CE banner 1160x100 NEW

Joi, 12 Ianuarie 2023 10:24

Beneficiile cosmeticii coreene

Coxir tuoteosasto Bearel asetelmakuva

In realitatea moderna fiecare femeie foloseste produse de ingrijire pentru a avea un ten sanatos, luminos, curat si desigur fara riduri. Anume din aceasta cauza pe rafturile magazinelor apar din ce in ce mai multe produse pentru ingrijire de la diferiti producatori, producatori abia aparuti pe piata sau cei renumiti cu ani lungi de experienta, devenind brand-uri populare si cunoscute. In orice caz trebuie sa atragem atentia le eticheta, instructiune, lista componentelor si efectul promis.

Cosmetica coreeeana a inceput sa apara si in magazinele noastre, unde au gasit deja sute de mii de fani.


Este posibil de procurat produse cosmetice coreene in magazine online, care au contract de distribuire oficial, unde gasim produse originale. Putem procura nu numai produse de ingrijire a tenului, dar si produse pentru maini, corp, par si scalp. Popularitatea cosmeticii coreene se datoreaza listei de ingrediente unice, unde sunt o multime de componente de origine naturala, care mentin sanatatea tenului – infunzii din ierburi, extract din alge marine, mucina de melc, etc. Pe langa acestea, cosmetica coreeana este eficienta, rezultatul se observa in urma a doar cateva aplicari, iar dupa utilizarea indelungata nu o sa va recunoasteti pielea. Design-ul ambalajului este original, potrivit in calitate de cadou. Cosmetica coreeana este accesibila tuturor ca pret.

изображение viber 2022 12 27 17 12 06 408

În magazine ele iBeauty.md, veți găsi produse cosmetic de calitate în o varietate foarte largă. Alegeți iBeauty, alegeți tot ce e mai bun. Consultanții din magazine o să vă ajute să alegeți produsele pentru rezultate maxime.

women 418452 640

O echipă de jurnaliști din R. Moldova a documentat fragmente din viața a peste 40 de lucrătoare sexuale din diferite orașe. Ele sunt pe cont propriu și nu pot cere ajutorul poliției, activitatea lor fiind ilegală, transmite postul de Radio Deutsche Welle.

În Republica Moldova există aproximativ 15.800 de lucrători ai sexului comercial, între care 4.400 în Chișinău. Aceste cifre nu includ însă bărbații care fac sex cu bărbați sau lucrătorii sexuali transsexuali, această categorie fiind mai puțin studiată.

Respinse, ridiculizate și discriminate – aceasta este atitudinea societății față de aceste femei. Sondajele arată că 88% dintre moldovenii chestionați nu ar vrea să se afle în preajma unei persoane care practică sexul comercial. Vânate noaptea prin tufișuri, cu lanternele, de către polițiști, umilite, bătute și agresate sexual de clienții lor, aceste femei își riscă zilnic viața pentru câteva sute de lei moldovenești.

Cele trei lucrătoare sexuale pe care le-am găsit pe drumul de centură dintr-un oraș de la nordul țării spun că meseria lor este foarte periculoasă, pentru că niciodată nu știu peste ce criminal o să dea. „La prima vedere poate fi galant, îmbrăcat elegant, dar în interior poate fi un monstru. Pe Mariana au spânzurat-o, pe Natașa au înecat-o, pe Iulia, iată, am uitat cum au omorât-o, pe Tanea au bătut-o până la moarte și au aruncat-o pe acostament, pe o alta au omorât-o și au aruncat-o într-o gură de canalizare. Când au găsit-o au identificat-o doar după îmbrăcăminte”, ne-a spus una dintre femei.

Majoritatea prestatoarelor de servicii sexuale contra cost cu care am discutat ne-au spus că au început să-și vândă corpul atunci când au înțeles că nu mai au soluții. Pentru multe persoane din familii sărace din Moldova practicarea sexului plătit a ajuns singura sursă de întreținere a familiei – șansa de a supraviețui.

Lucrătoarele sexuale din Ucraina au locul lor

Strada „Calea Basarabiei” din Chișinău trece prin zona industrială de-a lungul malului drept al râului Bâc și este cunoscută anume pentru numărul mare de lucrătoare sexuale care stau pe ambele părți ale drumului de peste 5 kilometri. Printr-o înțelegere tacită, traseul este împărțit între grupurile de fete, iar intrarea unei nou-venite în „breaslă” pe unul din cele mai bune segmente este aproape imposibilă, fiind acceptată cu mare greu.

