Piața valutară din regiunea transnistreană se află într-o situație dificilă din cauza căderii rublei rusești, dar și deficitului valutar de durată. Dacă în luna noiembrie a anului trecut instituțiile bancare din regiune susțineau că sunt prea mulți lei în Transnistria și solicitau că pentru bunurile din regiune agenții economici moldoveni să se răsplătească cu dolari, euro și lire, acum au fost închise toate casele valutare private din regiune. Doar băncile mai vând valută.

Regimul nu a anunțat motivul pentru care a restricționat activitatea caselor valutare din regiune. Am încercat să aflăm cauza sistării acestora, însă proprietarii mai multor case de schimb nu au dorit să ne comunice motivul invocat de pretinsele autorități, însă susțin că pur și simplu le-au spus să nu mai vândă valută și atât, scrie zonadesecuritate.md.

Redacția noastră a contactat mai mulți experți economici care ne-au explicat că unul din motivele inchiderii acestora este deficitul valutar care era semnificativ încă din 2018, iar pe fondul crizei provocate de războiul din Ucraian acesta s-a acutizat și mai tare. Un alt motiv ar fi că regimul nu vrea să arată populației deprecierea rublei rusești.

Războiul ruso-ucrainean loveşte şi în sectorul vitinivinicol din Republica Moldova. În primul trimestru al acestui an, exporturile de vinuri au înregistrat o scădere cu aproape 36 la sută, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Asta înseamnă pierderi de aproximativ 500 de milioane de lei. Datele au fost prezentate la Conferinţa Naţională "Anul viticol 2021".

Specialiștii în copywrintg Vadim Cușnir și Victoria Luca au analizat anunțurile de angajare disponibile pe platformele naționale și internaționale de angajare în ianuarie 2022 pentru a stabili salariile unui copywriter în Republica Moldova și peste hotare. Potrivit rezultatelor obținute, în țara noastră, un copywriter câștigă aproximativ 479 de euro lunar, adică 9.750 de lei. Salariile propuse sunt mult mai mici decât în alte țări.

Așadar, în Republica Moldova, un specialist în domeniul copywritingului este răsplătit cu aproximativ 3 euro pe oră. Să trecem la țara vecină – România. Peste Prut, un specialist copywriting câștigă aproape dublu comparativ cu Moldova, mai exact 762 de euro lunar, adică 4,7 euro pe oră, scrie bani.md.

În același timp, la nivel internațional, munca copywriterilor este cu mult mai remunerată. Într-o lună, un astfel de specialist câștigă în mediu 3.652 de euro, ceea ce ar însemna 22,8 euro pe oră.

Companiile autohtone orientate pe export vor putea beneficia de granturi de până la 2 milioane de lei pentru dezvoltarea capacităţilor comerciale pe pieţele străine printr-un program de granturi lansat, vineri, 8 aprilie, de Organizaţia pentru ​​​​​​​Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM). Domeniile agroalimentar, de confecţionare a hainelor şi domeniul de electronică vor fi prioritare, transmite mybusiness.md.

Dumitru Pîntea, director interimar ODIMM, a evidențiat faptul că paleta de instrumente de suport din portofoliul instituției se extinde.

„ODIMM, în calitate de instituție de suport a mediului de afaceri, continuă să susțină ÎMM-urile din țară, atât prin intermediul programelor guvernamentale și al proiectelor partenerilor externi de dezvoltare, cât și prin garanții financiare emise de Fondul de Garantare a Creditelor. Datorită suportului financiar nerambursabil, mai multe companii își vor crește potențialul inovator, eficiența și calitatea produselor și serviciilor și vor putea identifica noi piețe externe sau potențiali parteneri de extindere a afacerilor”.

Programul de susţinere a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii are drept scop tehnologizarea şi retehnologizarea companiilor mici şi mijlocii din Republica Moldova pentru a spori calitatea produselor acestora, respectiv competitivitatea lot pe pieţele internaţionale. Totodată, companiile vor putea beneficia de consultanţă şi susţinere în ceea ce priveşte documentaţia, înregistrarea şi protecţia proprietăţii intelectuale, a menţionat reprezentantul ODIMM, Constantin Ţurcanu.

