Au apărut noi detalii despre acțiunile pe care le-a făcut Traian Băsescu pe vremea în care a fost președinte al României. Gigi Becali, patronul de la FCSB, a făcut dezvăluiri surprinzătoare despre fostul șef de stat.

Traian Băsescu a ajutat FCSB ca să nu fie retrogradată

Gigi Becali a dezvăluit recent că FCSB ar fi putut fi retrogradată în anul 2013, când el a fost condamnat la trei ani de închisoare în „Dosarul Valiza”, însă fostul președinte al României, Traian Băsescu, s-a implicat personal pentru ca Steaua să nu fie retrogradată, scrie capital.ro.

„A fost prea frumos pentru mine, cât a fost Președinte Băsescu. Așa că nu vreau să vorbesc urât de Băsescu. Chiar dacă el și-a dat acceptul ca eu să intru la închisoare. Țin minte numai lucrurile bune. Nu vreau să vorbesc urât de el. Mai ales că a intervenit atunci când a fost judecata mea.

A intervenit la motivare, când am fost condamnat pentru dare de mită. Dacă era condamnată și societatea, atunci eram retrogradați. Mi-a spus Mircea Sandu. L-a întrebat ’ce trebuie să fac?’ și a vorbit cu Livia Stanciu (n.r. – una dintre cele cinci judecătoare care l-a condamnat în Dosarul MApN) să nu treacă societatea în dispozitiv”, a explicat Gigi Becali.

El a recunoscut că a greșit față de Traian Băsescu în momentul în care a intrat pe scena politică din România. Chiar și în ziua de azi, bărbatul regretă ce a făcut atunci.

„El s-a implicat la Steaua, avea o doză de patriotism. Și eu am greșit față de el, când am intrat în politică, pentru că am râs de el. Am greșit”, a mărturisit Gigi Becali, în cadrul unui interviu acordat pentru Radio Sport Total FM.

Gigi Becali a recunoscut de unde a pornit conflictul cu MApN

Totodată, latifundiarul a dezvăluit de unde a pornit conflictul dintre el și Ministerul Apărării Naționale (MApN). Gigi Becali a explicat că a atras antipatia după ce ar fi refuzat să colaboreze cu cei de la Serviciul Român de Informații Externe (SIE).

„Eu nu am treabă cu generalii. Au venit la mine să colaborăm, dar eu i-am refuzat. Sau aș fi colaborat, dar cu acte, oficial. Le-am spus, puneți ștampila și semnătura directorului. Totul pentru stat. Nici nu voiam bani, sau maximum 10%. Să vă spun ceva, Talpeș a venit la mine, la Palat, da. Mi-a zis: ’Băi, Gigi, tu nu poți fii de capul tău, tu trebuie să colaborezi cu noi. Nu există niciunde în lume un astfel de om. Oamenii bogați trebuie să colaboreze’. Dacă vrea să recunoască, întrebați-l, a fost față în față cu mine.

De aici invidia, și ei care au puterea… Și de aici a plecat totul. Va mai dura patru-cinci ani procesul cu marca Steaua. Mai mult, ei, care se cred Steaua, nu vor mai avea dreptul să folosească numele.

Oamenii nu văd. La ora asta, ei au o echipa în Liga 2, dar nu pot promova, nu pot face nici Asociație pentru că trebuie membri fondatori care să dea bani, dar nu pot folosi numele, pentru că el este al CSA Steaua. Trebuie scos la vânzare prin HG și prin licitație. Plus că dacă va fi să o cumpere cineva, atunci acea persoană trebuie să dea 3,7 milioane de euro numai ca să folosească numele. Pentru că ei au evaluat marca la 3,7 milioane de euro.

Dar, să zicem că vine, totuși, un investitor. Tot nu e ok. Prima dată trebuie să predea echipa, dar tot prin HG, iar locul din Liga 2 trebuie vândut către o societate comercială. Apoi iei locul, dar marca Steaua nu o poți preda de la Armată decât prin HG și prin licitație și nu o pot da cu mai puțin de 3,7 milioane de euro”, a explicat Gigi Becali, relatează sursa citată anterior.

Aceste date au fost prezentate de Biroul Național de Statistică în cadrul studiului anual "Salariile, costul forței de muncă și numărul de salariați în 2021".

