Unul dintre cei mai apreciați foști ofițeri din CIA, James L. Olson, a vorbit într-un interviu exclusiv pentru presa din România, despre importanța României și a Moldovei în regiune, despre războiul din Ucraina și despre viitorul lui Vladimir Putin, relatează stiripesurse.ro

- Cum a reconfigurat și cum va reconfigura războiul din Ucraina importanța României în Europa de Est?

- România are o importanță vitală, inclusiv prin poziția sa strategică și prin faptul că are graniță cu Republica Moldova.

Am fost foarte încântat să văd rezultatele dialogului strategic din această lună de la București deoarece liderii români și americani au subliniat importanța Mării Negre. România are un rol foarte important în zona Mării Negre și este foarte implicată.

Și cum sunteți din România vreau să vă spun că am o admirație mare pentru Ion Mihai Pacepa, lucram la CIA când a venit în America. Am luat în repetate rânduri cartea sa „Orizonturi Roșii” la facultate și le-am vorbit studenților mei despre ea, pentru că prezintă în mod remarcabil cum era viața în regimul comunist.

- A trecut mai bine de un an de la începerea războiului din Ucraina. Cum vedeți evoluția războiului pe termen scurt și mediu?

- Războiul nu merge bine pentru ruși, care și-au făcut multe calcule greșite. După cum știți, planul inițial era să atace Ucraina din sud, nord și est, că captureze Kievul, să îl elimine pe Zelenski ca lider. Și nimic din toate astea nu s-a întâmplat. Putin a subestimat rezistența ucrainenilor. Putin l-a subestimat, de asemenea, pe Zelenski, a crezut că acesta va fi un lider slab. Și este uimitor cum Zelenski s-a dovedit a fi un lider inspirațional și curajos în această perioadă teribilă. Putin a calculat greșit și eficiența trupelor sale, ce a fost cu mult sub așteptări. Putin este acum într-o situație în care nu poate câștiga.
Putin a făcut o eroare masivă și pentru că a subestimat capacitatea de unitate a NATO și a Vestului, precum și susținerea pentru Ucraina.

Legat de durata războiului din Ucraina, cred că va fi un război de durată dacă Putin va rămâne la putere. Și asta pentru că Putin nu va renunța și nu va negocia cu bună credință. Și Putin are resursele pentru un război de durată, mai ales dacă va primi ajutor de la China.

Însă nu cred că Putin va mai rămâne la putere.

- Este mai probabilă o implozie a regimului lui Vladimir Putin decât o înfrângere militară?

- Este mai probabilă eliminarea lui Putin. Cred că Putin va fi înlăturat. Și sunt optimist. Deoarece cred că oamenii care vor fi motivați să îl elimine pe Putin o vor face pentru motive juste, pentru a salva Rusia, pentru a reinstaura democrația. Cred că este un curent din ce în ce mai puternic de opoziție la adresa lui Vladimir Putin, atât în rândul armatei, cât și în cel al serviciilor de informații și al oligarhilor. Putin distruge Rusia. Și cred că sunt destui ruși patrioți și de bună credință care vor decide că e de-ajuns. Nu aș exclude nici varianta unei asasinări a lui Vladimir Putin. Cred că vor apărea ruși patrioți care vor decide că Putin trebuie eliminat. Iar în acel moment se va termina războiul. Pentru că poporul rus suferă și mulți soldați ruși mor pe front. Putin face ca Rusia să sângereze și nu poate face asta la nesfârșit. Priviți statisticile. Conform estimărilor, de când a început războiul armata rusă a pierdut aproximativ 25.000 de oameni. Și e șocant. Pentru că dacă ne uităm la războiul de 10 ani din Afganistan din perioada 1979-1989, rușii au pierdut 15.000 de oameni. A fost rău pentru ei. Însă pierderile din Ucraina sunt mult mai rele.

Și cred că sunt generali în armata rusă care sunt revoltați de numărul mare de soldați uciși. Iar acei generali ar putea fi o sursă de revoltă împotriva lui Putin. Aș spune despre Putin că este ”a dead man walking” (n.red. – ”un mort viu”).

Nu cred că va mai fi o dictatură în Rusia după căderea lui Putin.

- Geopolitic vorbind, cât de delicată este situația Republicii Moldova în contextul războiului din Ucraina?

