Alyssa Bounty este, în prezent, singura actriță de filme pentru adulți din Republica Moldova, iar la doar 23 se laudă cu câştiguri care ajung la sume fantastice. Ceea ce știe nimeni e faptul că tânăra a hotărât să practice această meserie după ce a renunţat la medicină. Toată povestea, o aflaţi chiar acum!

Ana, cunoscută sub numele de scenă „Alyssa Bounty” a împlinit în luna noiembrie 23 de ani şi este din este din satul Cornești, Republica Moldova. Astăzi este o apreciată atriţă de filme pentru adulţi, fiind nominalizată la mai multe premii din industria porno şi care câştigă chiar şi 100.000 de euro pe lună, conform Adevărul.

Însă în urmă cu câţiva ani era o tânără ce avea cu totul alte visuri. Alyssa s-a mutat singură la vârstă de 16 ani, moment în care a devenit independentă financiar. A început să îşi câştige banii printr-o meserie pe care cei mai mulţi oameni o condamnă profund, însă tânăra nu s-a lăsat descurajată de vorbele celorlalţi şi a ales să facă ceea ce a considerat că este mai bine pentru ea. 

Spune că este actriţă de filme pentru adulţi, dar mulţi oameni o consideră prostituată, iar pentru cei din jur dezamăgirea a fost şi mai mare mai ales pentru că provine dintr-o familie bună, în care bunica ei a fost profesoară. În viziunea oamenilor există o discordanţă între termeni, dar pentru Alyssa aceasta a fost meseria ideală. A trecut cu vederea stigmatizarea la care sunt supuşi actorii din această industrie şi şi-a urmat calea. 

Tânăra începuse studiile la Colegiul de Medicină, dar nu le-a dus până la capăt, iar asta pentru că diploma ei nu avea să fie recunoscută internaţional, aşa că a decis în anul 3 să renunţe şi s-a reprofilat. 

„Când am luat decizia, eu voiam să mă fac cosmetolog și credeam că diploma moldovenească este recunoscută peste hotare.”, a spus tânăra, în cadrul unui interviu.

Pentru că industria porno este un subiect tabu, tânăra s-a confruntat cu multe piedici şi greutăţi pe drumul său către succes în această carieră, mai ales că nu a avut parte de suţinere din partea părinţilor.

„Drumul meu în industria dată a început aproximativ 3 ani în urmă, după ce am abandonat Colegiul de medicină, când am înțeles că diploma mea nu are nicio valoare în afara Republicii Moldova. Atunci am hotărât să plec cu prietenul meu în Irlanda, la muncă. O perioadă am fost master în manichiură, însă banii din acest hobby nu îmi erau destui. Și m-am apucat de CAMWork.”, povestește moldovea în cadrul interviului.

Cu toate acestea, cel care a susţinut-o necondiţionat a fost chiar iubitul ei.

„Prietenul meu a fost de acord cu decizia mea, mai puțin părinții. Și mama și tata când au aflat s-au supărat pe mine, însă după un timp și multe discuții, au înțeles că nu e nimic rău în lucrul meu, au acceptat, însă preferă să nu vorbim despre el. Cu restul rudelor nu țin nicio legătură după ce s-a aflat cu ce mă ocup și nici sora mea nu acceptă jobul meu”, a mai spus Alyssa, în interviu. 

Insomnia este boala tăcută de care suferă tot mai mulți oameni, pe perioade mai lungi sau mai scurte de timp. Dependența de tehnologie, stresul cotidian, problemele de sănătate sunt doar câteva dintre cauzele insomniei.

Puțini sunt cei care pot spune că nu au avut, măcar o dată în viață, probleme legate de somn. Conform Asociației Americane a Somnului, tulburarea afectează, anual, aproximativ 50-70 de milioane de americani.

Tulburările de somn ajung să fie atât de dăunătoare sănătății fizice și mentale, încât oamenii adoptă tot felul de strategii, mai mult sau mai puțin dovedite științific, pentru a pune geană pe geană.

Așa s-a aflat că există și o „disciplină a somnului” pe care o practică mai ales soldații, care, după cum se știe, au un regim strict de viață.

Ce este ”disciplina somnului”

Cel mai frecvent, un soldat se trezește la ora 5 a.m, dar nu se culcă niciodată mai târziu de ora 21:00. Este o rutină care îi antrenează pe militari pentru „disciplina somnului”, o practică de a crea și de a urma în mod constant o rutină de somn.

