Doi oameni de afaceri urmează să apară sâmbătă în faţa instanţei din Letonia într-un proces referitor la un complot de crimă ce ar putea face lumină asupra trecutului tulbure al sistemului bancar al ţării, arătat cu degetul inclusiv în cazul „Furtului miliardului” din Republica Moldova.

Potrivit BBC, Mihails Ulmans şi asociatul său, co-inculpatul Aleksandrs Babenko, sunt acuzaţi că l-ar fi plătit pe ucigaşul avocatului pentru insolvenţe Martins Bunkus. Avocatul ar fi descoperit dovezi de spălare de bani la banca LPB, deţinută parţial de Ulmans. Bunkus a fost împuşcat mortal în 2018, scrie observatornews.ro.

Ambii inculpaţi neagă orice implicare

Fondată în 2008, banca LPB se numeşte aşa din 2017 după ce anterior s-a numit Latvijas Pasta Banka. Sub acest nume ea a fost menţionată în raportul companiei americane Kroll care a investigat furtul miliardului din Republica Moldova, potrivit Transparency International Moldova. Este vorba despre sustragerea din sistemul bancar moldovenesc, între 2012 şi 2014, prin inginerii financiare şi spălări de bani de tip „suveică”, făcute prin intermediul mai multor bănci din Rusia şi Letonia, a unei sume echivalente atunci cu 12 la sută din PIB-ul Moldovei. Oligarhul prorus Ilan Şor, care continuă să agite apele în viaţa politică din Chişinău, a fost condamnat la închisoare în acest caz, dar în prezent el este fugit în Israel.

Potrivit procurorilor letoni, avocatul Martins Bunkus, în timp ce se ocupa de lichidarea unei alte firme, a dat peste dovezi că cei doi bancheri letoni au fost implicaţi în spălare de bani. Avocatul a făcut o sesizare către organismele letone de supraveghere a criminalităţii financiare.

În septembrie 2016, Bunkus a fost vizat de o tentativă nereuşită de atentat la viaţa sa, dar apoi a fost împuşcat mortal cu o puşcă de asalt în mai 2018, în plină zi şi în plin trafic, la o oră de vârf. Rapoartele poliţiei spun că atacatorii au ascuns Kalaşnikovul sub o prelată, într-o remorcă de marfă, pe care au tractat-o în spatele unei dube. Cel puţin şapte cartuşe au fost trase în maşina avocatului.

Bancherii Ulmans şi Babenko au fost arestaţi în legătură cu această crimă în mai 2022, la patru ani după ce avuseseră loc faptele. De atunci, ei se află în arest preventiv.

Acuzarea susţine că 100.000 de euro au fost promişi persoanei care a aranjat uciderea lui Martins Bunkus şi 200.000 de euro ucigaşului. 

În perioada sezonului iulie 2022- aprilie 2023, din Republica Moldova a fost exportată o cantitate de 407 de mii de tone de porumb, la prețul mediu de 5,43 lei/kg. Acesta este 15% mai înalt comparativ cu prețul mediu din perioada similară a sezonului precedent (5,43 lei/kg contra 4,73 lei/kg), constată expertul Iurie Rija într-o analiză.

Cantitatea de porumb exportată în această perioadă a fost însă cu 71% mai mică comparativ cu sezonul iulie 2021- aprilie 2022 (1,4 milioane de tone), scrie agroexpert.md.

Prețul mediu la porumb a urcat la 5,9 lei pentru un kilogram

În cadrul sezonului, prețul mediu la export porumb a înregistrat anumite fluctuații. Cel mai înalt a fost înregistrat în septembrie 2022 - 6,4 lei/kg.