- Republica Moldova este o țară cu risc extrem. Dacă războiul nu se termină printr-o înlăturare a lui Putin, acesta se poate ușor extinde. Cunoaștem ambițiile regionale ale lui Putin. Își dorea să consolideze controlul asupra estului Ucrainei, să pună mâna pe toată coasta ucraineană a Mării Negre și să preia controlul asupra Moldovei. Pentru că Moldova e o țintă. Putin vrea Moldova, are o puternică bază de operații în Transnistria. Putin ar putea folosi Transnistria ca să atace militar Moldova. Putin încearcă, prin serviciile sale de informații, să o elimine pe Maia Sandu. Și gândiți-vă ce s-ar putea întâmpla dacă va face asta. Putin are deja un „președinte-marionetă” în Belarus, pe Lukașenko. Dacă va pune mâna pe Moldova, Putin va înconjura 77% din Ucraina. Iar lumea trebuie să conștientizeze că Republica Moldova este într-un mare risc. Rușii i-au spus deja președintei Maia Sandu că dacă Moldova se va uni cu România sau se va alătura NATO poate avea aceeași soartă ca Ucraina. Însă planul lui Putin legat de Moldova a fost amânat din cauza problemelor mari pe care le are privind războiul din Ucraina. Însă în mod cert planul pe termen lung al lui Putin include încercuirea Ucrainei. Și asta înseamnă clar că Putin vrea Moldova.

- Care ar fi, în opinia dumneavoastră, soluția pentru ca Republica Moldova să iasă din zona de influență a Rusiei: să se unească cu România sau să devină membru NATO?

- Cred că cea mai de dorit opțiune pentru a salva Moldova ar fi să se unească cu România. Cultural, etnic și lingvistic, sunteți două popoare similare. O unire a Republicii Moldova cu România i-ar asigura o mare protecție. Iar dacă Moldova ar face parte din România ar fi automat membru NATO. Sunt însă îngrijorat dacă Republica Moldova ar încerca să se alăture NATO de una singură. Pentru că acest lucru ar fi foarte provocator pentru ruși și i-ar îndemna cumva la un atac asupra Moldovei. Și cred că cea mai bună soluție ar fi ca Moldova să se unească cu România. Și sper că unirea Moldovei cu România se va întâmpla.

- Se va muta în anii următori centrul strategic de greutate al Europei către Europa de Est?
- Deja s-a mutat. NATO se mută în Est. Iar importanța granițelor României și Poloniei este mai mare ca niciodată pentru NATO.

Pe parcursul a trei decenii, James L. Olson a fost un ofițer de elită în Directoratul de Operațiuni al Agenției Centrale de Informații a Statelor Unite (CIA). Licențiat în Drept la Universitatea din Iowa, James L. Olson a avut, printre altele, misiuni ca ofițer CIA la Moscova, Viena, Paris și Ciudad de Mexico. Olson a avut mai mulți ani o funcție la vârf, fiind șeful Contrainformațiilor din CIA. Vorbește fluent șase limbi și este profesor emerit la The Bush School of Government&Public Service din cadrul Texas A&M University, o universitate de prestigiu din Statele Unite, înființată în 1876 și unde predă cursuri de informații și contrainformații. Opt dintre absolvenții universității sunt laureați ai Premiului Nobel.

James L. Olson a scris două cărți despre experiența sa îndelungată în cadrul CIA: “Fair Play: The Moral Dilemmas of Spying” (2006) și “To Catch a Spy: The Art of Counterintelligence” (2021).
James L. Olson a primit pentru cariera sa excepțională în CIA câteva dintre cele mai importante medalii ale S.U.A., precum Medalia pentru o Carieră Impresionantă în Informații sau Medalia de Excelență în Contrainformații.

E nerealist să ne așteptăm ca schimbările climatice să fie atenuate în mod semnificativ prin modul în care cererea globală de energie va scădea semnificativ sau prin renunțarea oamenilor la consumul de carne, a declarat Bill Gates la la începutul lunii martie.

Miliardarul spune că inovarea unor soluții noi, mai bune, poate aduce un rezultat mai productiv, informează CNBC. Tot el declara, în urmă cu doi ani, că națiunile bogate ar trebui să treacă la „carnea de vită 100% sintetică” pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

„Vor deveni toți indienii vegetarieni? Vor deveni toți americanii vegetarieni?”