Dacă există și situații în care acestă ”disciplină a somnului” nu se respectă, obiectivul clar rămâne oarecum la fel: șapte până la nouă ore de somn. În caz contrar, până și cele mai simple sarcini pe care le au pot fi compromise.

Un somn suficient în fiecare noapte nu afectează negativ doar performanța în anumite domenii, ci fiecare aspect al vieții și sănătatea.

Experții susțin că hipertensiunea, obezitatea, depresia și un risc crescut al bolilor cardiace sunt efecte ale tulburărilor de somn.

Ce este „metoda militară”

Alegeți o oră la care să vă culcați, moment în care trebuie să opriți telefoanele și televizorul și să stingeți lumina. Alegeți o oră care vă permite să dormiți între șapte-opt ore pe noapte. Încercați apoi să vă relaxați, fără să vă gândiți ce veți face mâine sau că nu veți putea adormi.

Puteți acum să încercați „metoda militară”, o rutină de două minute creată de Școala de Aviație a Marinei SUA pentru a ajuta piloții să adoarmă.

Începeți prin a vă relaxa mușchii frunții, apoi relaxați-vă ochii, obrajii și maxilarul. De aici, urmează o relaxare sistematică a restului corpului, care include pieptul, brațele, picioarele, chiar și degetele de la picioare. Și nu uitați să continuați să respirați încet și profund!

Următorul pas este să vă imaginați două scenarii. Primul este că stați întins, pe o barcă, pe un lac liniştit, cu cerul senin deasupra. Al doilea scenariu este că vă aflați într-un hamac, într-o cameră unde este beznă. Apoi începeți să repetați în gând, timp de zece secunde, „Nu te gândi”, pentru a vă reorienta mintea.

Odată ce ați înțeles acest truc, ar trebui să continuați să-l faceți timp de șase săptămâni pentru a-l practica și, eventual, a-l stăpâni cât mai bine. Se spune că 96% dintre oamenii care au stăpânit această tehnică reușesc să adoarmă în două minute.

capital.ro

Fanilor echipei franceze Nice li s-a recomandat să nu călătorească săptămâna viitoare în Republica Moldova, pentru a-și susține echipa în meciul contra Sheriff Tiraspol, din Conference League.

Clubul francez și-a arătat îngrijorarea față de situația tensionată din țară, după ce președintele Maia Sandu a vorbit despre încercări ale Rusiei de a destabiliza țara printr-o lovitură de stat, relatează Associated Press.

Meciul tur dintre Nice și Sheriff Tiraspol, din optimile Conference League, este programat joi, 9 martie, la Chișinău. "Nice trebuie să adopte o atitudine responsabilă", a precizat clubul într-un comunicat, descriind situația de securitate pentru fanii din Moldova ca fiind "cel puțin nefavorabilă", scrie euronews.ro.

Săptămâna aceasta, la Chișinău au avut loc proteste la care au participat membri ai unui partid politic care a susținut interesele rusești.

UEFA a declarat vineri că meciul dintre Sheriff și Nice ar trebui să se desfășoare cu fanii pe stadion, relatează Associated Press.

Nice a vândut bilete la prețul de 30 de euro (32 de dolari) fanilor săi după ce a fost efectuată tragerea la sorți în urmă cu o săptămână și a declarat vineri că va oferi rambursări dacă meciul din prima manșă va fi amânat sau se va juca pe un stadion gol.

În precedentul meci al echipei Sheriff Tiraspol în Conference League, cel cu Partizan Belgrad, s-a jucat fără spectatori. Decizia a fost luată după ce Maia Sandu a declarat că Rusia ar pregăti o lovitură de stat la Chișnău cu ”diversioniști, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici”.

Cel mai recent audit al Curții de Conturi arată că piața farmaceutică din R. Moldova a pierdut sute de medicamente timp de un an. În rezultat, s-a redus numărul de competitori, iar pacienții au fost privați de anumite produse sau au plătit mai scump pentru altele.

Potrivit auditului, în anul 2021 în nomenclatorul de stat erau înregistrate 5.800 medicamente, cu 350 mai puține decât în 2020. Situația a fost determinată, spun auditorii, de faptul că producătorii nu au depus cereri pentru autorizarea medicamentelor, iar acest lucru a creat o discontinuitate a stocurilor pe piața R. Moldova, cu impact asupra accesului pacienților la medicamente, scrie europalibera.org.