Motivul pentru care sunt alungate nou-venitele este tinerețea lor. O spun chiar cele care practică prostituția pe această stradă de peste 20 de ani. „Noi toate suntem bătrâne, ei…cum bătrâne…36, 46 ani și, evident, cei care vin aici pentru sex le-ar alege pe cele tinerele, așa că noi le fugărim”, spune una dintre femei. Odată cu valul de refugiați din Ucraina au apărut și grupuri de prostituate ucrainence, dar activitatea lor este gestionată de proxeneți. Ele ies la lucru doar noaptea și au un loc anume”.

Lucrătoarele sexuale din orașul Bălți, al doilea ca mărime din Moldova, ne-au vorbit despre un grup de 15 prostituate care lucrează doar noaptea, lângă o benzinărie de la ieșirea din oraș. „Au apărut de câteva luni la noi în oraș. Știu că se tem că o să le batem, de asta ies doar noaptea, în partea cealaltă a orașului”.

Taxa percepută de lucrătoarele sexuale diferă în funcție de statutul pe care îl ocupă în breaslă, de cerințele clientului, dar și de zona țării. În timp ce escortele de lux percep taxe de câteva sute de euro pentru o noapte, cele care își racolează clienții de-a lungul străzii iau câteva sute de lei pentru o partidă de sex. Femeile spun că industria sexului nu mai este gestionată de proxeneți și că fiecare lucrează pe cont propriu, negociind cu clientul suma pentru serviciul prestat – prețul variind între aproximativ 10 euro și 25 de euro.

Cu cât orașul este mai mic, cu atât prețurile pentru serviciile sexuale scad. Astfel, într-un orășel cu o populație de 30 000 de persoane prețurile pentru serviciile sexuale pornesc de la 100 de lei (aproximativ 5 euro). De regulă, fiind vorba de localități cu o populație mică, unde oamenii se cunosc între ei, femeile care se prostituează o fac ori în mare secret, ori o fac deschis și își asumă consecințele.

„Este greu, pentru că toți au o părere proastă despre femeile ca mine și se poartă urât cu noi. Am fost și arestată, și amendată, respectiv, poliția știe despre activitatea mea. De asemenea, este complicat și pentru copiii noștri, pentru că la școală sau în curtea blocului, unde se joacă, li se spune că mama lor este prostituată”, ne-a spus o interlocutoare trecută puțin de 40 de ani.

Ea afirmă că femeile iau calea prostituției pentru că nu au alte oportunități de a face bani. „Mulți consideră că prostituția este una din căile cele mai ușoare de a face bani. Cei care spun așa nu au idee cum se restabilește fizic și sufletește o femeie care și-a vândut corpul”. (…) Nu de bani avem nevoie, dar de oportunitatea de a face altfel banii. E o lipsă de respect total din partea tuturor. Ne privesc ca pe ceva slinos, grețos, ca pe ceva – fu! Se întâmplă să fim tratate mai urât decât criminalii care omoară și răpesc viața cuiva”.

Multe sunt dependente de droguri. Prostituția este singura lor sursă de venit, iar unele au la întreținere câțiva copii. Așa zisele „fete de apartament” care prestează servicii sexuale contra plată, la domiciliul lor sau al clientului, pot fi studente sau femei căsătorite, despre care familia și apropiații lor nici nu bănuiesc că duc o viața paralelă.

Diana este căsătorită și are doi copii, cel mai mic fiind la grădiniță. Are un loc de muncă stabil și un salariu de 3500 lei (aproximativ 172 de euro), iar pentru a obține un venit mai mare face și ore suplimentare. Chiar și așa, nu se descurcă, soțul ei fiind șomer. Așa că a început să se prostitueze. „Nu contează dacă eu am sau nu ce îmbrăca, important e ca fetița mea să aibă haine și mâncare”, „Aș face orice dacă mi-aș vedea copilul flămând. M-aș duce și într-o mină de cărbuni să lucrez. Duc două vieți separate, paralele și nimeni nu știe despre a doua mea ocupație. Particip activ în viața fiicei mele și sunt o mamă bună”.