Schimbările climatice sunt o problemă urgentă, dar nu vor fi rezolvate cerându-le tuturor să devină vegetarieni sau prin orice alte apeluri similare de reducere a consumului, a declarat Bill Gates la un eveniment care a avut loc în India.

„Vor deveni toți indienii vegetarieni? Vor deveni toți americanii vegetarieni? Nu cred că aș vrea să mă bazez pe asta”, a afirmat Gates într-o discuție cu Anant Goenka, șef la Indian Express Group, o companie media indiană.

„În mișcările climatice, puteți obține acest lucru: „Hei, am consumat prea mult” și „Hei, poate nu ar trebui să mai călătorim”, a spus Gates, vorbind la cea de-a cincea conferință Ramnath Goenka.

Sistemele alimentare din lume sunt responsabile pentru aproximativ 35 la sută din totalul gazelor cu efect de seră antropogene globale, potrivit unui studiu din 2021 publicat în revista Nature Food, iar din această proporție, 57 la sută se corelează cu alimentele de origine animală și 29 la sută cu cele de origine vegetală.

Nevoia de aer condiționat va crește pe măsură ce verile devin tot mai fierbinți

Admițând că este „o nebunie” să li se ceară consumatorilor să își reducă semnificativ nevoia de energie sau să elimine consumul de carne, nu înseamnă că Gates încurajează utilizarea excesivă a energiei, notează CNBC. Schimbările climatice creează o nevoie mai mare de energie folosită în aerul condiționat, afirmă el, iar acest lucru va continua să crească. ”Pe măsură ce India va avea temperaturi tot mai ridicate, pariez că cererea de aer condiționat va crește vertiginos”, a spus Gates.

În prezent, Statele Unite au, de departe, cel mai mare număr de aparate de aer condiționat, depășind ceea ce se cere în Europa, a mai spus Gates. Pe măsură ce vremea se încălzește, utilizarea sporită a aerului condiționat, mai ales dacă energia folosită pentru alimentarea aerului condiționat generează emisii de gaze cu efect de seră, poate crea o ”buclă de feedback pozitiv”, a avertizat Bill Gates. El spune că, din cauză că încălzirea globală se produce foarte încet, asta o face cu mult diferită de o pandemie cu răspândire rapidă.

Cum rămâne cu energia nucleară?

Gates a vorbit și despre energia nucleară pe care, în trecut a susținut-o, considerând că  nu produce emisii de gaze cu efect de seră.  „Ceea ce s-a întâmplat cu energia nucleară este că, spre deosebire de computere, unde prețurile au continuat să scadă, reactoarele nucleare au continuat să crească. Așa s-a ajuns la ceea ce avem astăzi, așa numita a treia generație”, a afirmat Gates.

„Depășirile, costurile au fost pur și simplu incredibile. Și apoi a venit gazul natural ieftin și a făcut-o brusc. Industria nucleară nu a inventat un design nou. De aceea, este necesar, este să pornim de la zero.”

Bill Gates susține această formă de energie deoarece funcționarea centralelor nucleare nu produce emisii de gaze cu efect de seră. În opinia lui, noile inovații în tehnologia nucleară (în care este investitor) fac energia nucleară mai sigură și mai accesibilă, iar țările din întreaga lume încep să adopte energia nucleară.

capital.ro

Refugiații din Ucraina au avut o influență pozitivă asupra economiei moldovenești. Fiind cazați pe teritoriul Republicii Moldova, au consumat bunuri aducând bani în bugetul național. Totodată, au salvat ramura HoReCa, cazându-se în hotelurile, motelurile și pensiunile turistice. De asemenea, companiile din Ucraina au salvat căile ferate moldovenești, dar și ramura transportului, transportând mărfuri din și spre Ucraina. constatările aparțin expertului de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, transmite IPN.

