La aproximativ un an după ce și-a început mandatul de Ambasador al Republicii Moldova în România, E. S. Victor Chirilă a vorbit despre cooperarea între cele două țări într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Capital. În ceea ce privește dinaminca relațiilor bilaterale, comerțul moldo-român a crescut, în 2022, de la 17% la 21%, a precizat însuși diplomatul moldovean.

În contextul în care anul trecut, atât la Chișinău, cât și din perspectiva Bucureștiului, relațiile moldo-române au fost evaluate fiind în ascensiune, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru redacția Capital, despre rezultatele colaborării între cele două state, despre poziția Republicii Moldova față de războiul rus împotriva Ucrainei, dar și despre progresele statului vecin în vederea euro-integrării, scrie capital.ro.

Moldova încă nu poate renunța la importul de gaze naturale din Federația Rusă

În ceea ce privește etapa la care se află autoritățile de la Chișinău în procesul de aderare la Uniunea Europeană, Ambasadorul moldovean a relatat următoarele: „Noi facem tot posibilul ca pe parcursul acestui an să îndeplinim acele condiții, astfel încâ în 2023, deja să avem o decizie clară, pozitivă din partea Uniunii Europene de a iniția negocierile. Mai mult decât atât, în paralel, ne pregătim din punct de vedere instituțional. Vor fi create 35 de grupuri de lucru, care, ulterior, vor fi responsabile de procesul de negociere cu Uniunea Europeană. Aici un rol important îl are România, care ne ajută să instruim oficialii de la diferite ministere, inclusiv de la Ministerul Afacerilor Externe pentru a fi pregătiți și de procesul de negociere, dar și de procesul de monitorizare a implementării a angajamentelor în dialogul cu Uniunea Europeană.”

Totuși, Bruxelles-ul a constatat că Republica Moldova nu s-a aliniat în totalitate sancțiunilor impuse Rusiei în contextul invaziei împotriva Ucrainei. Victor Chirilă a comentat situația: „Au fost întrerupte conexiunile aeriene cu Rusia. Comerțul nostru cu Rusia, practic, s-a diminuat, pentru că multe întreprinderi au fost încurajate să se orienteze pe piața europeană. Din păcate, deocamdată, nu putem renunța la importul de gaze naturale din Federația Rusă. Suntem în continuare dependenți, pentru că în ultimii 30 de ani nu s-a făcut practic nimic în acest sens. Nu s-a făcut nimic pentru a deveni mai autonomi la capitolul energie în raport cu Federația Rusă. Abia acum, în ultimul an, cred eu s-a făcut cât nu s-a făcut în 30 de ani.”

Parcursul european al Republicii Moldova încă nu este ireversibil

„Încă nu este ireversibil, suntem departe de a atinge acest punct, al ireversibilității. Sigur, suntem mai aproape de această cotitură în relația noastră cu Uniunea Europeană. Nu este ireversibil, pentru că în continuare mai avem multe de făcut și la capitolul reforme, în ceea ce ține de consolidarea sistemului instituțional în Republica Moldova, dar și consolidarea democrației, asigurarea unei justiții independente, care să corespundă standardelor Uniunii Europene.

De asemenea, suntem în continuare dependenți de resursele energetice care vin din Federația Rusă. În plus, cred că avem foarte multe de făcut în sensul consolidării securității noastre la capitolul reîntregirea țării. Este evident că fără soluționarea problematicii transnistrene ne va fi greu să devenim stat membru al Uniunii Europene. (…) Cred că în viitorul apropiat vom fi martorii unor evoluții pozitive și pe dosarul transnistrean.”, a răspuns Victor Chirilă la întrebarea dacă parcursul european al Republicii Moldova este sau nu ireversibil.

Comerțul moldo-român a crescut, în 2022, de la 17% la 21%

„Comerțul a crescut de la 2 miliarde de dolari în 2021 la 2,6 miliarde în 2022 (de la 17% la 21%), conform datelor noastre, dar fără regiunea transnistreană. Conform datelor României, comerțul nostru total a depășit cifra de 3 miliarde de dolari în 2022, ceea ce ne bucură foarte mult. Cred că anul acesta vom depăși și acest record, pentru că dinamica relațiilor este foarte pozitivă, interesul pentru piața economică a României din parte antreprenorilor și exportatorilor noștri a crescut.