Astfel, în timp ce în companiile cu 250 de angajați și peste, salariul mediu a fost anul trecut de 11.281,3 lei, în companiile cu 1-9 angajați - 6.797,2 lei, 10-49 de angajați - 8090,4 lei și 50-249 de angajați - 9.707,7 lei. De asemenea, salariile din sectorul public au fost cu aproape 20% mai mici decât cele din sectorul de stat (7828,6 lei față de 9360,3 lei), scrie infomarket.md.

Datele BNS indică faptul că în majoritatea domeniilor economiei bărbații primesc salarii mai mari decât femeile, iar în unele sectoare această diferență este mai pronunțată: finanțe și asigurări - o diferență de 8953,3 lei (41,4%), în TIC (o diferență de 10 366,7 lei sau 39,2%), în industrie (o diferență de 1820,7 lei sau 2%). Doar în două sectoare ale economiei salariile femeilor au fost mai mari decât cele ale bărbaților: în educație - cu 253,6 lei (3,5%) și în serviciile administrative și de suport - cu 603,9 lei (9,3%).

Nivelul salariilor în municipiul Chișinău este cu 22,1% mai mare decât cel național. Cele mai mici salarii sunt în raioanele Basarabeasca (5918,2 lei), Briceni (6129,9 lei) și Fălești (6279,3 lei). Potrivit BNS, anul trecut, salariul mediu nominal în Moldova a fost de 8979,8 lei, în creștere cu 13,1% față de anul precedent, iar după impozitare - 7634 lei (+15,4% pe an): impozitele au reprezentat 15% din salariul brut, în scădere cu 1,7 p.p. față de 2020. Ținând cont de inflație, creșterea salariului mediu pe țară în 2021 a fost de aproximativ 7,6%.

Dorin Stratulat, suspect în cazul omorului de la Strășeni de acum două săptămâni, și care a fugit din țară imediat după cele întâmplate, a fost prins în România.

„Autoritățile din România ne-au informat despre reținerea principalului suspect în comiterea crimei de la Strășeni, în jurul orei 01:30, în București”, precizează Poliția, scrie jurnal.md.

Conform anchetatorilor români, Stratulat a fost prins miercuri, de polițiștii Secției 21, în jurul orei 0.00, pe o stradă din Sectorul 6. Cu toate că, potrivit unor surse judiciare, acesta își schimbase identitatea, faptul că mașina în care se afla avea numere moldovenești ar fi atras atenția autorităților române.

Omorul a fost comis în noaptea de 8 spre 9 august, în satul Zubrești, după un chef nocturn acasă la Dorin Stratulat. Printe invitați era și un prieten bun al suspectului - Ion Rusu, în vârstă de 29 de ani, originar din satul Cuizăuca, raionul Rezina. O zi mai târziu, trupul neînsuflețit al tânărului a fost găsit într-o pădure de la marginea satului Zubrești.

Principalul suspect a fugit din țară la scurt timp după toate cele întâmplate. Acesta este fiul fostului polițist Ion Stratulat, împușcat mortal în septembrie 2011 pe o terasă din capitală de către kickboxerul Ion Șoltoianu. Suspectul este nepotul generalului Nicolae Alexei, socrul lui Ion Stratulat.

Dorin Stratulat fusese anunțat în căutare internațională pentru localizare, arest și extrădare.

Scumpirea semnificativă a resurselor energetice și războiul din Ucraina, pornit de Rusia au adus cu sine o serie de schimbări în comerțul exetrior al Republicii Moldova, arată datele Biroului Național de Statistică. Astfel în prima jumătate a acestui an exporturile de mărfuri au crescut de 1,7 ori și au însumat 2,29 miliarde de dolari.

România rămâne principala piață, iar Ucraina ajunge pe locul doi

Cu un volum de 664,1 milioane dolari, în creștere de 1,8 ori față de aceeași perioadă din 2021, România rămâne cel mai important destinatar al exporturilor Republicii Moldova, având o pondere de 29% din totalul mărfurilor plecate la export, în perioada ianuarie – iunie 2022, scrie mold-street.com.

Pe locul doi a urcat Ucraina, cu o cotă de 10,8% și un volum de 6,7 ori mai mare, decât în prima jumătate din 2021, când țara vecină era doar pe locul opt ca destinație a livrărilor de mărfuri moldovenești.