„Până la 2 milioane de lei pentru procurarea echipamentelor şi maşinilor necesare în procesul de producere şi până la 100 de mii de lei pentru protecţia proprietăţii intelectuale, identificarea noilor pieţe externe şi potenţialilor parteneri. Domeniile eligibile sunt: IT, fabricarea de maşini şi echipamente, fabricarea de utilaje şi piese, fabricarea produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte, echipamente electrice, industria alimentară şi agricultură, biomedicina etc”, a menţionat Ţurcanu.

Bugetul actual permite finanţarea a 20 de companii autohtone, dar autorităţile sunt în căutare de resurse financiare adiţionale din partea partenerilor externi, a menţionat directorul interimar al ODIMM, Dumitru Pîntea.

„Unul din scopurile principale ale Guvernului este de a ajuta antreprenorii care vor să ajungă pe piața externă, fie că au nevoie de certificare, ambalare a produselor, etichetare sau de organizare a lanțurilor logistice. Împreună cu partenerii internaționali vom ajuta agenții economici inclusiv la configurarea ideilor de proiecte. Totodată, intenționăm să extindem paleta de produse și programe de susținere a mediului de afaceri. Suntem pe ultima sută de metri de semnare a unui contract cu Banca Mondială pe mai multe produse și programe destinate antreprenorilor pentru a crea un pachet sustenabil și consistent pentru mediul de afaceri”, a precizat Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu.

„Cu Banca Mondială suntem în negocierea unui acord de grant suplimentar în valoare de până la 5 milioane de dolari, ceea ce ar creşte semnificativ capacitatea acestui program”, a spus Dumitru Pîntea.

Pentru a beneficia de finanţare în cadrul acestui proiect, companiile trebuie să întrunească următoarele condiţii: o cifră de afaceri de până la 50 de milioane de lei, active de până la 50 de mii de lei şi un număr de angajaţi de până la 249 de persoane. Totodată, companiile trebuie să desfăşoare o activitate de cel puţin 2 ani cu o creştere continuă a cifrei de afaceri şi a profitului.

În anul 2021, vinurile moldovenești au ajuns în 71 de țări. Astfel, s-a exportat 83% din totalul de vin produs. Cea mai importantă piață a fost țara vecină – România. Datele au fost prezentate de Elizaveta Breahnă, directoare interimară a Oficiului Național al Viei și Vinului în cadrul Conferinței Naționale cu genericul „Anul Vitivinicol 2021. Evaluări, rezultate și perspective” organizată astăzi 8 aprilie.

Potrivit raportului, în anul 2021 s-au exportat în total 120,7 milioane de litri, dintre care 51,2 milioane de litri a fost vin îmbuteliat, ceea ce constituie 69,3 milioane de sticle, iar alți 69,6 litri a fost vin în vrac, cantitatea căruia a scăzut cu 21,1% față de anul 2021, scrie realitatea.md.

De asemenea, în anul 2021, prețului unui litru de vin exportat a înregistrat o ușoară creștere, mărindu-se cu 14%.

Valoarea totală a exportului a constituit 2.990 miliarde de lei.

Top țări de export a produselor îmbuteliate 2021:

1. România (428,4 milioane de lei);
2. Rusia (295,1 milioane de lei);
3. Polonia (176,1 milioane de lei);
4. Belarus (168,5 milioane de lei);
5. Cehia (160,2 milioane de lei);
6. China (139,7 milioane de lei)
7. Ucraina (112,9 milioane de lei);
8. SUA (70,3 milioane de lei);
9. Kazahstan (66,5 milioane de lei);
10. Turcia (50,4 milioane de lei);

În a doua jumătate a lunii martie 2022 compania Air Moldova a înapoiat companiilor de leasing trei avioane și  mai are în flotă un singur avion, un Airbus A320.

Într-un răspuns transmis BoardingPass, Air Moldova menționează că Airbusurile A319 ER-AXM și ER-AXL sunt la mentenanță și vor reveni în flota companiei.