Expertul menționează că un prim aspect important al războiului din Ucraina este faptul că exporturile moldovenești în 2022 au explodat. Dacă în 2021 acestea au totalizat 3,1 miliarde de dolari, în 2022 au ajuns la 4,3 miliarde de dolari. „Noi exportăm în Ucraina și, respectiv, mărfurile ucrainene le importăm și exportăm în alte țări. Din acest export de bunuri, circa 850 de milioane de dolari, bunuri exportate de către Republica Moldova, sunt generate de fluxurile de mărfuri din și spre Ucraina”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul afirmă că Republica Moldova, pe lângă exportul de mărfuri, care este de 4,34 de miliarde de dolari, are și exporturi de servicii. Cele mai mari servicii pe care le exportă sunt cele de transport, care au crescut și care pur și simplu salvează țara.

Analistul economic a menționat că agenților economici moldoveni, în special a celor din domeniul transportului, războiul din Ucraina le-a adus venituri financiare. În 2018, volumul serviciilor de transport, de mărfuri și de pasageri a fost de 434 de milioane de dolari. Pandemia a prăbușit sectorul la 250 de milioane de dolari în 2020. În 2022, estimativ, volumul serviciilor de transport, de mărfuri și de pasageri a ajuns la 480 de milioane de dolari. Dintre acestea, până la 150 de milioane de dolari au fost generate de deservirea, fie a pasagerilor, fie a mărfurilor, care au venit din Ucraina sau au plecat spre Ucraina.

Economistul susține că războiul din Ucraina a readus la viață calea ferată moldovenească, care practic era inactivă. În 2022, transportând din și spre Ucraina mărfuri, brusc a crescut volumul de servicii transportate pe cale ferată. Aproape s-a dublat față de 2021, ajungând la 1,2 miliarde de tone/km.

Veaceslav Ioniță a remarcat că bugetul național în 2022, datorită reducerii consumului populației, a avut o creștere modestă. Însă, refugiații ucraineni au contribuit la formarea lui. Ucrainenii care trăiesc în Republica Moldova consumă bunuri și servicii, fie din banii lor, fie din banii care îi primesc în calitate de ajutor. Consumând aceste bunuri și servicii, fie că le procură ei sau cineva procură pentru ei, generează venituri sub formă de TVA și accize la bugetul de stat. Cinci mii dintre ucraineni muncesc deja aici. Aceștia plătesc asigurări sociale, medicale și alte taxe și impozite. Toate acestea aduc venituri. Ucraineni, fiind în Republica Moldova, consumă bunuri și servicii, creează venituri agenților economici, aceștia la rând lor plătesc TVA, salarii angajaților și generează venituri la bugetul de stat.

„Suma minimă generată de către refugiați în bugetul național, estimativ, din TVA, accize, asigurări sociale, medicale și alte tipuri de impozite și taxe, în primul trimestru anul trecut a fost de 150 de milioane de lei, în trimestrul doi – 550 de milioane de lei, trimestrul trei – 560 de milioane de lei,  trimestrul patru – 590 de milioane de lei. Total, în bugetul național, care anul trecut a avut o situație nu dintre cele mai plăcute, refugiații ucraineni au adus cel puțin 1,8 miliarde de lei”, a remarcat economistul.

Cu sprijinul proiectului AdTrade, a fost pusă pe roate o linie de producere a hranei pentru albine, prima de acest fel în Moldova.

Atunci când natura nu poate oferi nimic pentru hrana albinelor sau le oferă prea puțin, e nevoie ca apicultorii să intervină. Condițiile climatice, inundațiile, activitatea omului, secetele, toate acestea pot afecta considerabil familiile de albine. Atunci când este prea devreme și frig, albinele nu pot merge după nectar, așa că au nevoie de hrană în plus. În astfel de cazuri, apicultorii le hrănesc cu turte dulci, pregătite din sirop de zahăr, suplimente proteice și diferite vitamine și minerale necesare pentru hrana albinelor în perioada rece a anului.

Până acum, apicultorii aveau două opțiuni: sau să le pregătească acasă, ceea ce reprezintă un risc, căci sunt necesare condiții și tehnici speciale pentru prepararea turtelor; sau să le cumpere din străinătate, costurile fiind ridicate.

„Acum avem utilajul cu ajutorul căruia putem prepara turtele dulci, fără a depinde de cineva. Mai mult, putem pregăti cantități mai mari, iar surplusul îl putem exporta”, explică Ștefan Condratiuc, director executiv la Asociația producătorilor, procesatorilor și exportatorilor de produse apicole din aria Codrilor.

Apicultorii au beneficiat de instruiri și mentorat, reușind astfel să întrunească condițiile pentru a exporta în țările Uniunii Europene și în Marea Britanie.