„În acea perioadă mai persista panica legată de o posibilă penurie alimentară și recolta mică pe republică. După, începând cu octombrie 2022 prețurile au înregistrat o scădere de până la 5,16 lei/kg, pentru ca din noiembrie 2022 iarăși să crească. Prețul mediu din decembrie era de 5,58 lei/kg, în februarie 2023 a mai crescut puțin cu 6% până la 5,92 lei/kg  În prezent asistăm la minimul de preț la exportul porumbului - pentru aprilie prețul mediu înregistrat a fost de 4,50 lei/kg”, afirmă expertul Iurie Rija.

Anunțul momentului pentru românii de pretutindeni! România are o mare oportunitate să câştige din biodiversitate. 37% din bugetul UE este legat de mediu, iar 7% este legat de biodiversitate, ceea ce înseamnă că „banii europeni sunt legaţi direct de capacitatea noastră de a-i lua”, a anunțat europarlamentarul Nicu Ştefănuţă. Acesta a vorbit şi despre o problemă uriaşă cu care se confruntă ţara noastră: furtul de lemn din pădurile României.

În România, furtul de lemn este semnificativ

În această săptămână, europarlamentarul român Nicu Ştefănuţă (the Greens/EFA) s-a aflat într-o delegaţie prin pădurile din România, alături de eurodeputații Vlad Gheorghe, Cristian Terheş, Lorant Vincze, Yana Toom, Alexander Bernhuber, Maite Pagazaurtundua şi Andrey Slabakov. Acest demers a fost organizat de către Comisia pentru Petiţii a Parlamentului European, scrie capital.ro.

Cei opt au vizitat pădurile din municipiul Făgăraş, județul Brașov, şi din municipiul Suceava, județul Suceava, pentru a vedea impactul defrişărilor ilegale din România şi a găsi soluţii pentru oprirea lor. În urma verificărilor efectuate, Nicu Ștefănuță a spus că furtul de lemn din țara noastră este semnificativ.

Potrivit spuselor sale, comisarul european pentru Mediu, Virginijus Sinkevičius, are deja pe masă decizia privind procedura de infringement în cazul defrişărilor ilegale din România, fiind în interesul nostru să oprim furtul de lemn ca să nu primim amenzi uriaşe de la Comisia Europeană.

„La Suceava ni s-a spus că abia 0,15% din materialul lemnos este recoltat ilegal. Ori asta nu este posibil. Chiar Poliţia spune că doar pe partea de transport se constată că 3% din materialul lemnos este ilegal. ONG-urile spun că până la 80% din acesta este tăiat ilegal.

Institutul pentru Cercetări Silvice dă o cifră de 50%. Mai mult, abuzurile, violenţa asupra activiştilor de mediu nu s-ar justifica dacă cifrele furtului ilegal de lemne ar fi atât de mic”, a declarat, joi, Nicu Ştefănuţă, potrivit unui comunicat de presă.

România are o mare oportunitate să câştige din biodiversitate

„Comisarul European pentru Mediu, Virginijus Sinkevičius, are deja pe masă decizia privind procedura de infringement în cazul defrişărilor ilegale din România. Este în interesul nostru să oprim furturile ca să nu avem infringement, adică amenzi uriaşe de la Comisia Europeană.

Atunci când vine vorba de tăierile ilegale de păduri, nu doar cantitatea este importantă, ci şi calitatea. Dacă se taie lemn valoros dintr-o pădure virgină, dintr-o pădure seculară, nu e acelaşi lucru ca şi când tai dintr-o pădure veche, de câţiva ani, de câteva decenii. Este mult mai grav pentru ecosisteme, solul nu se mai reface, pădurea nu mai are funcţia de captare a dioxidului de carbon.

România are o mare oportunitate să câştige din biodiversitate. 37% din bugetul UE e legat de mediu, iar 7% e legat de biodiversitate. Noi, dincolo de <>, suntem grădina lui Noe – avem de toate, avem o bogăţie extraordinară, avem nenumărate specii de animale şi plante. Europarlamentarii au fost impresionaţi de această frumuseţe. Deci banii europeni sunt legaţi direct de capacitatea noastră de a-i lua”, a adăugat oficialul român.