Creșterea spectaculoasă se explică prin reexporturile de produse petroliere, dar și alte mărfuri. Or, ca urmare a războiului, a fost afectată o mare parte din infrastructura de transport din Ucraina, și respectiv o parte din mărfuri sunt acum importate prin intermediul țării noastre.

O creștere de 6,8 ori au înregistrat și exporturile în Bulgaria, în special ca urmare a livrărilor de ulei de floarea soarelui și cereale. De altfel Bulgaria a ajuns pe locul 7 în top 10 state destinație a exporturilor din Moldova. În schimb livrările în Rusia au scăzut cu 9%, iar această țară a coborât de pe locul trei pe locul 6 în clasamentul principalelor piețe de desfacere, având o cotă de doar 5%.

Printre cele mai spectaculoase evoluții se numără și creșterea de peste două mii de ori a exporturilor în Iran, de 3,5 ori în Elveția și de 2,1 ori în Italia.

India ajunge pentru prima dată în top 10 furnizori în Moldova

Datele statistice arată că în ianuarie-iunie 2022 importurile de mărfuri au însumat 4,35 miliarde dolari, nivel superior celui realizat în perioada similară din anul 2021 cu 33,1%.

Încă un politician rus amenință Moldova: după război, Tiraspolul și, probabil, Chișinăul, vor fi incluse într-o nouă provincie rusească, a spus deputatul Dumei de Stat din Rusia, Anatolii Vasserman.

Născut la Odesa, el este cetățean rus din 2016.

Vasserman a fost ales deputat independent, într-o circumscripție din Moscova, în 2021. Însă candidatura sa a fost sprijinită de primarul Moscovei, iar partidul lui Putin, Rusia Unită, nu a avut contracandidat.

Întrebat cum vede el soarta Ucrainei în viitorul apropiat, Vasserman a spus în cadrul unui interviu pentru Ura.ru că „că orice organizație teroristă trebuie eliminată complet”.

„În ce format acele regiuni care se numesc acum Ucraina vor deveni parte a Federației Ruse, aceasta este deja o întrebare tehnică”, a menționat el, precizând că mult timp a crezut că în locul țării va fi format districtul federal de Sud-Vest, dar în ultimii ani a ajuns la concluzia că unele regiuni ucrainene „nu se vor putea înțelege nici măcar ca parte a unui district federal”.

În acest scop, Vasserman crede că vor fi create cel puțin două unități teritoriale de Sud-Vest și Novorosiisk.

„Novorosiisk va fi cam așa: de la Harkov prin Donbas, apoi de-a lungul coastei Mării Negre și, cu siguranță, până la Tiraspol și poate chiar până la Chișinău”, a conchis el, citat de MyBusiness.md. El a subliniat că locuitorii Moldovei „vor trebui să decidă cu cine vor merge – cu România sau cu Rusia”.

defapt.ro

Fostul deputat PSD Cristian Rizea, condamnat definitiv în România la 4 ani şi 8 luni de închisoare, a fost admis la programul de master „Studii de Securitate Națională”, organizat de Universitatea din Moldova în parteneriat cu Serviciul de Informații și Securitate (SIS).

Aflat în Republica Moldova din anul 2019, Cristian Rizea pare să ducă un stil de viață opulent, conform imaginilor pe care le publică aproape zilnic pe rețelele de socializare. Mai mult, fugarul nu a putut să stea departe de politică. A încercat să candideze la alegerile parlamentare din iulie 2021 pe listele Partidului Politic ,,NOI”, o formațiune obscură, însă Comisia Electorală Centrală nu i-a dat voie să participe. Rizea a încercat să candideze și la alegerile pentru funcția de primar al orașului Bălți, însă și de această dată candidatura i-a fost respinsă. Asta nu l-a împiedicat pe fostul deputat, sub pretextul susținerii candidatului Partidului „NOI”, Vladimir Dachi, să facă scandal și să intre în conflict cu ceilalți candidați, scrie mainnews.ro.

Intrat în posesia site-ului „Realitatea din Moldova”, asociat cu postul de televiziune Realitatea Plus din România, fostul politician a început să se recomande drept „jurnalist”. Publică online pseudo anchete și informații de tip „kompromat” față de diverse persoane importante din Republica Moldova, dar nu numai. Victimă i-a căzut și jurnalista Emilia Șercan, ale cărei fotografii personale au fost dezvăluite de Rizea.