Este evident că Republica Moldova este un stat prioritar pentru România, iar produsele noastre sunt tot mai apreciate. Cred că avem o bază foarte bună pentru a realiza lucruri frumoase și în 2023 la capitolul relații bilaterale economice.”, a explicat diplomatul moldovean.

Mai mult decât atât, Ambasadorul a aminit despre faptul că România a asigurat livrarea de curent electric către statul vecin în proporții de 80% în luna noiembrie 2022, atunci când regiunea separatistă transnistreană a oprit livrările în stânga Nistrului. „Astfel, am fost puși în situația să luăm o decizie radicală de a importa în jur de 80% energie electrică din România. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că rețelele electrice ale Repulicii Moldova și Ucraina au fost integrate în sistemlu electric al Uniunii Europene. (…) În continuare, noi nu avem linii de înaltă tensiune construite între Republica Moldova și România, care să ne permită să importăm direct din România energia electrică. Cu regret, acest lucru se face inclusiv prin regiunea transnistreană în prezent.”, a nuanțat Ambasadorul.

Fratele lui Igor Dodon ar fi fost reținut marți la Moscova. Declarațiile sunt făcute de Renato Usatîi, care afirmă forțele de ordine din Rusia l-au abordat pe Alexandru Dodon, după ce a fost dat în căutare de autoritățile de la Chișinău.

Acesta ar fi fost ținut în izolator până la miezul nopții. Ulterior, polițiștii l-au eliberat, deoarece deține și cetățenia Federației Ruse, din spusele lui Usatîi, scrie realitatea.md.

„Fratele lui Dodon l-au închis l-a Moscova. L-au ținut până noaptea. Igor stă șocat. L-au închis, pentru că trebuie să semneze recipise, că nu vor distrugă fracțiunea PSRM în Parlament. (…)”, a spus inițial Usatîi.

Întrebat despre detalii referitoare la reținere, politicianul a precizat ulterior că Alexandru Dodon „a fost reținut în baza căutării autorităților din Moldova. A fost eliberat noaptea, după ce i-au făcut profilactică, pentru că este cetățean al Federației Ruse. Restul întrebați-l pe Igor”, a punctat fostul primar de Bălți.

Igor Dodon nu a comentat deocamdată informațiile dezvăluite.

Starea actuală a industriei sfeclei de zahăr este în pericol. În condițiile crizei urmare a majorării de aproape trei ori a prețurilor la resursele energetice și cel al îngrășămintelor erbicidelor, pesticidelor s-a majorat costul cultivării sfeclei de zahăr, susține Cristina Tîșcu de la Asociația Uniunea producătorilor de zahăr din Republica Moldova.

„De exemplu în anul 2022 costurile au ajuns la 38 mii de lei față de 30 de mii de lei în 2021. Estimările arată ca în anul 2023 costurile se vor ridica la 50 mii de lei. Aceasta reprezintă o majorare de 50% față de perioada de dinainte crizei. Din aceste considerente sfecla de zahăr a devenit mai puțin atractivă pentru agricultori în comparație cu floarea soarelui, grâu, rapița și porumb unde costul este de două ori mai mic, iar venitul este comparabil cu cel de pe urma cultivării sfeclei de zahăr”, scrie agroexpert.md.

Tîșcu spune că urmare a scumpirii resurselor energetice s-au redus și suprafețele cultivate. În anul 2022 suprafețele s-au redus cu 23% și există riscul deminării și în anii următori, încă cel mai mare risc este că Republica Moldova riscă să devină un stat importator din exportator.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea a declarat că știe despre situație și că în prezent Guvernul lucrează la un șir de măsuri de sprijin pentru ramura sfeclei de zahăr.

Jandarmii au dezafectat recent, lângă Rouen, cea mai mare fabrică de țigări contrafăcute de până acum din Franța. Fabrica dispunea de toate facilitățile pentru a realiza, ambala și expedia tone de țigări contrafăcute, inclusiv un spațiu de locuit pentru ca lucrătorii să nu fie nevoiți să-și părăsească postul, transmite AFP.

