Vă informăm, că datorită efortului depus de echipa Î.S. ”Poșta Moldovei” a fost reluat traficul poștal internațional către Federația Rusă, scrie serviciu de presa al ÎS ”Poșta Moldovei”, comunică mybusiness.md.

Astfel, începând cu ziua de astăzi, 30 mai 2022, se reia recepționarea tuturor trimiterilor poștale: EMS, poșta de scrisori și colete spre Rusia.

Menționăm, că expedierea trimiterilor poștale din Republica Moldova se va efectua în funcție de orarul curselor aeriene și terestre cu destinația sus-menționată.

Exportul de grâu care a fost interzis începând cu data de 1 martie, de către Comisia Situaţii Excepţionale pentru a asigura securitatea alimentară a Republicii Moldova în condiţiile crizei de securitate din regiune, trebuie reluat, susține Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere Agrocereale. În silozurile din țară, potrivit estimărilor, s-ar afla circa 250 de mii de tone de grâu, iar în următoarele săptămâni va fi obținută noua recoltă. Prin urmare, securitatea alimentară națională nu va avea de suferit dacă se va scoate interdicția de a exporta grâu, așa că fermierii solicită deblocarea urgentă a exporturilor.

Recolta medie prognozată, potrivit Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere Agrocereale, este de 2,5-3 tone per hectar, iar suprafața totală semănată cu grâu – de aproximativ 250 de mii de hectare, scrie agroexpert.md.

„În Republica Moldova, consumul anual de grâu ar fi de maxim 300 de mii de tone. Potrivit informațiilor, în toamna anului 2021, au  fost semănate 250 de mii de hectare cu grâu, prin urmare cred că am putea obține o recoltă în jurul unui milion de tone. Respectiv, nu putem vorbi de probleme la capitolul securității alimentare,  aprovizionarea internă este și va fi asigurată. Avem agricultori cu stocuri de 15 mii de tone de grâu depozitate, în special pentru aceștia este absolut necesară eliberarea depozitelor pentru noua recoltă. Situația creată este extrem de nefavorabilă în contextul altor probleme existente în această perioadă, cauzate de războiul din Ucraina. Pe 31 mai, la orele 14 :00 avem o masă rotundă la MAIA, anume cum poate fi impulsionat comerțul exterior a produselor autohtone agroalimentare, unde voi solicita anularea interdicției de a exporta grâu. Vedeți că în cazul porumbului, după reluarea exportului, s-a reușit exportarea a peste jumătate de milion de tone de porumb. Și floarea-soarelui s-a exportat peste 100 de mii de tone de când s-a renunțat la interdicție. Războiul din Ucraina a blocat exporturile, astfel cantități mari de cereale rămân încă depozitate în navele care staționează în porturile românești. Ținând cont și de problemele de pe piața din regiune, nu cred că este real să fie exportate mai mult de 50-70 de mii de tone de grâu lunar. Prin urmare, reluarea exporturilor nu ar genera niciun pericol chiar și în condițiile unei recolte mai mici decât cea preconizată” a punctat Igor Grigoriev, președintele asociației.

Eliberarea spațiilor de stocare pentru noua recoltă trebuie efectuată cât mai rapid, căci campania de recoltare a grâului, potrivit prognozelor, ar putea demara în a treia decadă a lunii iunie.