Masterand la SIS

În trecut apropiat de mai multe persoane influente din serviciile de informații de la București, Rizea pare să fie în continuare atras de această lume. Sâmbătă, 20 august, fostul politician a anunțat că a fost admis la programul de master „Studii de Securitate Națională”, organizat de Universitatea din Moldova” în parteneriat cu Serviciul de Informații și Securitate.

„Mă pregătesc să devin din nou student din septembrie de data asta la U.S.M. unde am fost admis la Programul de master ‘Studii de Securitate Națională’ organizat de cei de la SIS (Serviciul de Informații si Securitate al Republicii Moldova)!”, a scris Cristian Rizea, pe pagina sa de Facebook.

Afirmațiile făcute de Rizea par să fie reale, în condițiile în care pe lista candidaților admiși pe locurile „cu taxă” la respectivul program de master se regăsește și un anume Mihai Cristian, numele pe care Rizea și la luat în Republica Moldova.

Condamnat definitiv la închisoare în România

Fostul deputat a fost dat în urmărire internaţională în urma unei condamnări la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi influenţarea declaraţiilor. Instanța a stabilit și că Rizea trebuie să plătească suma de 300.000 de euro.

Ulterior, Rizea a fost găsit în Republica Moldova, sub numele de Mihai Cristian Luigi și a fost reținut în luna noiembrie a anului trecut, moment în care autoritățile de la București au demarat procedura de extrădare.

Rizea a mai fost trimis în judecată de Procuratura din Republica Moldova la finalul lunii martie pentru că ar fi obținut fraudulos cetățenia Republicii Moldova, retrasă, pe 3 noiembrie 2020, printr-un decret semnat de președintele de la acea vreme, Igor Dodon.

Președintele ucrainean, Volodimir Zeleneski, a anunțat că vara aceasta ar putea intra în istorie drept una dintre cele mai tragice din cauza Federației Ruse și a centralei nucleare de la Zaporojie. Despre ce este vorba, mai exact?

Avertismentul venit chiar acum de la Volodimir Zelenski! Vara aceasta ar putea intra în istorie drept una dintre cele mai tragice

Președintele Volodimir Zelenski spune că vara din acest an ar putea intre istorie drept una dintre cele mai tragice, dacă șantajul rusesc cu radiații va continua.

”Diplomaţii ucraineni, partenerii noştri, reprezentanţii ONU şi AIEA elaborează detaliile specifice ale misiunii care urmează să fie trimisă la centrala nucleară Zaporojie.

Cu această misiune poate începe restabilirea securităţii depline la ZNPP şi la Enerhodar. Şi sunt recunoscător tuturor celor care s-au alăturat acestei acţiuni şi iniţiative”, a afirmat preşedintele ucrainean.

Nicio centrală nucleară nu are o procedură în cazul în care devine o țintă

Liderul de la Kiev a mai spus că nicio centrală nucleară din lume nu are o procedură în cazul în care devine o țintă.

”Dacă şantajul rusesc cu radiaţii continuă, vara aceasta ar putea intra în istoria diferitelor ţări europene drept una dintre cele mai tragice din toate timpurile.

Pentru că nicio instrucţiune, la nicio centrală nucleară din lume, nu are în vedere o procedură în cazul în care un stat terorist transformă o centrală nucleară într-o ţintă”, mai spune președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Centrala nucleară de la Zaporojie provoacă îngrijorare la nivel mondial

Secretarul general al ONU, António Guterres, consideră că potențialele daune la centrala Zaporizhzhia ar putea fi „sinucigașe”, iar președintele Turciei a declarat că nimeni nu dorește un alt Cernobîl – cel mai grav accident nuclear din lume, care a avut loc în perioada în care Ucraina se afla sub regimul sovietic.

Rusia a confiscat situl de pe malul stâng al râului Nipru la începutul războiului, dar luna aceasta cele două părți s-au acuzat reciproc de bombardamente repetate.

Fiecare susține că celălalt plănuiește o provocare. Ucraina susține că o echipă de filmare rusă a înscenat deja un atac pe care să îl pună pe seama Kievului.

Oficialii ruși din domeniul apărării au realizat o hartă care arată cum s-ar putea răspândi un nor radioactiv dinspre uzina din Ucraina către țările vecine, inclusiv Ungaria, Polonia și Slovacia.