„Susținerea de care am beneficiat ne-a ajutat să devenim mai competitivi, să sporim calitatea și volumul de producere a mierii și a produselor derivate. Ne dorim să accesăm noi piețe de export împreună”, spune Ștefan Condratiuc.

Cu planuri bine stabilite, dotați cu echipamentul necesar, apicultorii privesc mai încrezători spre viitor: „Asistența de care am beneficiat ne-a oferit mai multă putere pentru a merge mai departe și a cuceri noi piețe de desfacere, cu o gamă largă de produse apicole, inclusiv cu turte dulci pentru albine. Atunci când există dorință, totul este posibil”, conchide Ștefan Condratiuc.  

Antreprenorii care au știut să-și transforme hobby-ul într-o afacere se consideră cei mai fericiți oameni. Acesta este cazul familiei Gaipeli din Tighina (Bender). Iar când un vis este și susținut financiar, lucrurile merg strună.

Elena Gaipeli este fostă profesoară de muzică, iar Veaceslav, soțul ei, este fost motociclist. În timp, ei au descoperit un hobby comun.

Într-un mic atelier, improvizat în casa de la țară, mai exact în vila lor de lângă orașul Tighina (Bender), Elena și Veaceslav meșteresc diverse articole din lemn: de la tocătoare și platouri secționate, la mici obiecte decorative. Lucrurile din atelier au prins contur cu ajutorul unui grant oferit în cadrul Programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

Pasiunea pentru lemnărit nu a apărut peste noapte, a venit după multe căutări. În perioada concediului de îngrijire a copilului, Elena era în căutarea unei ocupații care să o facă să evadeze din rutină. Inițial apăruse ideea unui atelier de floristică, apoi într-o bună zi soțul i-a arătat câteva obiecte confecționate din rășină epoxidică. Prima reacție a fost un nu categoric, apoi a decis să-i dea totuși o șansă. Așa a început a confecționa diverse bijuterii și obiecte decorative din rășină epoxidică.

„Inițial credeam că nu mi se potrivește. Însă, a produce ceva unic, fiindcă oamenii asta își doresc – să aibă ceva ce nu are nimeni – s-a dovedit a fi cea mai interesantă și creativă perioadă din viața mea, care a durat cinci ani”, relatează Elena.

Lucrurile au luat o altă întorsătură atunci când s-a început războiul în Ucraina, pentru că, din punct de vedere logistic, a fost complicat să importe materie primă.

„Atunci am înțeles că trebuie să ne regândim afacerea și să creăm ceva cu ce găsim aici, pe loc”, spune Elena. Așa au ajuns să combine abilitățile lui Veaceslav de a stăpâni echipamentele tehnice cu cele de design ale Elenei, care e meșteră în a modela rășina epoxidică. „Așa a renăscut afacerea noastră de familie”, adaugă antreprenoarea.

Veaceslav este cel care execută chiar și cele mai neobișnuite idei pe care le are Elena.

„Nu ne este complicat să lucrăm împreună, e chiar interesant. Respectăm și susținem ideile celuilalt”, afirmă Elena.

„Cu fiecare dotare suplimentară, devine mai ușor, de parcă mai apare un om în echipă”

Datorită finanțării de 12.000 de euro obținute în cadrul Programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD, cei doi soți au acum în atelier ajutoare performante: roboți, strunguri, freze.

„Echipamentul ne ajută să economisim timp. Acum putem fabrica patru platouri secționate într-o singură zi, iar cu fiecare dotare suplimentară a mașinii de tăiat lemn, devine mai ușor, de parcă mai apare un om în echipă. Crește productivitatea și economisim timpul, ceea ce e foarte important într-o asemenea afacere”, explică Veaceslav.

Din grantul de la UE, soții Gaipeli vor amenaja la atelier o sală sterilă, bine încălzită, în care să poată decora cu rășină epoxidică obiectele din lemn.

Ei și-au dorit de la bun început să decoreze obiectele din lemn cu rășină epoxidică. „Ce-am observat este că oamenii au obosit să aibă lucruri pe care le pot avea și alții. Marile companii nu oferă diversitate, pentru că ei lucrează cu anumite șabloane, în schimb atelierele care fac lucruri la comandă au acum marele avantaj, să personalizeze, să ofere clientului un lucru unic”, spune Elena.