Au fost ridicate peste 100 de tone de produse (55 de tone de țigări, 50 de tone de etichete, filtre, hârtii, ambalaje etc. și 18 tone de reziduuri de tutun și deșeuri de țigări). Prețul de revânzare al tutunului contrafăcut este estimat la 13,7 milioane de euro, potrivit Jandarmeriei Naționale, scrie rfi.ro.

Cifrele arată că este vorba de cea mai mare fabrică ilegală descoperită până în prezent în Franța. Prima a fost în decembrie 2021, în Poincy, un orășel din Seine-et-Marne cu 750 de locuitori.

După această „premieră”, au fost descoperite alte două obiective ilegale: un spațiu de ambalare în La Longueville (Nord) și un loc de depozitare tot în Poincy.

Traficul este în plină creștere: peste 284 de tone de tutun de contrabandă au fost confiscate în 2020 în Franța, 402 de tone în 2021 și peste 600 de tone, inclusiv peste două treimi de țigări, în primele zece luni ale anului 2022.

Pe 12 ianuarie, jandarmii, alertați de Europol la sfârșitul anului 2022 cu privire la prezența traficului internațional de țigări în zona industrială Saint-Aubin-les-Elbeuf, lângă Rouen, au descoperit o adevărată uzină integrată.

Autonomie totală

Fabrica, inspectată acum de aproximativ șaizeci de jandarmi, cuprinde trei unități. O unitate de producție cu două lanțuri, unul pentru fabricarea țigărilor din tutun brut și altul dedicat ambalării în pachete și apoi în cartușe, sub numele unui producător celebru.

Există și o zonă de depozitare în care cutiile de țigări sunt ambalate în carton pe paleți acoperiți cu afișe, toate gata de livrare.

Stabilimentul include un spațiu de locuit cu aproximativ cincisprezece paturi, o bucătărie, o zonă de luat masa și una de relaxare, care le-a permis infractorilor să trăiască la incinta fabricii în deplină autonomie. Acolo se afla și un generator de curent electric.

Toate produsele confiscate au fost imediat distruse, la fel ca și utilajele de producție, a precizat Jandarmeria.

Jandarmii au mai sechestrat două garnituri rutiere (tractoare și semiremorci de 38 de tone), ascensoare, transpaleți, alte utilaje, aparate de uz casnic și o tonă de produse alimentare care au fost donate băncii de alimente.

Nouă persoane, cu vârste cuprinse între 21 și 55 de ani, toate de naționalitate străină, au fost arestate. Majoritatea sunt din Republica Moldova.

Profituri uriașe

Având în vedere amploarea acestui caz, parchetul din Rouen s-a retras în favoarea Junalco (jurisdicția națională de luptă împotriva crimei organizate) din Paris, care a solicitat ajutorul Oficiului central de luptă împotriva delincvenței itinerante (OCLDI) și Departamentului de cercetare judiciară al Finanțelor (SEJF).

Duminica trecută, cele nouă persoane arestate au fost duse în fața instanței, la Paris.

Profiturile enorme generate trezesc apetitul organizațiilor criminale adesea specializate în narcotice, care caută să se diversifice.

„Costul de producție este de un euro pe pachet, restul este marjă”, povestea la începutul lui decembrie Christophe Perruaux, directorul SEJF, responsabil de cele două cazuri din Poincy și acum de cel de la Rouen.

Organizațiile criminale din Europa de Est, din țările baltice până în Balcani, controlează traficul de tutun. Stabilite inițial în Ucraina și apoi în Polonia, fabricile au început, după ofensiva rusă din Ucraina, să prindă rădăcini mai aproape de granițele franceze, mai ales în Belgia.

Majoritatea se află acum în Franța, unde piața neagră reprezintă aproximativ 30% din tutunul în circulație, cu scopul de a uni producția și consumul pentru a optimiza costurile de transport.

„O fabrică ilegală funcționează maximum trei luni”, a explicat la începutul lunii decembrie șeful informațiilor vamale, Florian Colas. Liniile sale de producție produc în medie 700 de pachete pe minut, așadar 4.200 de cartușe pe oră.