„Zaporojie a fost construită în anii 1980, ceea ce este relativ modern. Are o clădire de izolare solidă. Are o grosime de 1,75 m, din beton puternic armat pe un pat seismic pentru a rezista la cutremure și este nevoie de foarte mult pentru a o sparge”, scrie capital.ro referitor la BBC.

Majorarea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei (BNM) are câteva efecte. „Ridicând rata de bază a avut loc o descurajare a tuturor tipurilor de împrumut, inclusiv a celor investiționale”, a constat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. În cadrul ediției de vineri, 12 august, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a spus că recent BNM pentru a 10-a oară în decursul acestui an a majorat rata de bază, care a ajuns la 21,5%. „Ultima dată am avut o rată de bază mai mare decât în prezent, în decembrie 2000, atunci când Republica Moldova a trecut printr-o criză profundă legată de deprecierea valutei naționale și a avut o inflație extrem de ridicată. După a scăzut. Au fost de câteva ori majorări, însă la 21,5% nu am ajuns niciodată”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță din cauza majorării ratei de bază, rata medie a dobânzilor la creditele noi acordate de către bănci în ultimul an a crescut cu 70%. Dacă anul trecut rata medie a dobânzii era 6,8% acum a ajuns la 11,3%. Dacă anul trecut creditele de consum se ofereau la cea mai mică dobândă bancară de bază de 4,4%, fără celelalte plăți suplimentare, acum se oferă la 13,7%. Pentru persoanele fizice care practică antreprenoriatul creditele s-au scumpit cu 50%, de la 9,1% la 13,8. Pentru persoanele fizice care i-au imobile, creditele s-au scumpit tot cu 50%, de la 6,6% la 9,9%. Iar pentru persoanele juridice, creditele s-au scumpit cu 27%, de la 8,2% la 13,7%. „Politica monetară a BNM a dus la scumpirea diferențiată a banilor, a descurajat creditele de consum și creditele luate de către persoanele fizice care practică antreprenoriatul. Pentru agenții economici a înregistrat cea mai mică creștere”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că din cauza scumpirii creditelor cel mai mult are de suferit doar Guvernul, care pentru acest an a aprobat un buget cu cel mai mare deficit bugetar din istoria țării, deficit care trebuie acoperit din împrumuturi externe, care întârzie să vină, și împrumuturi interne. Economistul a amintit că Guvernul a luat decizia de a nu se mai împrumuta de la băncile moldovenești, deoarece dacă anul trecut se împrumuta cu 5,53%, în prezent dobânda a ajuns la 20,5%. O scumpire de 3,7 ori. „Banii s-au scumpit cel mai mult pentru Guvern, apoi creditele de consum ale populației, urmează creditele acordate tot populației dar în alt scop decât cel de consum, iar pentru agenții economici scumpirea este cea mai mică”, a precizat economistul.

Analistul economic a mai menționat că BNM, prin politica sa monetară, a descurajat împrumuturile și a încurajat depunerile, iar banii s-au scumpit și pe dimensiunea economiilor. Dacă anul trecut, dobânda medie pentru depozitul persoanelor fizice era de 3,5%, în prezent a crescut până la 11,4%. „Dacă anul trecut, cetățenii moldoveni și agenții economici moldoveni lunar accesau credite de câte 890 de milioane de lei, în acest an lunar se oferă credite de circa 639 de milioane de lei. Anul trecut a reprezentat 4,4% din PIB, acum este de 3%”, a menționat analistul economic.

Expertul a mai afirmat că anul trecut, agenții economici lunar își majorau datoria față de bănci cu 343 de milioane de lei. În acest an, chiar dacă banii s-au scumpit, dar din cauza că inflația este cu mult mai mare decât dobânda bancară, agenții economici continuă să ia împrumuturi, chiar mai multe decât au luat anul trecut. Anul acesta au accesat lunar credite în sumă de 400 de milioane de lei.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în acest an avem o situație fără precedent, este vorba de o scădere în primele șapte luni ale anului a datoriei interne cu 1,3 miliarde de lei. Guvernul nu doar că nu se împrumută pe intern, dar ia împrumuturi externe sau banii din veniturile bugetare ca să-și reducă datoria pe intern, deoarece a devenit prea scumpă. În acest an, Guvernul are de achitat peste trei miliarde de lei doar dobânda la credite. În 2020, Guvernul s-a împrumutat doar pe intern în mare parte, accesând credite în sumă de 478 de milioane de lei. În 2021 – de 337 de milioane de lei, iar în 2022 creditarea internă este negativă și constituie 176 de milioane de lei pe lună minus.