Decorarea personalizată presupune, pe lângă creativitate și originalitate, anumite cheltuieli care trebuie suportate inițial de producător, apoi de client.

„Dacă în cazul bijuteriilor eu aveam nevoie de cinci mililitri de rășină epoxidică, atunci pentru decorarea unui obiect din lemn aș avea nevoie de peste un litru de rășină, iar costul în lei ar fi de 400 de lei, la care se mai adaugă și costul lemnului”, explică Veaceslav.

La atelierul familiei Gaipeli se folosește doar materie primă ecologică, pentru ca orice produs al lor să poată fi folosit cu încredere și în bucătărie.

„Utilizăm doar materiale certificate ecologic, inclusiv cleiul folosit pentru a uni unele piese, chiar și semifabricatele, pentru că majoritatea obiectelor pe care le producem sunt destinate gurmanzilor și pasionaților de gătit, deci locul lor este în bucătărie. În platourile noastre pot fi puse diverse tipuri de produse alimentare, inclusiv mâncarea fierbinte sau mâncarea pentru bebeluși/copii”, spune Elena.

„Trebuie să faci ceea ce e mai aproape de tine și asta îți va aduce în timp satisfacția financiară”

Pe lângă faptul că Elena și Veaceslav petrec mult timp în atelier producând diverse obiecte din lemn, aceștia caută noi oportunități de a-și promova produsele nu doar în Tighina (Bender) sau Tiraspol, dar și la Chișinău.

Ei și-au expus deja o parte din produse pe rețelele sociale, precum și pe platformele dedicate antreprenorilor creativi. Acum, își doresc să mărească volumul comenzilor, ca la un moment dat să aibă în stoc mai multe obiecte de vânzare și pentru export.

„Am ajuns la concluzia: trebuie să faci ceea ce e mai aproape de tine, de sufletul tău și asta îți va aduce în timp și satisfacția financiară”, concluzionează Elena.

Elena Gaipeli este una din cei 13 antreprenori care au obținut finanțare prin intermediul programului Uniunii Europene „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD, pentru a lansa sau dezvolta o afacere. Pe lângă asistența financiară care poate fi utilizată pentru procurarea echipamentelor, antreprenorii beneficiază de consiliere.

Concluzia unui raport anual din 2022 privind drepturile omului publicat pe 22 martie de către Departamentul de Stat al SUA arată că în sistemul Republicii Moldova și în structurile statului corupția continuă să fie o problemă, scrie deschide.md.

Potrivit raportului, investigarea actelor de corupție comise de oficiali a fost lentă și împovărătoare. În 2022, mai mulți foști demnitari, inclusiv fostul președinte Igor Dodon, ex-deputatul Vladimir Andronachi, deputatul Partidului Șor Marina Tauber și fostul director al Căilor Ferate din Moldova, Anatolie Topală, au fost puși sub acuzare și reținuți, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a fost finalizat cu o condamnare în instanță până la sfârșitul anului.

În decursul întregului an trecut, guvernul a solicitat Curții Constituționale să desființeze Partidul Șor, pe motiv că acesta ar fi desfășurat activități presupus ilegale, cum ar fi finanțarea ilegală a campaniilor electorale și susținerea operațiunilor de influență negativă ale guvernului rus în Republica Moldova. Cu toate acestea, societatea civilă a ridicat întrebări cu privire la faptul că dovezile aduse în cazul finanțării ilegale nu ar fi suficiente pentru a justifica interzicerea partidului.

Raportul menționează și protestele desfășurate de Partidul Șor în centrul Chișinăului, în toamna anului trecut, precum și confruntările care au avut loc între manifestanți și poliție atunci când forțele de ordine au demontat corturile, invocând motivul că acestea întrerup traficul rutier și că nu exista permisiunea legală de a le instala. Deși poliția a identificat încălcări la protestele împotriva guvernului, autoritățile au permis continuarea manifestațiilor.

Potrivit raportului, s-au înregistrat progrese în investigațiile privind îmbogățirile ilicite, datorită cooperării eficiente cu autoritățile din alte jurisdicții. Acest lucru a dus la confiscarea bunurilor oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc și a altor foști lideri politici importanți. În plus, Procuratura a redeschis sau a continuat mai multe dosare penale pe parcursul anului în privința îmbogățirii ilicite a foștilor lideri politici.