Violată la 12 ani de către soțul profesoarei

Cele cinci „femei de apartament” cu care am discutat sunt căsătorite și au familii. Toate au recunoscut că, deși cea mai mare frică a lor este să fie deconspirate de cineva dintre cunoscuți, nu vor renunța la această activitate, pentru că le aduce un venit stabil. Raia se prostituează de șase ani. Este căsătorită și are doi copii. Lucrează într-o cantină, unde spală vasele pentru 100 de lei (aproximativ 5 euro) pe zi. Pentru o partidă de sex percepe 300 lei (aproximativ 15 euro). „Da, sunt bănuți, dar asta înseamnă că seara o să am o bucată de pâine, pe care să le-o pun în mână copiilor mei”, spune femeia.

Majoritatea femeilor care practică sexul comercial au fost supuse în copilărie sau în adolescență violenței fizice sau au fost abuzate sexual.

Olga se prostituează de 26 de ani. A fost violată la 12 ani de către soțul profesoarei ei. Nu a spus nimănui despre asta, pentru că violatorul a amenințat-o că o va omorî. „Nu am spus, pentru că îmi era prea frică. Și iată așa, am ajuns la asta…am început să mă culc cu bărbații pentru bani”.

Aproximativ 2,7% dintre aceste femei sunt infectate cu HIV, potrivit documentului „Cadrul de Parteneriat ONU – Republica Moldova pentru Dezvoltare Durabilă 2018-2022”. O fostă escortă de lux care ne-a vorbit despre clienții ei: oameni de afaceri, primari, pretori și demnitari cu funcții importante în instituțiile statului nu știe de la care din ei s-a infectat. Atunci când a început tratamentul antiretroviral nu renunțase la prostituție, dar folosea întotdeauna prezervativ. La un moment dat însă, despre boala ei au aflat mai multe persoane.

Unii dintre foștii clienți chiar i-au luat datele din pașaport și au mers să facă testul la HIV. Pentru că rămăsese fără clienți și fără singura ei sursă de venit, femeia spune că viața ei s-a schimbat radical – accepta și produse alimentare în schimbul serviciilor sexuale, iar mai apoi s-a alcoolizat și a ajuns la spital în comă hepatică. Cel mai mult regretă că a renunțat la studii, ea fiind studentă la medicină atunci când a primit „oferta” de a intra în industria sexului.

Majoritatea femeilor prestatoare de servicii sexuale contra cost nu au absolvit liceul, au trăit în sărăcie și pentru că nu au primit o educație, au fost condamnate la un mediu al abuzurilor și, respectiv, le este foarte greu să-și găsească un loc de muncă.

În încercarea de a supraviețui și de a-și rezolva problemele financiare, unele femei consideră prostituția drept soluție de moment, doar că, pe măsură ce trece timpul, nu mai pot ieși din „breaslă”. Doar 20% încearcă să renunțe la acest cerc vicios, căutând alte soluții de a exista.

În Republica Moldova, practicarea prostituției este sancționată cu amenzi cuprinse între 1800 de lei (88 euro) și 2.400 de lei (118 euro).

Fără alternative, amenzile nu au niciun efect

Deși unele femei spun că plătesc amenzile, majoritatea le ignoră. Larisa se prostituează de 26 de ani. Este din regiunea transnistreană și pentru că nu are buletin moldovenesc, nu plătește nicio amendă. Trăiește din banii obținuți din prostituție. I-a cumpărat fiului ei un apartament, atunci când a împlinit 17 ani, iar ea își renovează casa pe care o are în stânga Nistrului. Stă în chirie în centrul capitalei, în fiecare seară iese la „locul de muncă” și ține legătura telefonic cu meșterii care tocmai îi montează sistemul de încălzire. Are 47 de ani și vrea să se „pensioneze” peste trei ani. Atunci va avea 29 de ani de când se prostituează.

Iraida mi-a spus că demult a pierdut numărul amenzilor pentru prostituție. Știe doar că are peste 200 de amenzi. Era însărcinată în luna a opta când am vorbit cu ea.

Acasă mai avea doi copii, iar soțul ei fusese arestat cu o lună în urmă pentru trafic de droguri. „El e pe mult timp, de la 7 la 15 ani, așa că eu singură trebuie să am grijă de copii”.
Despre prostituția infantilă ne-au vorbit lucrătoarele sexuale din mai multe orașe din Moldova. Ele cred că fenomenul ia amploare. Asta deși sexul cu implicarea unui minor se consideră pedofilie și se pedepsește dur cu închisoarea.