Originară din satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi, Elena Mușuc este tânăra care a lucrat pentru cele mai mari branduri internaționale, de la Gucci și Dior până la Valentino. Tot ea și-a deschis propriul atelier de creație la Roma.

Elena a avut o copilărie cu puține posibilități, multe neajunsuri și condamnări din partea societății în care a trăit. Părinții ei au divorțat când ea avea doar 7 ani. Chiar dacă provocările au fost uneori greu de suportat, Elena a păstrat cu multă sfințenie și dor amintirile care au marcat-o ca personalitate, scrie jurnal.md.

În prezent Elena Mușuc are un nume cunoscut, iar creațiile sale sunt apreciate în lumea modei. Cu douăzeci de ani în urmă, puțini însă vedeau talentul și potențialul ei adevărat.

În copilărie nici nu bănuia că va reuși să colaboreze cu cele mai impunătoare branduri internaționale, însă știa că își dorește să cucerească această lume prin creație. Astăzi Elena vrea ca fiecare copil să înțeleagă că dorințele pot deveni realitate și planifică să organizeze o defilare de modă pentru cei care au renunțat să mai viseze.

Declarația a fost făcută de premierul român Nicolae Ciucă, în cadrul Forumului privind securitatea la Marea Neagră și în Balcani, desfășurat la București, la care a participat și premierul moldovean Dorin Recean.

În cadrul panelului de discuții "Provocări de securitate în regiunea Mării Negre. Consolidarea rezilienței statelor afectate de crizele actuale prin cooperare", cei doi prim-miniștri au vorbit despre prioritățile în asigurarea securității și stabilității regionale, scrie infomarket.md.

În acest context, au subliniat necesitatea intensificării cooperării în actualul context de securitate, pentru a diminua, în beneficiul cetățenilor, impactul crizei energetice și economice, resimțit din cauza războiului dintr-o țară vecină. Dorin Recean a declarat că guvernul moldovean se concentrează pe consolidarea agendei de securitate a Republicii Moldova, în paralel cu impulsionarea dezvoltării economice. "Avem instituții bine pregătite pentru a face față provocărilor hibride, propagandei, narațiunilor false, încercărilor de a provoca tensiuni între grupurile etnice din Republica Moldova, inclusiv provocărilor organizate împotriva refugiaților din Ucraina. Am majorat bugetul apărării pentru că am înțeles că statutul de neutralitate nu ne poate proteja dacă nu este respectat, așa cum o face Federația Rusă. Așa că avem un scop și o obligație de a educa publicul despre ce înseamnă capacitatea de apărare. Eu personal voi continua să informez societatea, trebuie să avem aceste discuții, să explicăm și la un moment dat să întrebăm societatea în ce direcție trebuie să mergem", a declarat premierul moldovean. Nicolae Ciucă a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să își concentreze eforturile pentru a sprijini Ucraina să depășească consecințele devastatoare ale războiului, dar și Republica Moldova, care a avut de suferit de pe urma acestuia.

"Având în vedere că se află aici premierul Dorin Recean, cu care am avut o discuție în această dimineață, vreau să vă informez că în ședința de guvern de ieri a fost aprobat un memorandum prin care instituțiile Ministerului Energiei și companii precum Transgaz și Transelectrica vor contribui la consolidarea interconectării rețelelor de gaze și electricitate din Republica Moldova și România", a declarat oficialul român. În marja forumului, părțile au discutat despre proiectele în curs de implementare și au stabilit prioritățile de consolidare a agendei bilaterale moldo-române în sectoare cheie. Dorin Recean i-a mulțumit omologului său român pentru susținerea constantă a României. "Bucureștiul a reacționat prompt și ne-a întins o mână de ajutor atunci când am avut nevoie. Datorită sprijinului colectiv al prietenilor noștri din Vest, am consolidat securitatea energetică a țării noastre și am reușit să avansăm rapid pe agenda europeană", a declarat premierul moldovean.