Însă, același raport dezvăluie că majoritatea închisorilor și centrelor de detenție au condiții dure din cauza supraaglomerării, lipsei de intimitate, accesului limitat la aer liber și absenței facilităților pentru persoanele cu dizabilități. Raportul menționează starea deplorabilă a Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, care nu îndeplinește nici măcar standardele minime pentru a preveni și combate tortura sau tratamentele inumane și degradante.

Potrivit raportului, libertatea presei nu ar fi fost întotdeauna respectată de către autorități, ceea ce a dus la hărțuirea, intimidarea și procesarea frecventă a unor jurnaliști. Din cauza relațiilor politice sau financiare ale unor sponsori sau proprietari ai instituțiilor lor de presă, mulți jurnaliști practică autocenzura pentru a evita conflictele.

Cu toate că autoritățile au făcut unele schimbări legate de datele cu caracter personal și au permis accesul gratuit la bazele de date ale Agenției Servicii Publice, jurnaliștii de investigație au întâmpinat încă restricții și au fost nevoiți să plătească pentru unele informații.

De asemenea, raportul a menționat că, după începutul războiului dintre Rusia și Ucraina, autoritățile din Chișinău au blocat mai multe site-uri de știri care au incitat la ură și război, iar presa a fost sfătuită să se abțină de la distribuirea de știri false și părtinitoare despre conflictul din Ucraina.

Raportul semnalează continuarea încălcărilor grave ale drepturilor omului în regiunea separatistă transnistreană a R. Moldova, unde cazuri credibile de răpire, tortură și tratamente inumane sau degradante continuă să fie raportate. Condițiile din închisorile din această zonă pun în pericol viața deținuților, conform raportului.

De asemenea, se menționează că libertatea de exprimare și mass-media sunt grav restricționate în regiune, inclusiv pe internet, iar calomnia este pedepsită cu închisoarea.

În cursul anului, autoritățile din Republica Moldova s-au angajat să impună sancțiuni mai severe împotriva violenței asupra femeilor și să aloce resurse pentru centre de criză pentru victimele violenței, conform raportului. Cu toate acestea, violența sexuală, inclusiv violul, a continuat să fie o problemă semnificativă în țară. De asemenea, s-au raportat cazuri de hărțuire verbală și discriminare împotriva persoanelor LGBTQ+ de către unii oficiali publici și lideri religioși, cu toate că comunitatea a remarcat o îmbunătățire a respectării drepturilor sale pe parcursul anului trecut.

La aproape 19 ani de la jaful unei bănci din Austria, autoritățile l-au prins pe cel de-al doilea autor. Bărbatul, acum în vârstă de 38 de ani, a fost arestat în România și deja extrădat în Austria.

Jaful asupra băncii din Gries im Sellrain (districtul Innsbruck-Land) a avut loc în data de 8 septembrie 2004 și fost comis de doi bărbați. Al doilea autor, un cetățean moldovean acum în vârstă de 38 de ani, a fost arestat zilele trecute în România și deja extrădat în Austria, potrivit Kronen Zeitung.

Cum s-a petrecut jaful armat

Cei doi făptași purtau căști de motocicliști în momentul jafului, iar unul era înarmat cu pistol cu ​​gaz. O singură angajată a băncii era în clădire în acel moment și a fost amenințată cu arma și constrânsă să predea o sumă de bani tâlharilor. Hoții au fugit cu 18.000 de euro, cu un scuter pe care îl furaseră în Innsbruck. La scurt timp, ei au aruncat scuterul pe marginea șoselei.

Autoritățile au efectuat percheziții în aceeași zi, unul dintre cei doi, un cetățean rus, fiind depistat și arestat într-o zonă nelocuită din Sellrain. Al doilea bărbat a reușit să scape.

Ulterior, după câteva ore, au fost arestați un bărbat și o femeie, cetățeni moldoveni, considerați complici. Cei doi bărbați au fost condamnați la câțiva ani de închisoare de către Tribunalul Regional Innsbruck, iar femeia a fost achitată.