„Cele mai tinere (prostituate) au 12 ani. Poliția știe despre asta, probabil că știu și asistenții sociali, dar nimeni nu face nimic pentru a le salva. Mă gândesc că și bărbații ar trebui să aibă niște principii morale minime”, ne-a spus una dintre prostituatele cu care am discutat într-un orășel din centrul țării.

Potrivit studiului „Evaluarea nivelului de pregătire a lucrătoarelor sexului comercial din Chișinău în mobilizarea comunitară, inclusiv implicarea în măsurile de control pentru infecția HIV”, realizat de asociația AFI (Act for Involvment), jumătate dintre femeile care practică sexul comercial în Chișinău au fost abuzate fizic, inclusiv de la vârste mai mici de 9 ani. Fiecare a treia femeie a spus că a fost abuzată sexual, majoritatea între 15 și 24 de ani.

Primul contact sexual l-au avut pe la 12 ani, iar primul act sexual contra unei recompense – la 14 ani. Aproape jumătate dintre lucrătoarele sexuale au spus că au între 4 și 8 clase, 24% au între 9 și 11 clase, 7% au reușit să ia BAC-ul, 18% au spus că au studii profesionale, iar 6% au absolvit o universitate. Întrebate de ce au ales să-și vândă corpul, 7 din 10 au răspuns că nevoia de bani le-a adus la această decizie disperată.

Sursa: Deutsche Welle/  Autor Violeta Colesnic (Chișinău)

media 161476148052710600Cetățenii din Republica Moldova care dețin cetățenie română și intenționează să-și perfecteze o carte de identitate românească ar fi refuzați de către autoritățile de la București, în urma unor verificări la adresa de domiciliu. Motivul indicat de către serviciile publice comunitare județene/locale este că persoana nu locuiește la domiciliul indicat la perfectarea actului de identitate.

Fenomenul, ce ia amploare în ultimele luni, a fost sesizat de către mai mulți cetățeni care intenționau să-și perfecteze actele în București, Iași și Vaslui etc., dar au fost refuzați, transmite Știri.md.

Într-un comunicat remis presei, compania juridică JustConsult din Republica Moldova susține că astfel „li se încalcă dreptul oamenilor de a obține un act de identitate”. Astfel, compania a adresat o petiție Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din România pentru clarificarea motivelor și normelor legale în baza cărora cetățenii români, care anterior au deținut domiciliu în străinătate, sunt refuzați la perfectarea cărții de identitate.

În special, compania juridică solicită mai multe clarificări la modul în care autoritățile fac uz de art. 62 alin. 1) și 3) din Normele din 10 martie 2021 de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Juriștii sunt de părere că autoritățile abuzează de prezenta normă, care prevede că, „urmare a sesizării din oficiu că o persoană fizică nu mai locuiește la adresa cu care figurează înregistrată în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP), lucrătorii de evidență solicită lucrătorilor de poliție efectuarea de verificări în teren”. În cazul în care se constată că persoana fizică în cauză nu mai locuiește la adresa declarată ca domiciliu, lucrătorul de la Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor (SPCEP) efectuează mențiuni în Registrul național de evidență a pașapoartelor simple cu privire la încetarea valabilității mențiunii privind domiciliul. Actul de identitate al persoanei aflate în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (3) se anulează.

Compania mai susține că trezește îngrijorări și modul în care este aplicat art. 62 alin. 6) din același act normativ. Astfel, în cazul în care se constată că persoana nu mai locuiește la domiciliul înscris în actul de identitate, la momentul legitimării, actul acestuia se reține spre anulare.

Directorul companiei juridice este de părere că „prin aplicarea abuzivă a acestei norme, mii de cetățeni români sunt îngrădiți de dreptul legal de a deține un act de identitate, cu care se legitimează în fața autorităților. De asemenea, este încălcat flagrant art. 25 din Constituția României, prin care este stabilit dreptul fiecărui cetățean «de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară»”.

În context, amintim că, anul trecut, un proiect de act normativ elaborat de Ministerul Afacerilor Interne al României reglementa că cetățenii români care nu fac dovada că locuiesc efectiv la adresa din buletin, prin verificările făcute de polițiști, pot rămâne fără actul de identitate, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Afacerilor Interne al României. Scopul actului normativ este de a elimina situațiile în care un număr mare de persoane își stabilesc, în mod fictiv, domiciliul la o adresă.

Directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) din România, Cătălin Giulescu, a explicat că intenţia proiectului nu a fost de anulare a menţiunii de domiciliu. Această menţiune de domiciliu urma să fie înscrisă doar în Registrul naţional de evidenţă e persoanelor. Proiectul cuprinde doar principii, nu şi procedura de urmat - în niciun caz această menţiune de anulare a domiciliului nu este luată doar pe baza unei constatări a unui poliţist.

3337652e275657b2d7674d598c95f4d6

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a ajuns sâmbătă seară la Oradea, cu aeronava Tarom care a transportat zeci de oameni dinspre București, notează ebihoreanul.ro.

Deși era de așteptat ca președintele să iasă din aeroportul orădean pe un flux separat, Maia Sandu s-a amestecat printre pasageri, care de altfel au mărturisit BIHOREANULUI că nici nu au văzut-o în aeronavă.

„O cunosc, dar nu am văzut-o în avion”, a spus un bărbat care a călătorit cu același avion Tarom. La fel ca el au zis și alți pasageri, parcă surprinși de întrebarea jurnaliștilor.

După ce o parte dintre pasageri au ieșit din terminal, iar alții încă zăboveau în față, a ieșit și Maia Sandu, înconjurată de mai mulți angajați SPP. Rapid, ea a urcat într-una din cele două mașini de culoare neagră care o așteptau în fața terminalului încă de când avionul a aterizat.

Cu un buchet de flori în mâini, președintele Republicii Moldova nu a făcut nicio declarație jurnaliștilor orădeni. De altfel, întreaga scenă s-a derulat în câteva secunde. 

Maia Sandu nu a fost însoțită la ieșirea din aeroport de niciun oficial local, însă sursele BIHOREANULUI spun că, într-o zonă inaccesibilă publicului, a fost întâmpinată de președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan.

La plecarea de la Aeroport, cele două autoturisme ale SPP, încadrate de două mașini de Poliție, au pornit spre Oradea, fără girofar sau fără ca traficul să fie restricționat. 

Deocamdată, nu se cunoaște motivul pentru care președintele Republicii Moldova a venit la Oradea.

ИоницэVeniturile din exportul serviciilor IT din Republica Moldova le-a depășit pe cel ale exportului de vinuri.

Asta a declarat Expertul în economie, Veaceslav Ionița, în platoul TV Nord. Potrivit acestuia și salariu mediu din acest domeniu a crescut până la 2000 de dolari. Asta chiar dacă Republica Moldova se confruntă deja de trei ani cu o criză generată de pandemia COVID-19, seceta în agricultură, creșterea prețurilor la resursele energetice și războiul din Ucraina.

VEACESLAV IONIȚA, expert în finanțe: „Acum într-adevăr suntem în cea mai profundă criză din istoria independenței. Țara noastră s-a născut în criză, după aceasta am avut prima criză a fost în 98, a fost o lovitură mare pentru noi, a durat aproape doi ani. A doua criză a fost în 2009, a durat un an de zile. A treia criză a fost în 2014-2015, după jaful bancar. Acum suntem în a patra criză și este cea mai mare criză din istoria țării noastre.”

Potrivit statisticilor, anul acesta cifra de export a serviciilor IT din țara noastră este de aproape 700 de milioane de dolari.

VEACESLAV IONIȚA, expert în finanțe: „În acest an, exporturile de servicii, știți ce sunt serviciile, dacă vinul, noi exportăm vinuri de 140 de milioane de dolari anual, iar serviciile IT, care reprezintă munca intelectuală a tinerilor noștri, în acest an, împreună cu așa numitul sector pentru serviciile pentru Business  este de 670 de milioane. Deci serviciul de deservire a businessului a ajuns sectorul cu cea mai mare cifră de export al Republicii Moldova.”

În 2022 în țara noastră s-a dezvoltat mult și sectorul agroturismului.

VEACESLAV IONIȚA, expert în finanțe: „În acest an, veniturile agro-pensiunilor de la noi au crescut aproape de două ori. Dacă noi până acum, în acest domeniu aveam în jur de 20 000 de vizitatori, anul acesta cred că vom avea 40 000. Agro- pensiunile la noi s-au născut în 2005, au crescut până prin 2012, după asta, 10 ani de zile de stagnare.”