„Fiecare utilaj costă între 50.000 și 200.000 de euro și devine profitabil în câteva zile, iar marjele de profit sunt uluitoare”, a adăugat el.

În 8 ore pe zi, aceste fabrici aduc, conform informațiilor vamale, de la 80.000 la 120.000 de euro pe zi, sau 7 milioane de euro în trei luni.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dobrogea“ al județului Constanța a fost solicitat să intervină pentru ridicarea unui element de muniție, scos la mal de valuri, în zona Periboina – Săcele.

În cursul serii de duminică, 15 ianuarie, echipajul pirotehnic din cadrul ISU Dobrogea, format din trei subofițeri și un ofițer, a identificat obiectul ca fiind „booster“ de rachetă - element care ajută la propulsarea rachetei, scrie adevarul.ro.

„Acesta a fost ridicat și depozitat, iar, în cursul zilei de astăzi va fi predat structurilor specializate din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Obiectul nu prezintă niciun pericol, fiind vorba despre componenta care propulsează racheta”, transmite ISU.

Persoanele care găsesc elemente de muniţie au obligaţia să apeleze numărul unic 112, să anunţe primăria din localitate sau cel mai apropiat post de poliţie.

De asemenea, ISU DObrogea avertizează că în cazul descoperirii elementelor de muniţie sunt interzise:

- ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi sau locuinţe;

- comercializarea acestora prin agenţii de colectare a deşeurilor feroase şi neferoase;

- lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă;

- introducerea muniţiilor în foc;

- tăierea muniţiilor cu ferăstrăul, scule electrice sau prin sudură;

- folosirea muniţiilor pentru improvizarea diferitelor unelte;

- utilizarea pulberilor şi explozivilor provenite din muniţii în scopuri artizanale;

- demontarea focoaselor sau a altor elemente componente.

Directorul Departamentului II CSI al Ministerului rus de Externe, Alexey Polishchuk, a lansat un atac la adresa autorităților din Republica Moldova. Reacția sa a venit după o declarație făcută de Alexandru Musteață, directorul Serviciului de Securitate și Informații, cu privire la un atac iminent al Rusiei.

Tensiuni între Rusia și Republica Moldova. Un oficial de la Kremlin îl critică pe șeful spionajului de la Chișinău

Așadar, Alexey Polishchuk a susținut că mesajul lui Alexandru Musteață despre un atac iminent al Rusiei contrazic declarațiile oficiale ale autorităților de la Chișinău, scrie capital.ro.

„Autoritățile moldovenești, inclusiv președintele și președintele parlamentului, precum și liderii NATO și ai țărilor vecine Republicii Moldova, au făcut declarații contradictorii în același timp cu această remarcă. Poziția oficialilor de rang înalt implică, de obicei, că aceștia ar trebui să fie responsabili în ceea ce privește declarațiile publice”, a menționat diplomatul din Rusia, într-un interviu pentru tass.com

Amintim că reacția lui Alexey Polishchuk a venit după ce Alexandru Musteață a subliniat într-un interviu acordat postului de televiziune TVR Moldova în decembrie 2022 „riscul ridicat” ca forțele armate ruse să desfășoare o ofensivă în 2023 pentru a ajunge în Transnistria.

Trebuie menționat că Serviciul de Securitate și Informații din Republica Moldova a emis un comunicat două ore mai târziu, afirmând că declarația directorului a fost interpretată greșit.

Un jurnalist ucrainean spune că Transnistria a devenit o gaură neagră de contrabandă

În altă ordine de idei, jurnalistul ucrainean Serghei Sidorenko a subliniat într-o analiză publicată recent că Transnistria a devenit „o gaură neagră de contrabandă fără nici un viitor economic”.

„Transnistria a devenit o gaură neagră de contrabandă fără nici un viitor economic. Dar, în ciuda acestui fapt, soarta ei a fost, ani la rând, în mâinile autorităților din Moldova și Ucraina. Această zonă gri a adus beneficii financiare reprezentanților ambelor state, obligându-i să închidă ochii la multe ilegalități”, a subliniat jurnalistul ucrainean Serghei Sidorenko, conform eurointegration.com

De asemenea, jurnalistul ucrainean spune că ziua de 24 februarie 2022 a schimbat totul, deoarece Ucraina și-a dat seama că Transnistria reprezintă o amenințare la adresa securității naționale.