Nicolae Ciucă a reiterat sprijinul ferm al României pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și a mulțumit autorităților moldovenești pentru eforturile depuse în vederea asigurării păcii și stabilității la frontiera moldo-ucraineană.

Miercuri, 17 mai, Executivul a aprobat un memorandum pentru negocierea și semnarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și energie electrică din România și Republica Moldova.

Actul normativ aprobă negocierea şi semnarea Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică din România şi Republica Moldova, se arată în comunicatul transmis de către Executiv, scrie capital.ro.

„Cooperarea este esenţială pentru întărirea securităţii şi independenţei energetice. România a fost, este şi va fi un susţinător al Republicii Moldova prin intermediul realizării unor proiecte concrete. Exemplu stă operaţionalizarea Interconectorului Iaşi-Ungheni-Chişinău (finalizat în 2021) şi conectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova la reţeaua continentală, puternic susţinută de România în forurile europene. Şi nu ne vom opri aici. Prin Memorandumul semnat astăzi începem o nouă etapă a cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Moldova”, a declarat ministrul Energiei Virgil Popescu, potrivit sursei citate.

Proiectele prioritare pentru România și Republica Moldova

Conform comunicatului, cooperarea dintre cele două state se va concentra pe realizarea altor proiecte concrete:

În domeniul gazelor naturale:

1) lucrări complementare interconexiunii Iaşi – Ungheni – Chişinău prin care se vor asigura regimurile de debit şi presiune pentru curgerea gazelor naturale în ambele sensuri, respectiv:

a) analizarea posibilităţii creşterii capacităţii de transport a interconexiunii Iaşi – Ungheni;

b) extinderea gazoductului Iaşi – Ungheni – Chişinău prin construcţia unei conducte de transport gaze – Centura Chişinăului.
Lucrările ar urma să fie finalizate până la sfârşitul anului 2031.

În domeniul energiei electrice:

1) realizarea proiectului Interconectarea sistemelor electroenergetice ale României şi Republicii Moldova prin construirea obiectivului de investiţii de importanţă strategică Linia Electrică Aeriană de 400 kV Suceava – Bălţi, extinderea staţiei 400 kV Suceava şi staţia 400 kV Bălţi;

2) armonizarea legislaţiei primare şi secundare a statelor lor privind regimul fiscal şi vamal în aspectele referitoare la regulile pieţei energiei electrice;

3) Relizarea interconexiunii de comunicaţie pe linia electrică existentă 110 kV Huşi – Cioara;

4) Posibilitatea: a) realizării unui studiu de sistem comun pentru identificarea celei mai bune soluţii pentru realizarea celei de-a treia linii electrice de interconectare la nivelul de tensiune de 400 kV dintre România şi Republica Moldova; b) preluării Î.S. Moldelectrica în blocul de reglaj al C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., în cadrul interconexiunii ENTSO-E, respectiv integrarea Î.S. Moldelectrica în Piaţa de Echilibrare administrată de către C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.; c) cuplării pieţelor centralizate de energie electrică din Republica Moldova cu cele organizate de Operator al pieţei de energie electrică desemnat din România, Opcom S.A.

Crescătorii de albine au făcut demersuri, până acum fără rezultat, pentru ca mierea să fie etichetată corect, în condițiile în care actuala legislaţie permite un amestec de miere fără a fi trecute pe etichetă ţara de provenienţă şi nici procentul de amestec, spune preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea: „Apare miere amestesc Ucraina, Moldova, România, China, de exemplu. Aşa scrie pe etichetă şi sunt pline hypermarketurile, nu e un secret”.

Reprezentantul crescătorilor de albine spune că au fost făcute demersuri către minister, către guvern, parlamentari europeni, chiar și către Comisia Europeană pentru a lua măsuri de etichetare corectă a produsului miere, pentru că actuala etichetare - stabilită printr-o directivă a Parlamentului European - permite acest amestec de miere UE şi non-UE sau miere non-UE, fără a trece pe etichetă ţara de provenienţă şi nici procentul de amestec, scrie hotnews.ro.