Piața mică și neatractivă

Directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Dragoș Guțu, a explicat că piața farmaceutică din R. Moldova este mică și neatractivă pentru actorii internaționali.

„Avem o țară cu o populație de 2,6 milioane de locuitori, care consumă medicamente în valoare de 250 de milioane de euro și asta reprezintă un consum mediu de 70 de euro pe cap de locuitor. Producătorii nu sunt interesați să vină în R. Moldova din cauza dimensiunii pieței”, a spus Guțu la ședința Curții de Conturi.

Potrivit lui, R. Moldova are un sistem rigid de înregistrare a produselor farmaceutice, ceea ce, de asemenea, împiedică o serie de companii intre pe piață.

„Noi avem un mecanism foarte dur de control al prețului de producător, stabilit în 2010, care impune producătorul să înregistreze în R. Moldova media a trei cele mai mici prețuri din țări de referință. Practic, noi cerem pentru R. Moldova cel mai mic preț din Uniunea Europeană, ceea ce, în condițiile unei piețe foarte mici, cu proceduri dure de înregistrate, pentru o cantitate mică de medicamente, îngreunează stabilirea prețului de producător”, a precizat Dragoș Guțu.

Directorul agenției a promis că situația se va redresa după ce s-au făcut schimbări în legislație care permit ca medicamentele înregistrate în alte țări să fie înregistrate automat și în R. Moldova, în decurs de 10 zile calendaristice.

„Am intervenit la legea medicamentului, am modificat procedura de schimbare a prețului de producător, excluzând cel mai mic preț de producător, introducând procedura de negociere directă cu producătorii. Avem acum mai mulți producători care vor să înregistreze o mie de medicamente și, în condițiile noi, o vor putea face. Vom avea pe piață mai multe medicamente noi”, a dat asigurări directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

Modificările legislative prin care a fost schimbat mecanismul de formare a prețurilor la înregistrarea medicamentelor a intrat în vigoare la începutul anului 2023.

Dacă anterior, autoritățile acceptau producătorii care ofereau cel mai mic preț, acum prețul va fi stabilit luându-se în calcul patru și mai multe țări de referință. Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale va putea negocia direct cu producătorii prețurile, iar aceștia vor putea face majorări cu cel mult 15% anual, în funcție de rata inflației din anul precedent.

Potrivit ultimelor estimări ale International Trade Centre, merele moldovenești sunt cele mai nevalorificate fructe pentru export în UE, cu un potențial nerealizat de 42,1 milioane de dolari.

Germania este țara cu cea mai mare potențială cerere de fructe moldovenești, unde ar putea fi exportate produse în valoare de 35 milioane de dolari, scrie agroexpert.md.

Dintre toate fructele crescute în Republica Moldova, în UE se caută în special strugurii de $27,1 milioane, prune proaspete de 11,2 milioane de dolari, prune uscate de 6,9 milioane de dolari

Până în 2027, Republica Moldova ar putea valorifica alte 104,7 milioane de dolari doar din exportul de fructe spre Uniunea Europeană.

Ultimele date ale Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2022 exporturile de mărfuri și produse au totalizat 2,5 miliarde de dolari, cu 32,2% mai mult față de anul precedent.

Cerealele au avut o pondere de 10% din totalul exporturilor de 4,3 miliarde de dolari, fructele și legumele – 8,3%, iar băuturile alcoolice – 4,2%.

Istoricul Florian Banu a fost invitat într-un podcast de pe canalul de YouTube HAI România!, acolo unde a precizat că țara noastră ar putea avea de câștigat de pe urma conflictului dintre Republica Moldova și Transnistria.

Ministerul Afacerilor Externe din Republica Moldova a respins existența unor amenințări din partea Ucrainei privind invadarea regiunii transnistrene, așa cum susține Rusia. Eventuala escaladare a unui conflict între Moldova și Transnistria ar putea avea importanță și pentru România, avertizează istoricul Florian Banu, invitatul jurnaliștilor Dan Andronic și Robert Turcescu în podcastul HAI România, scrie capital.ro.

MAE de la Chișinău a transmis că declarațiile Moscovei potrivit cărora Transnistria este teritoriu rus sunt „provocatoare”. Pe de altă parte, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a poziționat ferm împotriva tentativelor de intimidare venite dinspre regiunea separatistă Transnistria, dar a dezvăluit recent și o tentativă de lovitură de stat orchestrată de Rusia.