Airbusul A321 ER-AXR s-a întors la compania de leasing deoarece i-a expirat contractul de leasing.

boardingpass.ro

Autoritățile se pregătesc pentru recepția la terminarea lucrărilor de reabilitare a podului rutier peste râul Prut, între localitățile Giurgiulești, din Republica Moldova, și Galați, din România, anunță miercuri, 6 aprilie, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu.

Podul a fost construit în 1949, fiind reabilitat la finalul anului 2021. Lucrările au fost gata cu două luni înainte de termenul din contract, scrie mainnews.ro.

„A fost convocată recepția la terminarea lucrărilor de reabilitare a podului rutier de frontieră, peste râul Prut, între localitățile Giurgiulești (Republica Moldova) și Galați (România). Podul dintre cele două state a fost reabilitat la finalul anului 2021, finalizarea lucrărilor a fost anunțată de antreprenor cu 2 luni înainte de termenul prevăzut în contract. Valoarea lucrărilor, de circa 8 milioane RON, a fost asigurată în totalitate de Guvernul României. Podul, cu o lungime de 125 m, a fost construit în anul 1949”, a anunțat Ionel Scrioșteanu pe contul său de Facebook.

Potrivit sursei citate, lucrările de reabilitare au constat în consolidarea grinzilor cu zăbrele, sablarea și vopsirea tablierului, reparații la placa de beton armat de susținere a podului, protejarea cu diguri a picioarelor podului, refacerea căii carosabile și a celei pietonale, amplasarea unor parapete noi, precum și efectuarea de lucrări de reabilitare/reparații la racordări cu terasamentele.

„Podul rutier Galați – Giurgiulești contribuie la fluidizarea traficului între România și Moldova, la asigurarea mobilității, precum și la facilitarea comerțului pe piețele interne și internaționale. De asemenea, sporește rolul Republicii Moldova ca legătură între statele Uniunii Europene – UE şi Ucraina”, conchide postarea din mediul online.

Cum poate fi explicat acest lucru? Mai întâi, să ne uităm la cifre, apoi vom încerca să înțelegem fiecare factor separat.

1. Nou record de trafic pe site-ul Rabota.md – peste 800 000 de accesări înregistrate în martie. Nu a existat niciodată un astfel de trafic în 16 ani de funcționare a site-ului.

2. Peste 110 000 de CV-uri au fost expediate de către solicitanți pentru posturile vacante plasate pe site.

În general, luna martie nu a fost niciodată mai solicitată decât ianuarie/februarie, dar de această dată numărul persoanelor aflate în căutarea unui job a fost semnificativ mai mare. Cum se explică acest fapt?

Primul gând care ne vine în minte, desigur e legat de refugiații din Ucraina, care au fost nevoiți să fugă în Republica Moldova și să-și caute un loc de muncă în țara noastră.

Spoiler: Nu e chiar așa!

Potrivit statisticilor, astăzi pe teritoriul  Republicii Moldova se află aproximativ 100 000 de cetățeni ucraineni. Jumătate dintre ei sunt copii.

Rămân 50 000 de ucraineni, printre care se numără și pensionari, cetățeni care nu vor să-și caute de lucru, precum și persoane cu dizabilități. Chiar și așa, dacă luăm numărul maxim de persoane decise să rămână în Moldova pentru o perioadă lungă de timp, e vorba despre circa 25.000 de oameni – ceea ce reprezintă 3% din populația ocupată. Prin urmare nu putem vorbi despre un impact cu adevărat puternic asupra pieței muncii din RM.

Atunci ce s-a întâmplat de fapt?

După ce am analizat cu atenție comportamentul și CV-urile solicitanților pe site-ul Rabota.md, am atras atenția asupra unui fapt foarte curios. De fapt, explozia pe piața muncii în luna martie e legată de activitatea bruscă anume a cetățenilor Republicii Moldova. 

„Cred că acest lucru se datorează faptului că a existat un flux prea mare de informații pe tema refugiaților. Am urmărit o serie de știri legate de asistența refugiaților: despre locuințe, educație, asistență umanitară și informațională, precum și cea legată de angajarea în câmpul muncii. Ceea ce a dus la simplificarea procedurii de angajare a cetățenilor ucraineni în Moldova”, a spus managerul de proiect Vladimir Boșneak.