Amintim că autoritățile de la Chișinău doresc soluționarea conflictului transnistrean exclusiv pe cale pașnică, fără ca acest proces să afecteze parcursul european al țării. Maia Sandu a spus că Moldova trebuie să devină membră a UE până la sfârșitul acestui deceniu.

În 2023, Chișinăul a stabilit un buget record pentru apărare, investiții majore urmând a fi efectuate în securizarea spațiului aerian.

Creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc sâmbătă, 14 ianuarie, pe Sfântul Vasile cel Mare, considerat ocrotitorul săracilor. În această zi, există obiceiul de a umbla cu semănatul și este marcat Anul Nou pe stil vechi.

Sfântul Vasile cel Mare a trăit în secolul al IV-lea şi provenea dintr-o familie creştină deosebită: sora, Macrina, şi fratele său, Grigore din Nyssa, au devenit, de asemenea, sfinţi, scrie tv8.md. 

Sf. Vasile a urmat şcoli în Cezareea, Bizanţ şi Atena, remarcându-se de tânăr prin profunde cunoştinţe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină şi retorică. Scrierile sale strălucite pun bazele vieţii monahale sistematice, Sf. Vasile fiind considerat părintele monahismului oriental. 

Sfântul Vasile a moștenit o avere imensă din partea familiei, iar odată cu banii primiți, el acordă o atenţie deosebită păturii sărace şi celor oprimaţi, iniţiind nenumărate acte de caritate. Este primul ierarh care întemeiază, pe lângă biserici, aziluri şi spitale pentru săraci, leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor.

Sf. Vasile e unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari şi e considerat păzitor de duhuri rele, cu mare putere asupra dracilor. În 364, a fost chemat în Cezareea de episcopul Eusebiu şi a fost hirotonit preot, aducându-şi o contribuţie importantă în lupta împotriva ereticilor arieni. 

Pastoraţia pe care o începe de acum înainte a fost dedicată îndeosebi celor nevoiaşi, organizând renumitele azile, spitale şi case de reeducare a celor căzuţi moral, toate grupate sub denumirea de „Vasiliade”. 

Sf. Vasile a murit în anul 379, când încă nu împlinise 50 de ani, iar la înmormântarea sa a participat mulţime de creştini şi păgâni, dovadă a marii sale popularităţi. 

În tradiţia populară, Sfântul Vasile apare şi ca „mare beţiv”, care stă călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri şi chefuri. De altfel, el s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, în ajunul Sfântului Vasile, există obiceiul de a ura.

Tradiții și superstiții

Se spune că primul musafir care îţi intră în casă e bine să fie un bărbat. Cum ţi-a fost musafirul din ziua de Sf. Vasile, bogat ori sărac, aşa vei fi, cu îndestulare ori lipsuri, tot anul. 

Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul şi să aibă spor, în popor există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc şi nicidecum de găină, pentru că aşa cum porcul râmă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug. 

La Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează tot anul şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine. 

Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul în această zi, atât sânge va avea în obraz în cursul anului. 

În această zi, femeile beau şi joacă fusul şi furca, pentru a creşte cânepa peste an.

Un obicei foarte popular, în special printre copii, este semănatul. În cursul dimineţii, grupuri de copii merg cu sorcova. 

În prezent, aceasta este confecţionată de obicei din flori de hârtie, în timp ce la origine, sorcova era formată din nuiele înverzite. Copii rostesc urări augurale, în timp ce lovesc uşor cu sorcova umărul celui sorcovit. 

Semnificația numelui Vasile și câți își sărbătoresc onomastica

Circa 51.500 de moldoveni poartă numele Vasile, potrivit e-services.md. 4.178 de femei se numesc Vasilisa, 482 - Vasilița, 434 - Vasilina, 10 - Vasilica, 4 - Vasiluța, iar 2 bărbați sunt botezați Vasilică.

Numele Vasile, foarte răspândit în toată lumea creștină, provine din grecescul basileios, care la rândul lui are legătură cu basileos, „rege”, „împărat”, „bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius. 