„Nu este un secret”

• „Personal am participat la negocieri privind o etichetare corectă şi a fost trecută legea 383 cu modificările ulterioare, Comisia Europeană nu a recunoscut acest sistem de etichetare şi a trebuit să renunţăm la această etichetare cu ţara de origine măcar. În aceste condiţii, apare la raft etichetare cu trei, patru produse miere, în special provenită din patru ţări diferite”, a declarat Ioan Fetea, marţi, la Prima News, conform News.ro.

El a explicat că mierea românească pe care o găsim în magazine este amestecată cu miere care provine din spaţiul extracomunitar:

• „Apare miere amestesc Ucraina, Moldova, România, China, de exemplu. Aşa scrie pe etichetă şi sunt pline hypermarketurile, nu e un secret.
• Problema este că nu ştim procentul de participare.
• Acest preţ, sub preţul nostru de cost, se justifică prin faptul că această miere a noastră este procesată, este achiziţionată nu numai în România, ci şi în statele unde exportăm miere pentru calitatea ei şi apoi se introduce 2,3,5% miere românească şi apoi o miere care vine din spaţiul extracomunitar la preţuri de dumping, sub preţul nostru de cost şi din acest amestec sigur că îşi permit să facă aceste preţuri reduse şi să facă bani”.

Potrivit sursei citate, atât timp cât legislația nu va fi modificată nu pot fi luate măsuri.

• „Până nu se modifică legislaţia, chiar dacă depistăm noi prin analizele pe care le facem în laboratoarele proprii sau în terţe laboratoare nu ne ajută cu nimic pentru că nu pot fi luate măsuri atâta timp cât legislaţia europeană permite acest amestec.
• Am văzut că Parlamentul European este dispus să modifice această legislaţie privind etichetarea, mai ales după acel raport al Comisiei în care se recunoştea acea falsificare peste 50% din importurile de miere care intră în Uniunea Europeană.
• Prin această măsură am fi cumva protejaţi pentru că în Europa sunt vreo patru, cinci state care exportă miere din producţia proprie, restul sunt consumatoare şi importă, nu îşi asigură consumul propriu. Acestea au cel mai mult de suferit, iar România este în primele două state care au de suportat această legislaţie care nu protejează producţia autohtonă”, a mai declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

El a menţionat că preţul mediu de cost al unui kilogram de miere este 2,2 – 2,4 euro pe kilogram.

În anii trecuţi, România producea, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, cu efective de 1,47 de milioane de familii de albine.

În prezent, la nivel naţional există 2,35 milioane de familii de albine şi sunt înregistraţi peste 35.000 - 37.000 de apicultori, în jur de 50% fiind membrii ACA, care deţin peste 60% din efectivele de albine.

Aproape jumătate din mierea importată în Europa este „falsă” - avertisment al Comisiei Europene

Aproape jumătate - 46% - din mierea importată în Uniunea Europeană nu este miere autentică, deoarece nu respectă reglementările comunitare, potrivit unui studiu al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și al Centrului Comun de Cercetare al UE, care ridică această cifră la 74% în cazul importurilor din China și 93% din Turcia.

Studiul se bazează pe analiza a 320 de probe și ridică suspiciuni semnificative față de un raport anterior care plasa la 14% stocurile care nu respectau directiva europeană privind mierea. Țările analizate sunt: ​​Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Polonia, România, Spania, Suedia, Norvegia și Elveția, conform Rador. Conform raportului citat de Rador, „mierea falsă” provine în principal din China și Turcia.

Per ansamblu, mai mult de jumătate (57%) dintre operatorii controlați exportau miere suspectată a fi „alterată cu zaharuri străine”.

Comisia Europeană a investigat până în prezent 44 de operatori, iar 7 au fost sancționați, a adăugat Executivul comunitar.