Un alt complice a fost arestat în Ucraina

În 2021, după 17 ani de la jaf, un alt complice căutat în baza unui mandat de arestare al UE a fost arestat în Ucraina. Cetățeanul moldovean a spionat banca în prealabil și a ținut de pază în timpul jafului. El a fost deja condamnat la 3 ani și 5 luni de închisoare de către Tribunalul Regional Innsbruck.

La aproape 19 ani de la jaf, a fost arestat și al doilea făptuitor direct, care era căutat cu mandat european de arestare. Bărbatul a fost arestat în România și se află acum în închisoarea din Innsbruck. Cetăţeanul moldovean, în vârstă acum de 38 de ani, a fost audiat de oficiali din cadrul Oficiului Poliţiei Criminale de Stat, iar acesta și-a recunoscut fapta.

stirileprotv.ro

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) informează că un cutremur cu magnitudinea de 3,6 a avut loc miercuri dimineața în zona seismică Vrancea.

INCDFP a transmis că seismul a avut magnitudinea de 3,6 și s-a produs la o adâncime de 130 kilometri, scrie capital.ro.

Un cutremur cu magnitudinea 3,6 a avut loc miercuri dimineață

„Un cutremur cu magnitudinea 3,6 a avut loc miercuri dimineață în județul Buzău. Seismul s-a produs la ora 6:50, la adâncimea de 130 kilometri, în zona seismică Vrancea, județul Buzău.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 50 km E de Brașov, 51 km SE de Sfântu-Gheorghe, 63 km NV de Buzău, 65 km N de Ploiești, 77 km V de Focșani și 89 km NE de Târgoviște”, informează INCDFP.

Nu este singurul cutremur care a avut loc astăzi

De asemenea, seismologii au transmis că un alt seism, cu magnitudinea de 3.8, s-a produs tot în zona seismică Vrancea. Acesta a fost înregistrat la adâncimea de 112km, ora 06:51.

„În ziua de 22 Martie 2023, la ora 06:51:00 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.8, la adâncimea de 112km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 56km E de Brasov, 56km NV de Buzau, 58km SE de Sfantu-Gheorghe, 62km N de Ploiesti, 74km V de Focsani, 89km NE de Targoviste”, a transmis INCDFP.

De la începutul lunii martie, în zona seismică Vrancea au avut loc 16 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,5 şi 4,2 pe Richter, iar în zona Olteniei, în judeţul Gorj, s-au produs 49 de cutremure cu magnitudini între 2 şi 4,9.

În România, cea mai puternică mişcare tectonică din acest an, cu magnitudinea 5,7, a avut loc în data de 14 februarie, în judeţul Gorj, la o adâncime de 6,3 kilometri.

Cutremur după cutremur în România

Amintim că în ziua de 21 martie a fost înregistrat un alt seism în Vrancea. De această dată, cutremurul a avut magnitudinea de 2.6 și s-a produs la adâncimea de 78km.

„În ziua de 21 Martie 2023 la ora 19:30:33 (ora locală a României) s-a produs în zona seismică Vrancea, Vrancea un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.6, la adâncimea de 78km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 50km V de Focsani, 61km E de Sfantu-Gheorghe, 79km E de Brasov, 82km S de Bacau, 82km N de Buzau, 93km SV de Barlad”, au transmis seismologii.

Forțele de ordine au deconspirat o schemă infracțională la mai multe stații PECO din nordul țării, transmite MOLDPRES.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției, oamenii legii au stabilit că responsabilii de la stațiile PECO au instalat la pompele de alimentare cu carburanți dispozitive tehnice special adaptate, care odată puse în funcțiune livrează cantități reduse de combustibil, iar surplusul de carburanți este comercializat clienților fără a fi emise bonuri fiscale de către aparatul de casă și control. În așa mod au fost prejudiciate interesele statului și ale clienților în proporții deosebit de mari.

La finele săptămânii trecute, forțele de ordine au efectuat percheziții la patru stații PECO, precum și la domiciliile, oficiile și autoturismele persoanelor bănuite, unde au fost depistate și ridicate dispozitive tehnice din speță, telefoane mobile, HDD, registre cu înscrisuri de ciornă, acte contabile, combustibil în volum de 2 500 de litri fără acte de proveniență, mijloace financiare fără proveniență justificată etc.

Oamenii legii continuă investigațiile pentru a stabili toate circumstanțele și persoanelor implicate.