Salvador Dalí este cunoscut pentru extravaganța cu care și-a trăit atât viața publică, cât și cea cea privată. A fost și este în continuare un pictor de succes și o personalitate care a făcut istorie în domeniul artei. Un lucru mai puțiun știut despre el este că adora banii, iubea să-i aibă, îi plăcea luxul. Cu orice oportunitate, acesta se folosea de renumele și de talentul său pentru a se împogăți și mai mult. Așa s-a întâmplat și în cazul brandului Chupa Chups, în cazul căruia a primit un milion de dolari pentru a-i redesena logo-ul.

Când vine vorba de asocieri, ei bine, numele lui Salvador Dalí nu putea decât să fie alăturat de alte entități și persoane tari, valoroase și cu prestanță.

Una dintre cele mai neașteptate astfel de colaborări, dacă le putem spune așa, este cea cu brandul de dulciuri Chupa Chups pentru care Dalí a realizat logo-ul folosit și în zilele noastre, fiind una dintre celle mai bune investiții din business. În spatele acestei creații nu stau decât un milion de dolari și un șervețel de hârtie.

O poveste dulce

Fabricantul de dulciuri Chupa Chups este astăzi, fără vreun dubiu, una dintre cele mai recunoscute din lume. Se estimează că producția sa zilnică este de 12 milioane de unități care ajung în 108 țări. Aceasta este fondată de spaniolul Enric Bernat în țara de origine, care a dorit astfel să continue afacerea de familie.

La vârsta fragedă de doar 26 de ani, Bernat ia hotărârea de a fonda compania Productos Bernat împreună cu Nuria Serra, fiica unui cofetar din Barcelona ce avea un local cu mâncare dulce. Cei doi s-au focusat la început pe „peladillas”, o migdală confiată ce se comercializa la prețuri destul de ridicate deoarece se servea doar la ocazii cu fast, de Crăciun, dar și ca dar pentru invitații la botezuri.

Prima sa campanie de marketing a fost sloganul „És rodó i dura molt, Chupa Chups”, care se traduce din catalană astfel: „Este rotund și de lungă durată”, ceea ce s-a dovedit inițial ușor neinspirat, un slogan care nu zicea mai nimic special. Cu toate acestea, se pare că publicul nu lua în seamă sloganul, ci mai degrabă calitatea produsului de care aveau parte.

Pentru că a avut succes, iar încasările au fost unele pe măsură, Enric Bernat a dorit și mai mult de la afacerea sa. Era anul 1958, la nici un deceniu de când a pornit pe acest drum, Bernat i-a cerut unui consultant francez să realizeze un studiu privind obiceiurile consumatorilor în materie de dulciuri.

Cifrele acestuia au arătat că, la aceea vreme, 67% dintre aceștia aveau sub vârsta de 16 ani și că cea mai mare problemă a dulciurilor în general era faptul că cei care le consumau își murdăreau mâinile. La acel moment, pentru a rezolva această dilemă în cazul bomboanelor sale, Enric Bernat a decis să adauge la aceste produse un băț de plastic.

Ideea nu era una nouă, Enric nu inventase apa cală, căci în 1924 o companie americană scotea pe piață un produs asemănător, doar că bățul era realizat din lemn.

În necrologul lui Enric Bernat, acesta a fost citat de un apropiat chiar spunând: „Am văzut că dulciurile nu se potrivesc principalilor lor consumatori, adică copiii. Aceștia aveau probleme cu părinții pentru că își murdăreau mereu degetele. Așa că am lipit o bomboană pe un băț”.

Enric Bernat nu a stat mult pe gânduri, iar în același timp dădea drumul la vânzări și la strategii de promovare. Una dintre aceste metode a fost reclama la radio pe un ton jucăuș, pe placul copiilor.

Astfel, inițial, bomboanele au început să fie vândute sub numele de „Chups”, dar pentru că în această reclamă se repeta mesajul „Chupa … Chups!”, publicul a început să folosească acest nume pentru acanelele lui Enric. La urechea lui Bernat au ajuns toate aceste informații, iar la scurt timp, în 1961 brandul să-a redenumit sub emblema de „Chupa Chups”.

Citește întregul articol pe infofinanciar.ro