„Producătorii care au stocuri de grâu, au sperat că prin realizarea cantităților păstrate pentru a fi vândute în primăvară, vor obține banii necesari ca să efectueze lucrările necesare. Însă evenimentele din regiune le-au dat mari bătăi de cap, tărăgănarea exportului reduce mult șansele de a reuși să comercializăm grâul la timp și să pregătim spațiile de stocare pentru recolta acestui an. Nu mai vorbim de problemele logistice ale exportului care există. Chiar dacă autoritățile încearcă să simplifice procedura, deocamdată fluxul de mărfuri de la punctele de control vamal este îngreunat, zilnic stau zeci de tiruri în rând. Vladimir Bolea, președintele Comisiei Parlamentare a participat săptămâna trecută la o ședință comună cu Senatul României, care a avut loc la Iași, unde au discutat despre funcționarea comuna a vămilor României și Moldovei. Din câte cunoaștem, Ucraina și Polonia au convenit asupra stabilirii unui regim de control vamal comun pentru a ușura circulația persoanelor și a mărfurilor. Sperăm că un astfel de regim să fie stabilit între Republica Moldova și România pentru a fluidiza transportul de persoane și mărfuri” a subliniat Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Traficul de mărfuri pe calea ferată din Moldova aproape s-a dublat în primul trimestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Firmele specializate din Republica Moldova au transportat aproape cinci milioane de tone de mărfuri, în primul trimestru al acestui an.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică de la Chișinău, citat de TVR Moldova, cel mai mult s-a transportat pe șosele, dar a crescut semnificativ și volumul de mărfuri transportate pe calea ferată. În perioada ianuarie-martie 2021, companiile au transportat 4,7 milioane de tone de mărfuri, ceea ce reprezintă cu 51% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Din volumul total de mărfuri, 3,6 milioane de tone au fost transportate pe cale rutieră, adică cu 45% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut.

Traficul de mărfuri pe calea ferată din Moldova, în creștere cu 90%

Cel mai mult a crescut în acest an volumul de mărfuri transportate pe cale feroviară. Este o creștere de aproape 90% și s-a ajuns la un volum de un milion de tone.

Pe de altă parte, a scăzut transportul fluvial cu 43%, iar cel aerian cu 11%.

Mărfuri transportate în primul trimestru al anului 2022:

Transportul rutier – 3,6 milioane de tone

Transportul feroviar – 1,0 milioane de tone

Transportul fluvial –  267 de mii de tone

Transportul aerian –  30 de mii de tone

Biroul Naţional de Statistică informează că, în primul trimestru al acestui an, aproape 52 de milioane de pasageri au folosit mijloacele de transport public. Cei mai mulţi, aproape 36 de milioane, au mers cu troleibuzul. 16 milioane de persoane au folosit autobuzul şi microbuzul, iar pentru tren au optat doar 127.000 de pasageri. Pe cale aeriană au fost transportaţi 107.000 de persoane, iar pe cale fluvială doar 24.000.

Pasageri transportaţi în primul trimestru al anului 2022:

Troleibuze –  36 milioane de persoane

Autobuze/microbuze – 16 milioane de persoane

Feroviar – 127.000 de persoane

Aerian – 107.000 de persoane

Fluvial – 24.000 de persoane.

Liderul important unei bande din nordul Londrei, Tottenham Turks, a fost arestat în R.Moldova după ce a fugit din închisoarea din Turcia, a anunțat poliția metropolitană, citată de BBC.

Izzet Eren a fost încarcerat pentru 21 de ani în 2015 pentru infracțiuni cu arme de foc și, în timp ce își ispășea pedeapsa, a fost transferat într-o închisoare din Turcia, în august 2019. Eren a fugit din acea închisoare o lună mai târziu, scrie jurnalul.ro.

Comandantul Fiona Mallen a declarat că procedurile de extrădare erau în curs de desfășurare după ce Eren a fost arestat, joi, la Chișinău, capitala Republicii Moldova.

„Echipa de urmărire generală a poliției metropolitane pentru infracțiuni grave lucrează non-stop pentru a urmări cei mai căutați infractori. În acest caz, a fost lansată o investigație extrem de complexă pentru a stabili unde se află Eren, fiind exploatată o gamă largă de oportunități de investigație și de informații sensibile”.

Eren a fost prins în octombrie 2015 având asupra sa un pistol încărcat și o mitralieră în nordul Londrei, în timp ce se presupune că se îndrepta să efectueze un schimb de focuri.

În timp ce era transferat de la închisoare la Wood Green Crown Court, două luni mai târziu, s-a încercat evacuarea lui Eren din duba închisorii. Poliția a reușit să zădărnicească complotul, dar l-a împușcat pe Jermaine Baker, în vârstă de 28 de ani.

Anul trecut, în timpul unei anchete privind împușcarea mortală a lui Baker, o notă informativă a poliției metropolitane făcută publică a prezentat ceea ce credeau ofițerii despre trecutul lui Eren.