Economistul a mai remarcat faptul că scumpirea banilor pe de o parte descurajează consumul, iar pe de altă parte încurajează economiile. Când a început războiul din Ucraina moldovenii au scos banii din bănci. Dacă până anul trecut depozitele noi erau în medie de un miliard de lei pe lună, în luna iunie s-a ajuns la 2,2 miliarde de lei. „Moldovenii merg și depun bani în bancă de două ori mai mulți bani decât depuneau acum un an în urmă”, a remarcat economistul.

Analistul economic a concluzionat că scumpirea banilor de către BNM a urmărit descurajarea consumului. Însă un efect colateral nedorit a afectat Guvernul, care nu se mai împrumută de la bănci, dar întoarce datoriile pe intern. S-a estimat că după scumpirea banilor poate apărea o dificultate de plată la cetățeni și la agenții economici. Dacă în primul trimestru al acestui an s-au înregistrat 32% dintre credite cu întârzieri de plată, în prezent au crescut la 35%. La agenții economici restanțele de plată la credite erau în medie de 46%. Acum e 48%. „Este un efect de scurtă durată. Cei mai buni platnici ai sistemului bancar sunt cetățenii. Volumul de credite al cetățenilor cu probleme la întoarcere este de 3 ori mai mic decât la agenții economici”, a conchis analistul economic.  

Sursă: viitorul.org

De mai bine de un an, economiștii de pe Wall Street au avertizat asupra combinației toxice dintre încetinirea creșterii economice și inflația ridicată, cunoscută sub numele de stagflație. Stagflația este o creștere economică slabă sau chiar recesiune, la care se adaugă o inflație ridicată alături de o creștere a șomajului.

Recent, economistul-șef al băncii americane Jefferies, Aneta Markowska, a afirmat că SUA vor evita o revenire a stagflației din anii 1970 în trimestrele următoare, potrivit Fortune, scrie capital.ro

„Este timpul să renunțăm la povestea recesiunii și să o înlocuim cu „ceva mai puternic pentru mai mult timp”, spune conomistul-șef al băncii americane Jefferies.

Măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), inflația a atins un nou maxim al ultimelor patru decenii, ajungând la 9,1% în iunie, dar Markowska este de părere că scăderea prețurilor mărfurilor și refacerea lanțurilor de aprovizionare vor ajuta la reducerea prețurilor în următoarele trei până la șase luni.

Acest lucru ar trebui să „pregătească terenul” pentru o revenire a cheltuielilor de consum

Acest lucru ar trebui să „pregătească terenul” pentru o revenire a cheltuielilor de consum, ceea ce va determina creșterea PIB-ului real cu peste 3% în trimestrul al treilea, a spus ea. Ar fi o schimbare destul de mare, după ce PIB-ul s-a contractat în primul și al doilea trimestru, făcându-i pe mulți să se întrebe dacă SUA nu se află deja în mijlocul unei recesiuni.

Markowska spune că datele recente ale IPC vor arăta că în luna iunie s-a atins vârful inflației în SUA, ceea ce înseamnă că Rezerva Federală va putea încetini ritmul creșterilor agresive ale ratei dobânzii până la sfârșitul anului. Rezerva Federală a SUA a anunţat, luna trecută, o majorare de 0,75% a dobânzii de referinţă.

Banca Centrală de la Washington depune eforturi pentru a ține în frâu inflaţia şi a evita o recesiune. Fed a majorat dobânzile de patru ori în acest an în încercarea de a reduce prețurile ridicate.

O recesiune nu este iminentă, dar e inevitabilă

Dar majoritatea economiștilor se așteaptă ca majorările dobânzii de referință să continue.

Markowska este de acord că Fed va fi obligată să continue să majoreze dobânda de referință, dar crede că mișcarea nu va fi atât de agresivă pe cât anticipează mulți analiști de pe Wall Street.„Nu accept ideea că o recesiune este iminentă, dar cred că este inevitabilă”, a spus ea. „Va fi prețul pe care va trebui să-l plătim, la un moment dat, pentru a reveni la o inflație de 2%. Dar nu cred că este chiar acum”, a subliniat ea.