Potrivit datelor statistice doar în primul trimestru al anului trecut în pensiunile din țară s-au cazat peste șapte mii de turiști străini, dublu față de accesași perioadă a anului 2020.

 

8d10dfc5bd2c5bb4f9319b1f778f216b

Președintele rus, Vladimir Putin a ținut, în acest an, de Revelion, un discurs pe fundalul unui grup de militari ruși. Unul dintre militarii prezenți în mesajul video al liderului de la Kremlin este din Republica Moldova.

Este vorba despre Dmitrii Miron, un tânăr de 29 de ani, născut la Comrat, pe 28 septembrie, 1993, transmite Știri.md.

Dmitrii este inclus în baza de colaboratori și propagandiști ai Federației Ruse - Evocation. Potrivit bazei de date respective, tânărul are rangul de maior.

Acesta a trecut stagiul militar în unitatea militară nr. 1045 din Comrat, UTA Găgăuzia. Ulterior, tânărul s-a înrolat în rândurile teroriștilor din așa-zisa Republică Populară Lugansk la vârsta de 19 ani. Acolo și-a început activitatea în armata ilegală „Fantoma” a lui Alexei Mozgovoy.

Acum se află la comanda unei companii de recunoaștere a celei de-a șaptea brigăzi separate de infanterie motorizată a corpului doi de armată (Bryanka, regiunea Lugansk).

Miron a primit „Ordinul Curajului” pentru participarea la invazia rusă în Ucraina și titlul de „erou al Republicii Populare Lugansk”, după care a apărut într-unul dintre comploturile propagandistului Alexander Kots.

Pe profilul lui de pe rețeaua rusă de socializare odnoklassniki.ru, Miron are mai multe fotografii din timpul stagiului său militar din R. Moldova.

În imaginile video cu mesajul de Revelion al lui Putin, tânărul apare în rândurile militarilor din spatele lui Putin, iar ulterior aceștia ciocnesc cupe de șampanie cu liderul rus.

img222

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere al Frontierei Oancea din judeţul Galaţi au identificat un șofer profesionist din Republica Moldova, care conducea un TIR, deși se afla sub influența băuturilor alcoolice. 

În data de 04 ianuarie a.c., în jurul orei 13.00, s-a prezentat pe sensul de ieșire din țară în Punctul de Trecere al Frontierei Oancea – I.T.P.F. Iași, un cetățean din Republica Moldova, care conducea un ansamblu rutier format dintr-un cap tractor și o semiremorcă, scrie observatornews.ro

La controlul de frontieră, poliţiştii au observat că bărbatul mirosea puternic a alcool, motiv pentru care a fost condus la sediul Poliției Orașului Târgu Bujor, pentru a fi testat cu aparatul etilotest, rezultând o alcoolemie de 1,00 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, persoana în cauză a fost însoțită la Spitalul Orășenesc Târgu Bujor, cu scopul prelevării de probe biologice în vederea stabilirii concentraţiei de alcool în sânge.

În cauză, se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, faptă prevăzută de art. 336, alin. 1, din Codul Penal.

LYNXMPED2G10O ORUBS LRuşii de la gigantul petrolier Lukoil caută, de câteva luni, să vândă businessul din România şi Republica Moldova compus din reţele de benzinării, depozite petroliere şi rafinăria Petrotel de la Ploieşti, potrivit unor surse de pe piaţă, citate de portalul Mold-street.com. Motivul principal al retragerii sunt sancţiunile impuse de statele UE la comerţul cu petrol rusesc, care afectează şi afacerile Lukoil din România şi Republica Moldova.

Primul cumpărător pe listă este gigantul energetic anglo-olandez Royal Dutch Shell, cunoscut în mod obișnuit sub numele de Shell, care este şi cel mai mare jucător din sectorul petrolier european, susțin surse de pe piaţă, scrie rfi.ro.

Trebuie spus că, în luna mai 2022, ca urmare a războiului din Ucraina, Shell a vândut activele din Rusia – 114 benzinării din centrul şi nord-vestul Rusiei şi fabrica de lubrifianţi din Torzhok, iar cumpărător a fost Lukoil, al doilea cel mai mare producător rusesc de petrol. Astfel, aceasta ar fi o tranzacţie logică între Lukoil şi Shell. În plus, nu are afaceri petroliere în Moldova şi România, precizează portalul Mold-street de la Chișinău. 