Ofițerii l-au descris pe Eren ca fiind „un membru important al unei grupări criminale turcești” și au declarat că, la momentul morții lui Baker, acesta „se întorsese în Marea Britanie încălcând un ordin de deportare, după ce fusese condamnat pentru infracțiuni de trafic de droguri”.

Banda Tottenham Turks avea o dispută de lungă durată cu rivalii de la Hackney Turks, a declarat poliția.

Aceștia au adăugat că în dispută au avut loc numeroase împușcături și crime începând cu 2009, atât în Londra, cât și în Turcia.

„Izzet Eren este căutat în Turcia pentru crimă”, se arată în document.

Exporturile din Republica Moldova în Emiratele Arabe Unite au crescut de peste 5 ori în primul trimestru al anului curent în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce constituie un million de dolari.

Din totalul exporturilor 80%, în această perioadă, le-au a constituit merele proaspete, aproximativ 5 de mii de tone, relatează Radio Moldova.

„Primele trei luni ale anului curent am ajuns la un milion de dolari export, în comparaţie cu 184 000 de dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut. Printre mărfurile exportate menţionăm fructele proaspete, în special merele care au constituit aproximativ 80% din totalul exporturilor în primele trei luni ale anului curent.

De asemenea printre produsele exportate se număra fructe uscate, seminţe de floarea-soarelui, ulei, îngheţată, medicamente, orz, produse de brutărie.

Creşterea exporturilor se datorează acţiunilor comune de promovare ale produselor moldoveneşti atât în cadrul expoziţiilor internaţionale care se desfăşoară anual în Emirate, precum şi întrevederilor cu distribuitori, cumpărători ale reţelelor de supermarketuri” a menţionat ambasadorul Victor Haruţa.

Amintim, Republica Moldova a participat la Expo Dubai 2020, care s-a desfăşurat pe parcursul a 6 luni, începând cu 1 octombrie anul 2021, cel mai mare eveniment expozitional mondial, cu impact benefic asupra schimburilor comercial-economice dintre ţări.

Ion Gușan, cunoscut ca „Patron”, unul dintre cei mai periculoși interlopi care au acționat în România, a fost reținut în 19 mai în România, în baza unui mandat european de arest, în urma unei operațiuni de amploare a autorităților din Moldova, România și Franța.

Potrivit procurorilor moldoveni, au fost efectuate 50 de percheziții în Franța, România și Moldova, în urma cărora au fost arestați 13 cetățeni moldoveni (12 în Franța și unul în România), scrie g4media.ro.

„Persoana arestată în România este conducătorul organizației criminale, unde domiciliază de mai mulți ani și unde anterior a fost condamnat și la detenție pentru crearea fabricilor clandestine de fabricare a țigaretelor, acestuia fiindu-i acordat rangul de „hoț în lege” („vor v zakone”) în anul 2000, în cadrul structurii de rang al mafiei. Remarcăm și faptul că acesta este anunțat în căutare într-o serie de cazuri importante din Europa”, potrivit sursei citate.

Astfel, în urma schimbului de informații dintre autoritățile competente ale Moldovei, Franței și României începând cu anul 2019 până în prezent, au avut loc acțiuni de planificare în cadrul ședințelor de lucru la Chișinău, Paris și București, unde în urma acumulării probatoriului, s-a dispus strategia de anihilare a organizației criminale „Patron”, spun procurorii de la Chișinău.

Totodată, „au fost documentați membrii criminali fiind implicați și în comiterea mai multor spargeri de case de lux și furturi de accesorii agricole, materiale de construcții, valoarea prejudiciului depășind suma de 500.000 de euro”.

În timpul perchezițiilor au fost ridicate 1 700 de cutii de țigări, 520 kg de tutun și peste 200 000 euro în numerar, dar și bunuri sustrase și introduse clandestin în Moldova.

Acest grup era structurat ierarhic și era condus de liderul „Patron”, care a numit „supraveghetori” însărcinați cu coordonarea activităților infracționale ale diferitelor ramuri ale acestei bande care funcționează în diferite țări.