Concret, aceste practici se referă la utilizarea siropurilor de zahăr atât în ​​țările din afara UE, cât și pe teritoriul comunitar, precum și la analizele de laborator pentru a adapta amestecurile la controale și pentru a nu fi detectate de clienți și autorități.

De asemenea, analiza a identificat utilizarea de aditivi și coloranți și practici pentru a masca originea mierii și trasabilitatea acesteia. „Pe baza tuturor acestor lucruri, există o suspiciune serioasă că o mare parte din mierea importată din țările non-UE și care este suspectată că ar fi alterată de către Centrul Comun de Investigații rămâne prezentă și nedetectată pe piața UE”, a adăugat Comisia Europeană.

Revitalizarea sectorului zootehnic se numără printre prioritățile-cheie ale Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. În vederea creșterii producției de pește autohton, în anul curent, ca și în 2022, va fi subvenționată ramura pisciculturii, scrie agroexpert.md.

Astfel, în scopul definitivării măsurilor de subvenționare, a fost organizată o ședință cu producătorii și procesatorii produselor de acvacultură. Crescătorii de pește au comunicat că își doresc să beneficieze de subvenții pentru procurarea materialului de prăsilă, materialelor de construcție, utilajelor, hranei, îngrășămintelor ș.a.

Vicepremierul Vladimir Bolea a dat asigurări că statul va sprijini investițiile în modernizarea exploatațiilor piscicole, iar ce ține de stimularea procurării materialului de prăsilă, se vor acorda, în premieră, plăți directe la comercializarea materialului piscicol de populat (larve, alevine, puiet de o vară și puiet de un an) de către fermele piscicole de prăsilă, însă doar în cazul existenței unor asemenea entități.

A fost menționat faptul că, în prezent în țară nu este atestată nicio fermă piscicolă în categoria de prăsilă, iar toți doritorii ce au potențial de a fi atestați în această categorie, sunt îndemnați să solicite acest lucru în condițiile Regulamentului.

În cadrul discuțiilor, s-a atras atenția asupra necesității de promovare a unor practici sigure privind importul și comercializarea produselor de acvacultură. Piscicultorii susțin ideea că eforturile instituțiilor statului trebuie să fie orientate spre monitorizarea trasabilității produselor piscicole și asigurarea unui control mai eficient al activităților de producere, captare și comercializare a peștelui.

Fostul cancelar german Gerhard Schröder a fost criticat pentru participarea la recepţia de Ziua Victoriei organizată de Ambasada Rusiei la Berlin, după ce Bild a publicat fotografii de la eveniment în care acesta apare alături de soţia sa şi de alte persoane, conform The Guardian.

În presa germană au apărut fotografii cu fostul cancelar Gerhard Schröder, care a refuzat să-şi denunţe prietenia şi legăturile de afaceri cu Vladimir Putin, ca invitat de onoare la o recepţie găzduită de ambasada Rusiei la Berlin.

Schröder şi soţia sa, So-yeon Schröder-Kim, s-au aflat, la evenimentul care a avut loc marţi,  alături de Egon Krenz, în vârstă de 86 de ani, ultimul lider comunist al Germaniei de Est (GDR). Krenz a fost forţat să demisioneze la căderea Zidului Berlinului, iar ulterior a fost condamnat la şase ani şi jumătate de închisoare pentru rolul său în crimele regimului comunist, în special în împuşcarea mortală a persoanelor care încercau să scape din RDG.

Alţi invitaţi au inclus conducerea partidului populist de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) şi membri de rang înalt ai extremei stângi Die Linke. Oaspeţilor li s-au servit şampanie şi caviar, potrivit relatărilor.