Al doilea potenţial cumpărător este grupul kazah KazMunayGas (KMG), care deţine reţele de benzinării sub brandul Rompetrol în România şi Republica Moldova, dar şi cea mai modernă rafinărie din ţara vecină – Petromidia. Potrivit surselor de pe piaţă, negocierile au avut loc la Moscova, dar detalii nu se cunosc. 

O eventuală tranzacţie între Lukoil şi KMG ar face ca grupul kazah să deţină o poziţie dominantă pe piaţa petrolieră din Republica Moldova. Respectiv, fără acordul autorităţilor de protecţie a concurenţei tranzacţia ar putea fi blocată. 

Potrivit unor surse, ar mai fi fost şi alţi competitori, dar numele lor nu l-am putut afla, susțin jurnaliștii.

Mold-street mai scrie că Lukoil Moldova (la fel ca şi Lukoil România) este controlată de gigantul rus Lukoil prin subsidiara din Elveția – Litasko SA. Compania deține o rețea de 106 benzinării (cea mai mare din Moldova), trei baze petroliere și un terminal de gaz lichefiat.

În 2021, Lukoil-Moldova a înregistrat venituri de 5,97 miliarde de lei (cca 300 mln euro) , cu 37% mai mult decât în 2020, şi un profit de 60,2 milioane de lei.

La începutul lunii martie 2022, la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina, Lukoil a îndemnat la o „oprire rapidă” a războiului, devenind prima mare companie care s-a opus invaziei ruse. Atunci, Lukoil a dat asigurări că va depune toate eforturile pentru „a continua să funcționeze de o manieră stabilă în toate statele și regiunile lumii”.

La mai puțin de două luni de la acel moment, la finele lunii aprilie 2022, Vagit Alekperov a demisionat și din boardul de directori al Lukoil, și din funcția de președinte al companiei. Anunțul a fost făcut de companie, fără a fi dezvăluit și un motiv. În vârstă de 71 de ani, Alekperov conducea Lukoil din 1993. 

La începutul lunii septembrie 2022, Ravil Maganov, președintele CA al Lukoil, a murit după ce ar fi căzut de la fereastra unui spital din Moscova. 

2016 02 09 pact 39 rsz crpActuala guvernare, în speță ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, este aspru criticată de fostul premier Ion Sturza. Fostul oficial consideră că în acest an sunt foarte multe lucruri serioase de făcut, dar guvernanții se concentrează pe chestii mărunte și se folosesc de faptul că, deocamdată, nu există o alternativă viabilă pe eșichierul de dreapta al scenei politice de la Chișinău.

Sturza nu l-a menajat deloc pe Dumitru Alaiba, cel pe care la finele anului 2015 l-a cooptat în Guvernul său (a fost propus pentru funcția de ministru al Tineretului și Sportului - n.r.), care nu a mai ajuns să fie votat în Parlamentul R. Moldova, scrie ziarulnational.md.

„E bine când un ministru de plictiseală cronică, în miez de noapte, ne tot spune pe Facebook despre efortul „titanic” de a elimina „pecetea” (ștampila - n.r.) și „spravka” (certificatul - n.r.). Încă un selfie și încă unul... Dar niște discuții despre stabilitatea macroeconomică, analize despre politica bugetar-fiscală, monetară, taxe și impozite, originile inflației, impactul politicii energetice asupra stabilității economice, impactul războiului asupra balanței comerciale și balanței de plăți, despre infrastructura transfrontalieră, programe de suport pentru întreprinderile mici etc.? Și ce se mai aude cu managementul „profesionist” și guvernarea corporatistă la companiile cu capital de stat? Cele cu iz de alcool, spre exemplu, incluse în patrimoniu, nu, nu în cel național, dar al cuiva? Vama, fiscul sunt suport sau scheme pentru agenții economici? Asta ar fi agenda unui ministru cu ștaif de profesionist politic și macro(micro)economic”, a răbufnit Sturza la adresa lui Alaiba.

În opinia fostului premier, actuala guvernare ar fi transformat totul într-un „hi-hi și ha-ha de stat”, iar atunci când este criticată se supără.

