale, cu toate impozitele necesare plătite la stat”.

Potrivit specialiștilor Centrului de îngrijiri paleative pediatrice, în prezent în instituție se află circa 15 copii, ceea ce reprezintă rata maximă de ocupare, comunică agrotv.md.

Rodica Costin, manager: „Acest Centru este foarte important pentru copiii din întreaga republică, nu suntem doar la nivel local. Copiii beneficiază de servicii calitative, de o îngrijire mai deosebită și totodată de produsele pe care le avem în sere”.

Stanislav Cvasnîi, primarul satului Isacova: „O parte din locuitorii satului Isacova, vor beneficia de un loc de muncă bine plătit aici, acasă, la noi, în localitate”.

”Rolul meu este de a îngriji aceste păsări și animale. Am deja aproape 4 luni de când lucrez aici, sunt aproape de casă și salariul tot la fel este convenabil”.

Uniunii Europene și  Suedia au venit cu asistență financiară pentru a susține a și implementa acest proiect.

Ana Ciurac, coordonator de proiect: „În primul proiect „Angelus Agro” a dat dovadă de rezultate foarte frumoase prin vânzarea legumelor din serele create cu asistența financiară a Uniunii Europene și a Suediei, iar această activitate este cea de-a doua fază a unui alt proiect. Sunt deja procurați 5 iepuri și 100 de găini ouătoare, iar ouăle acestora se vor comercializa în curând pe piața din Republica Moldova”

Aina Idrisova, președintele Platformei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Social: „Vedem perseverența cu care ei lucrează și suntem foarte bucuroși că afacerea lor socială crește și deja avem încă un exemplu bun de activitate printre membrii platformei. Recent au fost premiați în cadrul Galei Antreprenoriatului Social, și eu cred că este foarte meritat”.

Milioane de oameni care poartă ochelari de vedere știu cât de deranjant este atunci când lentilele se aburesc și nu mai poți vedea nimic. Oamenii de știință au găsit o soluție la această problemă și au inventat ochelarii care nu se vor aburi niciodată.

Fie că e de la schimbarea temperaturii, de la mască, de la gulerul ridicat până la nas iarna, sau de la un simplu preparat fierbinte din farfurie, aburirea lentilelor este destul de frustrantă. Atât de frustrantă încât oamenii de știință s-au gândit să își aloce timpul pentru a găsi o soluție care să scape purtătorii de ochelari de vedere de această problemă. Și au găsit-o: ochelarii suflați cu aur. Mai exact, secretul constă într-un strat de aur, care încălzește ochelarii, împiedicând astfel condensul, scrie money.ro referitor la The Guardian.

Concret, oamenii de știință de la institutul de cercetare ETH Zurich din Elveția au realizat ochelarii astfel încât aceștia să absoarbă radiațiile infraroșii de la soare. În acest fel, lentila se încălzește și cu 8 grade Celsius, ceea ce înseamnă că vor preveni formarea condensului.

Chiar dacă materialul folosit este unul prețios, costul acestora nu este unul exagerat de mare. Stratul de aur este unul extrem de subțire, și anume a 12-a parte dintr-o foiță de aur. Acesta cuprinde și două rânduri de oxid de titan. Aurul se află între cele două, însă nu obturează în niciun fel vederea, lentila rămânând transparentă.

Prezent în platoul Euronews România, Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova la București, a vorbit despre apărarea și securitatea Republicii Moldova, despre relația cu UE, Rusia și Transnistria, dar și despre reformele în administrația și justiția de la Chișinău.

Cele mai importante declarații ale ambasadorului:

Apărare și securitate energetică

• "Neutralitatea nu ne poate apăra de rachete. Războiul ne-a arătat că trebuie să acordăm mai multă atenție consolidării securității și securitatea trebuie privită într-un sens mai larg, nu doar prin prisma armatei"

• "Armata a fost unul dintre domeniile neglijate în Republica Moldova, nu s-a investit în armată. Pregătirea armatei nu este cea mai bună, iar acum, în timp de criză, se depun eforturi pentru a pregăti armata și pentru a o dota cu cele mai bune echipamente moderne, de apărare"

• "Până la debutul conflictului, cred că aveam și în continuare cred că avem cel mai mic procent de finanțare dedicat armatei din Europa, aproximativ 0.4% din PIB-ul Moldovei. În 2022, bugetul Armatei s-a mărit de două ori, cu 18%. În același timp, beneficiem de asistența UE, prin Instrumentul european pentru pace (IEP). Ni s-au oferit 40 de milioane de euro pentru apărare"

• "Problema energetică afectează mult Republica Moldova. Nu au fost investiții în infrastructură, pentru a permite Moldovei să fie independentă. În continuare, Republica Moldova este dependentă de gazele Rusiei, însă abia în ultimele luni s-au găsit surse alternative, care sunt mai scumpe decât își poate permite Moldova, însă beneficiază în continuare de asistența UE"