Schröder, care a fost cancelar între 1998 şi 2005, a fost un puternic susţinător al gazoductului Nord Stream în timpul mandatului său. De atunci a avut roluri în companiile Rosneft şi Gazprom, la care acum a renunţat oficial. După demisia sa din consiliul de conducere al Rosneft din cauza preocupărilor privind sancţiunile UE, el a fost văzut la Moscova în urmă cu un an de un reporter german, căruia i-a spus: „Am câteva zile de vacanţă la Moscova – este un oraş frumos”.

Imagini cu Schröder şi alţi oaspeţi de la ambasadă – la o recepţie pentru a marca Ziua Victoriei sau rolul Armatei Roşii Sovietice în înfrângerea Germaniei naziste în 1945 – au fost difuzate de tabloidul Bild.

Oaspeţii ar fi intrat în ambasadă după ce au trecut pe lângă locul în care se desfăşoară un protest  permanent faţă de războiul Rusiei în Ucraina. Protestatarii au redenumit spaţiul din faţa Ambasadei Pieţei Libertăţii.

Franz Josef Wagner, jurnalist şi editorialiist la Bild, a răspuns cu un atac furios la adresa lui Schröder. „Fostul nostru cancelar mănâncă caviar în timp ce Putin măcelăreşte oameni, răpeşte copii, permite ca femeile să fie violate. Fiecare persoană sensibilă poate simţi mirosul  sulfuros din ambasadă – mirosul morţii. Gerhard Schröder şi-a pierdut simţul mirosului”, a scris el.

Schröder-Kim a confirmat pentru Der Spiegel că împreună cu soţul său a participat la eveniment şi a spus că este „uimită” că acest lucru este privit cu dispreţ, scrie money.ro.

Complotul rusesc pentru înlăturarea Maiei Sandu ar fi fost dirijat de la Londra de către un fost șef al poliției din Republica Moldova, scrie, azi, The Times, citând un document transmis ministerului britanic de Externe de către un grup de avocați din Moldova și Marea Britanie.

Afirmațiile din documentul obținut de The Times au fost susținute de guvernul de la Chișinău, care a declarat că a cerut extrădarea lui Gheorghe Cavcaliuc, un ofițer de poliție acuzat că a acumulat ilegal o avere care depășește cu mult veniturile sale oficiale. Documentul a fost pregătit de militanții care au cerut Marii Britanii să îi înghețe activele folosind regimul de sancțiuni britanic.

Cavcaliuc a negat cu tărie acuzațiile. „Acuzațiile împotriva mea sunt total false din toate punctele de vedere”, a declarat el.

Fostul șef al poliției a părăsit Moldova în 2020, când Maia Sandu, o militantă pro-occidentală anticorupție, a fost aleasă președinte, învingându-l pe pro-rusul Igor Dodon. De atunci, președintele Putin a încercat să-i răstoarne guvernul cu ajutorul unor interpuși, explică The Times.

Cavcaliuc ar fi fost un jucător cheie în eforturile de a răsturna regimul Maia Sandu, a susținut un purtător de cuvânt al guvernului moldovean. „El și-a folosit legăturile din trecut pentru a recruta foști ofițeri de poliție pentru un grup paramilitar care «protejează» falsele demonstrații împotriva guvernului”, a declarat pentru The Times Radu Marian, deputat din partea Partidului PAS, al lui Sandu, și președinte al grupului parlamentar de prietenie Marea Britanie-Moldova.

Colonelul are bani să trăiască la Londra și să conducă un partid

Înainte de a ajunge în Marea Britanie, Cavcaliuc, în vârstă de 40 de ani, a fost colonel de poliție cu 20 de ani de experiență în cadrul forțelor de ordine din Moldova. În timpul președintelui pro-rus Dodon, el a fost șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție al Republicii Moldova, numărul doi în ierarhia instituției.

De la Londra, el conduce acum propriul său partid politic moldovean, PACE, care a obținut 1,28% din voturi la alegerile parlamentare din 2021. Cavcaliuc a susținut că partidul, format în 2020, a fost finanțat din donații individuale de la 20.000 de membri, scrie defapt.ro.