Maia Sandu a schimbat tonul

Prezent în studioul EVZ-Capital, istoricul Florian Banu a observat că, în contextul geopolitic incendiar al războiului din Ucraina, Republica Moldova este într-o situație complicată. Provocat de jurnalistul Dan Andronic să comenteze care crede că va fi soarta Moldovei, după recentul Summit G9 de la Varșovia (n.red. – la care Maia Sandu nu a participat), invitatul a punctat că e normal dat fiind că președintele Republicii Moldova a schimbat tonalitatea.

Mai precis, Florian Banu a amintit că Maia Sandu a subliniat, în ultimele sale vizite la Bruxelles, că vorbește limba moldovenească. Este o schimbare de discurs față de perioada când se pronunța în favoarea aderării cât mai rapide a țării sale la blocul comunitar. „La ultima vizită, Maia Sandu și-a adus aminte că sângele apă nu se face. Ciudat, până acum nu am auzit genul ăsta de retorică, ci era o retorică suveranistă, stat moldovenesc, națiune distinctă”.

„E obsesia moldovenilor, care a fost exploatată și de ucraineni, pentru că populația română e cotată ca fiind populație moldovenească”, a replicat Dan Andronic.

Istoricul Florian Banu: Moldova va fi folosită pentru a lichida Transnistria

„Mi-e teamă că Republica Moldova va deveni o miză (n.red. – în conflictul din Ucraina). Va fi folosită pentru a lichida Transnistria. Această pană vârâtă și menținută de Federația Rusă între Moldova și Ucraina este foarte stânjenitoare. Pentru interesele euroatlantice este de dorit să dispară din ecuație”, apreciază reputatul istoric.

Însă conflictul din Transnistria prezintă riscul că se poate extinde, mai precis „se poate internaționaliza”. „Poate fi un atac al Transnistriei asupra Ucrainei sub steag fals. Dacă ne uităm în istorie, vom vedea suficiente atacuri cu steag fals care au condus la războaie. Lichidarea acelui cui al lui Pepelea pe care Rusia îl menține acolo de 30 de ani ar fi o miză. Aud tot felul de politicieni români că Moldova trebuie susținută. În ce fel trebuie susținută?”, a mai remarcat invitatul.

„România nu va ezita să se implice în recuperarea unor teritorii”

Chestionat de jurnalistul și istoricul Dan Andronic dacă ne putem aștepta în mod realist ca România să fie atrasă în acest conflict, Florian Banu a menționat felul în care țara noastră a acționat în contextul operațiunii Barbarossa din al Doilea Război Mondial (n.red. – numele de cod secret acoperitor folosit de Germania nazistă pentru operația militară de invadare a Uniunii Sovietice, acțiune începută la 22 iunie 1941).

„Dacă simte că are un sprijin suficient de puternic, probabil că România nu va ezita să se implice în recuperarea unor teritorii românești”, a conchis istoricul în studioul EVZ-Capital.

Unirea României cu Republica Moldova ar fi mai aproape ca oricând, dă de înțeles președintele din Belarus, Alexander Lukașenko.

Scandalul pe tema Transnistriei creează îngrijorări la nivel internațional, iar acest subiect i-a dat de gândit și președintelui din Belarus. Alexander Lukașenko e de părere că planul Occidentului este să facă posibilă unirea României cu Republica Moldova. Lukașenko crede că în acest fel Republica Moldova ar deveni o forță occidentală.

„Occidentul ar vrea să rezolve problema cu Rusia cu o singură lovitură și în Transnistria să închidă această ‘gaură cenușie’, cum se spune, și să unească Moldova, să o bage în România sau să o facă pro-occidentală. Acesta este scopul lor”, a afirmat Lukașenko, relatează agenția de presă de stat din Belarus Belta.

Și fostul ministru al Apărării din Republica Moldova,  Anatol Şalaru, spune că unica soluție a moldovenilor e ca teritoriul lor să se unească cu România.