• "Securitatea energetică este foarte fragilă, pentru că, 30 de ani, Moldova a neglijat securitatea energetică. Majoritatea celor de la guvernare au sabotat Republica Moldova și au făcut tot posibilul să mențină Moldova dependentă de Federația Rusă sau de sistemul energetic al CSI (Comunitatea Statelor Independente), din care Moldova a făcut parte până la debutul războiului"

• "România are suficient curent electric pentru a ni-l transmite. Problema curentului electric pe care noi actualmente îl procurăm în proporție de peste 80% din Ucraina este că vine pe liniile de înaltă tensiune din Ucraina sau Transnistria. Există o linie de mai mică tensiune care nu ne este suficientă"

• "Lacuna principală a Moldovei în relația energetică cu România este absența liniilor de înaltă tensiune care să lege statele. Curentul electric adus din România trece prin liniile de înaltă tensiune care leagă Moldova de Ucraina și linia care trece prin Transnistria"

• "Există pericolul ca Rusia să bombardeze liniile de înaltă tensiune care leagă Ucraina de Moldova și atunci să fie un dezastru pentru sistemul energetic de la Chișinău, apoi, Moldova este la cheremul administrației din Tiraspol care poate opri conexiunea energetică oricând"

• "Trebuie construite cât mai curând linii de înaltă tensiune între Moldova și România"

• "Pentru apărare, Republica Moldova are nevoie de un corp bine instruit de ofițeri. România, dar și alte state contribuie la pregătirea ofițerilor, prin exerciții comune de pregătire și cu echipamente de apărare, care să îi permită o sincronizare cu capabilitățile statelor din Parteneriatul pentru Pace al NATO"

• "Avem nevoie de echipamente care să combată ingerințele în spațiul nostru aerian. Una dintre prioritățile pentru 2023 este consolidarea sistemului de apărare antiaeriană și sperăm ca anul viitor UE să ne acorde cel puțin aceeași sumă, de 40 de milioane de euro, în cadrul Instrumentului european pentru pace, încât să ne permită să procurăm echipamente, care să ne dea posibilitatea să consolidăm sistemul antiaerian"

Transnistria

• "Armata Republicii Moldova numără probabil 6.500 de militari, în Transnistria sunt 7-8.000 de soldați. Cei din Transnistria au armament, tancuri, pe care l-au adus din Rusia în anii precedenți. Au tot exersat cu forțele militare ruse, au organizat sute de exerciții militare, inclusiv de traversare a Nistrului, simulări ale unui atac"

• "Tinerii din Transnistria nu vor să lupte, pentru că au fugit în masă de acolo la începutul războiului, pentru că se așteptau la mobilizare. Din sentimentele populației de acolo, înțelegem că nu doresc să lupte într-un război ilegal și inutil"

• "Avem dialog cu administrația din Transnistria, avem grupuri de lucru, majoritatea s-au reunit de mai multe ori, negociatorul din partea Republicii Moldova s-a întâlnit cu liderul din Transnistria, pentru a asigura calmul în regiune și a evita escaladările"

Uniunea Europeană

• "Ultimele sondaje arată că procentul celor care cred că UE este unica noastră șansă de a ne dezvolta, de a ne asigura prosperitatea și securitatea a crescut de la 51% la 60%. Acest lucru se întâmplă în tumultul creat de războiul Federației Ruse în Ucraina, în ciuda demonstrațiilor antiguvernamentale organizate de unele forțe pro-ruse, alături de elemente nu tocmai bine intenționate"

Justiție și administrație publică

• "Unii dintre instigatorii la proteste nu se mai află în Republica Moldova, ci sunt pe lista celor sancționați de SUA. Sperăm că UE va lua exemplul SUA și îi va sancționa, pentru a le tăia dorința de a destabiliza țara"

• În ultimele 7-8 luni, guvernul Republicii Moldova a încercat să gestioneze o multitudine de crize, care au deviat Executivul de la Chișinău de la reformele pentru justiție. "Criza energetică, cea a refugiaților și cea economică, însă în ciuda acestora, reformele au continuat în domeniul justiției. Am început procesul de selectare a viitorilor membri ai Consiliul Superior al Magistraturii și ai Consiliului Suprem al Procuraturii, care va fi finalizat până la sfârșitul anului 2022, pentru a curăța sistemul judecătoresc de elementele mai puțin integre, dacă nu corupte. Tempoul va crește"

• "Guvernarea și-a asumat respectarea statului de drept și nu putem face reforme după modelul celor care au guvernat Republica Moldova până în 2020-2021, trebuie să fim atenți la regulile statului de drept, pe care UE și lumea democratică ne solicită să le respectăm"

• "Ne dorim să atragem cât mai mulți tineri în instituțiile Republicii Moldova. Tineri care au făcut școala în România sau alte state ale UE, dar trebuie să le oferim anumite oportunități și oportunități materiale și de a avansa în carieră. Dar deocamdată, oportunitățile materiale nu sunt cele mai încurajatoare. Cu toate acestea, credem că în viitor se va face reforma administrației centrale și vom găsi resursele de a atrage tineri bine pregătiți"