La 20 mai, a fost prezentat în fața magistraților Curții de Apel București, pentru confirmarea arestului și extrădarea acestuia în Franța. Curtea de Apel București a confirmat arestul său și extrădarea acestuia în Franța.

Poliția Republicii Moldova precizează că deși Patron a fost arestat pe 19 mai 2022, în România, pe un termen de 24 ore, în baza mandatului european de arest, iar magistrații Curții de Apel București au confirmat extrădarea acestuia în Franța, interlopul a fost totuși eliberat, potrivit jurnal.md, care menționează că Patron este condamnat la 14 ani și 8 luni de închisoare în dosarul fabricilor clandestine de țigarete și spălare de bani iar extrădarea acestuia nu este posibilă până la adoptarea unei decizii definitive.

Ca urmare a unei sesizări primite în cursul după amiezii de 20 mai 2022, referitoare la un incident petrecut în incinta magazinului de mobilă Ambianța, din sectorul 2 al Capitalei, o echipă de control a Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor Municipiul București (CPCMB) a verificat imediat împrejurările în care s-a desfășurat evenimentul.

„La fața locului, unde se aflau și reprezentanți ai Poliției Locale sector 2 și ai Sectiei 8 Poliție Judiciară, comisarii CPCMB au constatat că un copil cu vârsta cuprinsă între 6 și 7 ani fusese vătămat, în incinta magazinului, din cauza neancorării pieselor de mobilier expuse spre vânzare.”, au precizat reprezentanții ANCP, scrie ct100.ro.

În urma verificării corpurilor de mobilier, s-a constatat că una din ușile unui dulap neancorat era desprinsă și poziționată între perete și partea laterală a dulapului. La momentul deschiderii celeilalte uși, aceasta s-a înclinat și a lovit copilul.

Comisarii CPCMB au găsit și alte corpuri de mobilier expuse spre comercializare neancorate, existând același pericol de accidentare al consumatorilor.

Ca atare, aceștia au dispus imediat ancorarea tuturor corpurilor de mobilier existente în magazin, care pot pune, astfel, în pericol viața și siguranța consumatorilor, și oprirea temporară a prestării serviciilor.

Dat fiind că este necesară o cercetare amănunțită a condițiilor de comercializare și a modului în care sunt respectate, de către magazin, drepturile consumatorilor, controlul va continua în zilele următoare.

În același timp, reprezentanții poliției au deschis un dosar penal în acest caz.

Firma aparține corporației „Ambianța” a fost fondată în anul 1999, în Republica Moldova, ghidată de dorința de a contribui la confortul unui număr larg de persoane prin oferirea produselor de calitate la prețuri cât mai accesibile.În prezent, “Ambianța” include mai multe societăți comerciale în Republica Moldova, România și Marea Britanie.

Construcția mobilei “Ambianţa” permite cumpărătorilor să asambleze ușor orice set de mobilă. Din acest considerent produsele noastre sunt comercializate în mai multe țări din Uniunea Europeană, printre care România, Mare Britanie și Germania.

Liniile noastre de producere sunt dotate cu utilaj și tehnică de ultima oră, majoritatea din ele de origine germană și italiană (HOLZMA, HOMAG, WEEKE, VITAP, BIESSE).

Sistemul de management al calității “Ambianța” corespunde cerințelor standardului internațional de calitate ISO 9001:2015, iar produsele sunt dotate cu certificate de conformitate.

“Ambianța” oferă garanție pe un termen de exploatare de 3 ani la toată mobila corp și 5 ani la saltele.

Berea se numeşte Otan olutta – primul cuvânt este un joc de cuvinte al variantei din franceză a iniţialelor Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, iar denumirea completă semnifică în finlandeză ”a bea o bere”.

Băutura are ”un gust de securitate cu un strop de libertate”, a declarat Petteri Vanttinen, proprietarul fabricii Olaf Brewing, administrată de familie, scrie money.ro.

Proprietarul a declarat pentru AFP că vânzările de bere au explodat de când băutura a devenit virală pe reţelele sociale, după ce Parlamentul finlandez a dezbătut luni decizia de a se alătura NATO.

”În mod normal, vindem în jur de o sută de doze de bere pe zi. În prezent, numărul se ridică la peste două mii”, a spus el.