În opinia sa, recenta scădere a prețurilor mărfurilor și a așteptărilor inflaționiste nu este rezultatul majorării dobânzii de referință, deoarece politicile băncilor centrale au nevoie, de obicei, de mai mult timp pentru a afecta economia. Până când se va resimți acest efect, este puțin probabilă o recesiune în SUA. Dar asta nu înseamnă că nu va veni.

Fed ar putea fi forțată să împingă rata șomajului la 6% sau 7%

Markowska a spus că Fed va fi forțată să majoreze rata dobânzii până la un punct în care șomajul va crește semnificativ în 2023. Acest lucru va declanșa probabil o recesiune.

„Sincer, nu cred că un șomaj de 4% este suficient de mare”, a spus ea, adăugând că Fed ar putea fi forțată să împingă rata șomajului la 6% sau 7% pentru a învinge cu adevărat inflația.

În Statele Unite, după două trimestre consecutive de contracție a PIB și după ce analiștii au dezbătut dacă America este sau nu în recesiune, ultimele date privind forța de muncă au venit cu o surpriză. Astfel, luna trecută au fost create 528.000 de noi locuri de muncă, mai mult decât creșterea medie lunară din ultimele patru luni de 388.000 și de două ori mai multe decât așteptările analiștilor.

Ministrul român al Digitalizării, Sebastian Burduja, a precizat că Republica Moldova este ”la ani lumină” faţă de România în privinţa digitalizării instituţiilor statului şi că a reuşit acest lucru printr-un program al Băncii Mondiale ce a fost implementat în 10 ani.

Sebastian Burduja a precizat, sâmbătă, la Digi24, că Republica Moldova este peste Estonia, din punct de vedere al digitalizării instituţiilor statului, scrie newsmaker.ro.

”La ani lumină (este Republica Moldova, faţă de România, din punct de vedere al digitalizării statului – n.r.). O să vă surprindă, este peste Estonia şi nu o spun eu, o spun evaluările internaţionale. Soluţiile fraţilor noştri de peste Prut sunt peste cele estoniene”, a declarat Burduja.

Ministrul Digitalizării a explicat că a făcut o vizită în Republica Moldova pentru a lua modelul din această ţară, în ceea ce priveşte digitalizarea.

”Am fost la Chişinău la o lună, o luna şi jumătate de mandat, am semnat o comisie mixtă împreună cu vicepremierul Iurie Ţurcanu, un om excepţional, un specialist adevărat şi un profesionist desăvârşit. Prin această comisie mixtă, Republica Moldova ne va pune la dispoziţie practic gratuit soluţiile pe care le-au dezvoltat şi le-au luat 10 ani de zile”, a spus Burduja.

Întrebat ce fac exact moldovenii, Sebastian Burduja a precizat că aproape orice serviciu poate fi accesat online.

”În primul rând pot să îşi facă aproape orice serviciu public online: înmatriculări de autovehicule, plata taxelor şi impozitelor, diverse petiţii, răspunsuri şi aşa mai departe Când ANAF-ul lor le accesează datele, primesc o notificare prin SMS, dar pot să o primească şi prin WhatsApp, Telegram sau alte servicii că statul le-a accesat datele. Noi am preluat acest model şi am pus în Ordonanţa pe cloud. Ca să revin, pentru a da siguranţă şi încredere românilor că datele lor vor fi mult mai bine protejate, decât în prezent, în momentul în care o instituţie a statului le va accesa datele, scrie în ordonanţă, există o jurnalizare, exact cum au făcut şi moldovenii, o jurnalizare de neşters în care eu ca cetăţean voi şti în momentul în care o instituţie accesează datele, voi ştii când, de ce a făcut-o şi cu ce temei legal”, mai adăugat Sebastian Burduja.

Totuşi, puţini moldoveni accesează serviciile online, a mai declarat Burduja.

”Au reuşit printr-un program al Băncii Mondiale foarte bine gândit, cu o mână de oameni şi cu o voinţă politică de continuitate, cu toate problemele pe care le-au avut, cu toată instabilitatea de la un guvern la altul, timp de 10 ani, au dat importanţă maximă transformării digitale a statului şi rezultatele se văd. Din păcate, ce problemă au moldovenii astăzi, la o populaţie de 2 milioane de cetăţeni, aproximativ 200.000 apelează la aceste servicii”, a declarat Sebastian Burduja.