„Unica soluţie pe care noi o avem astăzi şi cred că şi Europa e timpul să înţeleagă că teritoriul românesc de peste Prut trebuie să se unească cu România, fiindcă altă soluţie nu există. Ori, peste 10 sau 15 ani Republica Moldova trebuie dusă la azilul de batrâni, fiindcă nu va mai avea cine să lucreze să plătească impozite. Tineretul pleacă, eu cunosc situaţia dintr-un partid politic pe care l-am condus, la Organizaţia de Tineret veneau la şedinţe 300 sau 400 de tineri. Acum, 90% din ei au plecat din ţară”, a spus Şalaru, conform news.ro.

„Cetăţenii de acolo ştiu acest lucru, ştiu, procentul unioniştilor a crescut în proporţie geometrică, cu câţiva ani în urmă era 4% sau 5% pentru unire, acum minimum 40% sunt pentru unire cu România. Oamenii, inclusiv şi ruşii văd unica soluţie prin unirea cu România”, a adăugat Anatol Şalaru.

Anunțul momentului în Europa. Rusia este gata să înceapă un nou război pentru Transnistria. Ministerul Afacerilor Externe, condus de către Serghei Lavrov, a confirmat informația.

„Legat de acumularea semnificativă de personal și echipament militar ucrainean în apropiere de granița dintre Ucraina și Trannistria, așa cum au fost constatate de Ministerul apărării din Federația rusă, desfăsurarea de artilerie pusă în poziție de tragere, ca și numărul crescut la un nivel fără precedent de zboruri ale dronelor ucrainene deasupra teritoriului Transnistriei, avertizăm SUA, NATO și pe acoliții lor ucraineni să nu întreprindă acțiuni aventuroase.

Susținem cu putere soluționarea oricărui subiect prin mijloace politice și diplomatice. În același timp, să nu aibă nimeni nicio îndoială că Armata Federației Ruse va răspunde la provocările regimului de la Kiev, dacă va avea loc orice fel de acțiune, și vom asigura protecția compatrioților noștri din Transnistria. Orice acțiune care va fi un pericol la adresa lor va fi considerată, în conformitate cu legile internaționale, ca un atac la adresa Federației Ruse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a transmis, vineri, că „nu există ameninţări directe la adresa securităţii militare a statului”, după ce Moscova a acuzat din nou Ucraina că pregăteşte o „invazie” în Transnistria şi a avertizat că orice ameninţare la adresa soldaţilor ruşi de acolo va declanşa o ripostă militară „adecvată” din partea Rusiei.

„În prezent nu există ameninţări directe la adresa securitaţii militare a statului”, a precizat Ministerul Apărării al Republicii Moldova, într-un comunicat în care susţine că monitorizează toate evenimentele, acţiunile şi schimbările care au loc în regiune şi pe teritoriul controlat de regimul de la Tiraspol’, capitala autoproclamatei republici transnistrene.

„Ministerul colaborează cu toate celelalte autorităţi de securitate ale statului pentru a preveni împreună orice tentativă de destabilizare, pentru a menţine pacea şi stabilitatea în ţară, astfel încât cetăţenii noştri să fie în siguranţă”, subliniază instituţia într-un comunicat transmis presei.

Istoricul Adrian Cioroianu este încrezător în unirea României cu Republica Moldova. Acest afirmă că mulţi politicieni de la Chişinău şi de la Bucureşti au susţinut ideea unionistă dinadins, pentru a compromite acest ideal.

Schimbarea graniţelor dintre Rusia şi Ucraina, ca urmare a războiului, ar putea duce şi la unirea dintre Republica Moldova şi România, a declarat Adrian Cioroianu în emisiunea Insider politic, de la Prima TV.

”Vă spun la modul cel mai serios: unii dintre cei care au propagat ideea unirii o făceau pentru a o compromite şi o făceau servind interese care nu erau nici româneşti, nici din Republica Moldova. Unii, nu toţi. Şi oameni din România, şi din Republica Moldova.

Aş spune că mai mult în România. La noi au fost oameni care, mai degrabă, au băgat băţul prin gard, agitând ideea unionistă, dar au făcut-o într-un fel în care să compromită această idee. Eu văd astăzi mai posibilă unirea decât o vedeam acum un an. Acesta este sentimentul pe care-l am”, a spus Cioroianu, potrivit money.ro

Cutia Pandorei deschisă de războiul din Ucraina

El a remarcat că după cele mai multe conflicte din Europa, mai ales soldate cu modificarea graniţelor, s-a deschis o cutie a Pandorei, situaţie care s-ar putea aplica şi în cazul războiului Rusiei în Ucraina.