Vanttinen a ţinut să specifice că oamenii nu au intrat în panică, iar berea reflectă ”destul de bine mentalitatea poporului finlandez caracterizată de calm”.

”Nu există niciun motiv să ne alarmăm”, a mai menţionat el.

Dozele de bere poartă culorile renumite ale NATO, alb şi albastru, şi ilustrează un cavaler care ţine în mână o halbă de bere, şi care are logoul alianţei inscripţionat pe armură.

Finlanda şi Suedia au solicitat miercuri aderarea oficială la Alianţa Nord-Atlantică, o decizie stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a devenit influencer după eliberarea din penitenciar şi transmite gândurile sale "generaţiei" sale, dar şi celor tineri, prin intermediul unor materiale video postate pe paginile sale de socializare, multe dintre ele stârnind controverse aprinse.

În ultimul video postat pe pagina sa de Facebook, Sorin Ovidiu Vîntu a avut un discurs incendiar cu privire la Republica Moldova şi politica de stat a României în ce priveşte ţara vecină, susţinând că aceasta trebuie anexată, pentru că oamenii politici de acolo nu vor accepta niciodată de bună voie unirea cu ţara noastră, scrie romaniatv.net.

„Voi începe cu Republica Moldova, fratii nostri de peste Prut. Fratii nostri de peste Prut nu au nici cea mai mica intentie sa se uneasca cu Romania. Ma refer in primul rand la oamenii politici. De ce? Pai in primul rand pentru ca si-ar pierde functiile, de parlamentari, de ministri, de presedinte si asa mai departe. Noi o dam aici cu „fratii nostri”, ne dam de ceasul mortii si le dam din toata saracia noastra, iar ei nu dau doi bani pe noi.

M-am cam saturat de povestea asta cu Republica Moldova. Moldova trebuie anexata si punct. Ca nu apartine lu’ ma-sa presedintei sau lu’ ma-sa parlamentarului cutare, ea apartine Romaniei dintotdeauna, exceptand accidentul istoric care a facut ca acest teritoriu sa ne fie furat, la fel cum mari teritorii din Ucraina apartin Romaniei", - a spus Sorin Ovidiu Vîntu.

Energia electrică va fi importată din Ucraina, într-o încercare a României de a sprijini economia acestei țări, grav afectate de război. La fel, peste 660 de milioane de euro vor ajunge în Republica Moldova, într-un ajutor indirect pentru Ucraina, a explicat ministrul de externe Bogdan Aurescu.

„Am discutat cu Ucraina să importăm energie electrică pentru a-i susține economia"

Noi am încercat să găsim soluții și pentru chestiunile care țin de securitatea energetică, să identificăm surse alternative de gaz, am discutat cu Ucraina pentru export de electricitate atât în Republica Moldova cât și în România, este și o formă de sprijin pentru economia Ucrainei să cumpărăm electricitate de la ei, scrie lumeapolitica.ro.

Am organizat pe 5 aprilie, împreună cu omologii mei germani și francezi acea conferință de crearea unei platforme de sprijin pentru Republica Moldova unde am strâns aproape 660 de milioane de euro pentru Republica Moldova și vom avea o conferință de presă în luna iulie, cel mai probabil la București pentru continua acest efort.

Am reușit să mai facem o donație care va fi transferată în perioada următoare de 10 milioane de euro ca sprijin bugetar pentru Republica Moldova, acordul de grant nerambursabil de 100 de milioane de euro a intrat la sfâșitul săptămânii trecute și o să începem să finanțăm proiecte dina acei bani, și încercăm să sprijinim cât mai mult Republica Moldova prin preluarea de refugiați, prin trimiterea de ajutor umanitar în valoare de aproximativ 80 de tone de produse de diverse feluri pentru a sprijini efortul de gestionare a crizei refugiaților, am donat 5.000 de tone de păcură pentru sistemul energetic din Republica Moldova, 300 de tone de combustibil.

Este un efort pe care noi îl vom face în continuare, împreună cu Republica Moldova pentru a încerca să limităm efectele acestei situații” a declarat luni Bogdan Aurescu, într-o emisiune Digi24.