„Ceea ce facem noi - și nu e doar la acest minister - am transformat totul într-un hi-hi, ha-ha, d' etat (de stat - n.r.). Și ce, prea deștepți sunteți, nu vă place cum „comunicăm”? Atunci nu vă mai spunem nimic sau la paștele calului... Poate, doar că riscă să moară calul de penibil ce e. Un singur lucru îl mai ține în „viață” - noi, cei care suntem cu tot sufletul pentru și ne este jenă să spunem lucrurilor pe nume. Astfel, suntem, devenim complici și amplificăm dezastrul incompetenței. „Ai lor” sunt și mai jalnici în ceea ce „propun”.

Ca și în vechea skazanie: „De ce suntem săraci? - Pentru că suntem proști! De ce suntem proști? - Pentru că suntem săraci!”. Apropo, sărăcia nu este o scuză să umblăm cu pantalonii rupți în fund pe coridoarele puterii, metaforic vorbind. Întrebarea este cum rupem cercul vicios? Poate mai ascultăm de cel care ne-a „făcut", unicul care a avut și mai are valoare politică? Iertată să-mi fie întrebarea la început de an...”, a scris Sturza pe Facebook.

"Pentru lucruri mai serioase trebuie și școală , și experiență! Dar delitanții fac ceia ce pot!: valuri în lighean!", - a comentat cuvintele lui Sturza, fostul șef al inspectoratului fiscal, Ion Prisăkaru.

путин похороны

Doliu în Rusia! „Omul rachetă” al lui Vladimir Putin a decedat pe data de 30 decembrie 2022 în condiții misterioase. Nimeni nu se aștepta la așa ceva. Iată despre cine este vorba.

„Omul rachetă” al lui Vladimir Putin s-a stins din viață

„Omul rachetă” al lui Vladimir Putin a decedat pe 30 decembrie în condiţii misterioase. Vladimir Nesterov era unul din cei mai buni ingineri ruşi şi a conceput rachetele ruseşti Angara, pe care Kremlinul intenţiona să le utilizeze pentru plecări în spaţiu. Datorită contribuţiei lui, este în curs de dezvoltare prima misiune rusească pe Lună.

Dar, potrivit ziarului britanic „The Sun”, el ar fi fost de asemenea acuzat de deturnare de fonduri: el ar fi luat peste 57 de milioane de lire sterline ilegal. O anchetă penală a început în 2014 împotriva lui Vladimir Nesterov. El era de atunci în arest la domiciliu. Cauzele morţii sale sunt necunoscute. Este a patra persoană care moare în împrejurări suspecte în anturajul lui Vladimir Putin în decurs de o săptămână, scrie capital.ro.

Dmitri Zelenov, magnat rus, a decedat în împrejurări misterioase. Alexei Malsow, fost comandant al forţelor terestre ruseşti, a dispărut subit. Pavel Antov, unul din deputaţii cei mai bogaţi din Rusia, a decedat şi el „într-o moarte accidetală”, relatează La Libre Belgique.

Doliu în Rusia! Un oligarh rus a murit în Franța după ce a căzut pe scări

În luna decembrie a anului trecut, Rusia a mai pierdut un mare nume. În decembrie 2022, un oligarh rus s-a stins din viață. Dmitri Zelenov și-a pierdut viața în Antibes, pe Coasta de Azur din Franța, după ce a căzut pe scări, a anunțat canalul de știri online rusesc BAZA.

Potrivit sursei citate anterior, Dmitri Zelenov fusese invitat să ia cina alături de prietenii săi în Antibes, pe data de 9 decembrie 2022. După miezul nopții, când a plecat, i s-a făcut brusc rău în timp ce cobora scările și a căzut peste balustradă, lovindu-se la cap. Ambulanța a ajuns la el în cinci minute și l-a dus de urgență la spital, unde a fost internat la terapie intensivă. În dimineața zilei de 10 decembrie 2022, polițiștii au anunțat că Dmitri Zelenov s-a stins din viață. Potrivit sursei citate anterior, acesta avea probleme cardiace.

Dmitri Zelenov a fost coproprietar al GC Don-Story, unul dintre cei mai mari dezvoltatori din Moscova de la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000. GC Don-Story a fost prima companie care a început să construiască ansambluri rezidențiale de lux și de mare înălțime în Moscova. Timp de ani de zile, Dmitri Zelenov a fost pe lista Forbes a miliardarilor ruși, dar după criza financiară din 2008, el și partenerul său au fost nevoiți să renunțe la companie din cauza datoriilor acumulate.

Pagina 68 din 557