”Ca profesor de istorie în primul rând, ştiu că după majoritatea conflictelor care au avut loc în Europa, mai ales dacă se soldează cu schimbări de graniţe, atunci se deschide o cutie a Pandorei. Dacă Rusia face un război pentru schimbarea graniţelor ei cu Ucraina, să nu se aştepte că acestea ar fi singurele graniţe care s-ar putea schimba”, a conchis fostul ministru de Externe.

În timp ce Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei, în Europa au crescut temerile că Kremlinul are în vizor noi ținte pentru ai îndeplini obiectivele imperiale ale lui Vladimir Putin.

Acum, îngrijorarea este că acesta ar putea să nu aștepte până când luptele din Ucraina se vor fi liniștit înainte de a ținti o nouă țară: Republica Moldova.

Republica Moldova nu are nici adâncimea teritorială, nici populația, și cu atât mai puțin puterea militară necesară pentru a face față Moscovei, scrie capital.ro.

Rusia a luat în vizor Republica Moldova

La fel cum Ucraina a provocat mânia lui Putin prin speranța de a deveni mai deplin democratică, pluralistă și pro-occidentală, actualul președinte al Moldovei și guvernul său au făcut același lucru, de exemplu, prin trimiterea de reprezentanți la forumurile găzduite de Uniunea Europeană și NATO, arată o analiză realizată de Washington Post.

Țara este departe de a adera la oricare dintre aceste grupuri, dar chiar și interesul său a fost suficient pentru a înfuria Rusia. La începutul acestei luni, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că Occidentul dorește ca Moldova să „joace rolul următoarei Ucraine”.

Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, este extrem de fragilă. O fâșie îngustă de la frontiera sa estică, la granița cu Ucraina, este ocupată de 30 de ani de o garnizoană de trupe rusești care numără în prezent aproximativ 1.500 de soldați. Propaganda și dezinformarea rusească sunt larg răspândite și adesea folosite pentru a discredita guvernul.

Moscova are mâinile ocupate în Ucraina. Cu toate acestea, Vladimir Putin s-a dovedit a fi un maestru al nebuniei. Se poate spune că, cu cât mai mult timp se prelungește actualul impas din Ucraina, cu atât mai tentantă ar putea fi o țintă pentru Moldova, ca un mijloc pentru Kremlin de a salva aparențele prin răsturnarea unei țări oficial neutre cu doar 2,6 milioane de locuitori.

Republica Moldova nu ar putea face față unui atac rusesc

În cazul în care trupele rusești ar invada Republica Moldova, țării i-ar fi greu să opună rezistență.  La 10 februarie, prim-ministrul moldovean, Natalia Gavrilița, a demisionat la o zi după ce președintele ucrainean Volodimyi Zelenski a avertizat că se pregătește un complot rusesc pentru a-i răsturna guvernul. În ziua în care aceasta a demisionat, o rachetă rusă a traversat cerul Republicii Moldova în drum spre ținta sa din Ucraina, cea mai recentă încălcare a spațiului aerian al țării.

Oficialii au declarat că demisia a fost o remaniere guvernamentală obișnuită. Dar a fost, de asemenea, rezultatul indirect al unei campanii de presiune din partea Rusiei, inclusiv o reducere drastică a livrărilor de gaze naturale care a declanșat o criză energetică severă și a contribuit la creșterea inflației.

Partidele politice moldovenești susținute de Moscova au organizat demonstrații de stradă, unele dintre ele cu „protestatari” care sunt plătiți.

Președinta Maia Sandu, aleasă în 2020 pe o platformă pro-occidentală, a declarat că Moscova a planificat o lovitură de stat pentru a instala un guvern pro-rus la Chișinău, capitala Republicii Moldova.

Republica Moldova se plasează în top 20 la exporturile mondiale de cireșe și printre primii 10 la exportarea merelor și prunelor din lume.

„Republica Moldova se numără printre primii 20 exportatori mondiali de cireșe și printre primii 10 exportatori de mere și prune din lume, scrie noi.md.

Anual, în Moldova sînt culese peste 500 de mii de tone de mere, pe o suprafață totală de circa 56 000 de hectare și 100 de mii de tone de prune, pe o suprafață de 22 000 de hectare. Datorită investițiilor tot mai mari, volumul de producere va crește, iar sectorul agricol se va dezvolta în continuare”, a anunțat deputata PAS, Alina Dandara.