„Prin urmare, imediat după simplificarea procedurii de angajare a ucrainenilor, am observat o creștere bruscă a activității moldovenilor care caută un loc de muncă. Probabil putem lega asta cu faptul că mulți dintre cei care doreau deja să-și schimbe jobul au decis să acționeze acum prentru a prinde posturile vacante în Moldova care ar putea fi ocupate de către ucraineni”, a adăugat Vladimir Boșneak.

„Nu vorbesc despre faptul că cetățenii Republicii Moldova se temeau de concurența puternică a ucrainenilor, dar cu siguranță majoritatea au devenit mai activi, mai ales sub influența unei cantități uriașe de știri despre fluxurile de refugiați în țara noastră”.

Al doilea factor care a influențat fluxul mare de CV-uri din partea solicitanților, este desigur, eliminarea unei serii de restricții în urma îmbunătățirii situației epidemiologice din țară.

3. Numărul posturilor vacante, dimpotrivă, a scăzut în martie. Dacă în februarie erau în medie 5.800 de posturi vacante active, atunci în martie numărul acestora a scăzut cu 9% și a fost în medie de 5.200 de locuri de muncă vacante.

Acest lucru se datorează faptului că, companiile care lucrează pe piețele ucrainene și ruse au încetat să recruteze personal. De asemenea, a fost suspendată activitatea angajatorilor care se ocupau de importuri din Ucraina și Federația Rusă. Și bineînțeles, o parte din business-ul moldovenesc a încetat să angajeze oameni din cauza unor incertitudini legate de situația actuală în regiune. Dar în general, nu se atestă o scădere bruscă a numărului de posturi vacante. Încet-încet numărul acestora începe să crească.

4. Cea mai populară rubrică pe site s-a dovedit a fi noua rubrică „Locuri de muncă pentru refugiați” – cu posturi vacante pentru cetățenii ucraineni în companiile din Moldova.

Remarcăm faptul că nu au fost deschise posturi vacante speciale destinate doar refugiaților. Companiile pur și simplu erau gata să angajeze cetățeni ucraineni la posturile vacante deja existente, datorită procesului simplificat de angajare. Adică, dacă angajatorul nu putea suplini posturile vacante de luni întregi cu moldoveni, a decis să-și încerce norocul în rândul ucrainenilor. Și mulți au reușit.

De asemenea, am observat un interes puternic din partea moldovenilor pentru locurile vacante pentru refugiați, ba chiar se simțea o oarecare tensiune la mijloc. Dar, toată lumea înțelege că sunt aceleași posturi vacante publicate și anterior pe site-ul Rabota.md. Aproape nimeni nu a deschis posturi vacante noi, anume pentru ucraineni.

5. Fluxul de CV-uri a crescut cu 12% în următoarele domenii: frumusețe, fitness, limbi străine și servicii.

Aici, creșterea numărului de CV-uri s-a produs tocmai datorită cetățenilor Ucrainei. Întrucât majoritatea nou-veniților sunt femei, majoritatea fiind angajate în sectorul serviciilor. Prin urmare, multe dintre ele încearcă să găsească un job asemănător cu cel pe care îl aveau în Ucraina. Dar dacă să ne axăm pe date, creșterea nu este una foarte semnificativă.

Încheiere

În timp ce scriam acest articol, Guvernul Republicii Moldova ne-a comunicat statisticile oficiale culese de Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă. Potrivit datelor din 01.04.2022, agenții economici din Republica Moldova au angajat 187 de cetățeni ai Ucrainei: 139 de femei și 48 de bărbați:

• 132 de contracte de muncă în Chișinău;
• 10 – în Ungheni;
• 8 – în Strășeni;
• 8 – în Cahul;
• 7 – în Bălți;
• 3 - în Vulсănești;
• 3 - în Soroca;
• 2 - îm Orhei;
• 2 – în Ștefan Vodă;
• 2 – în Dondușeni;
• 1 – în Călărași;
• 1 - în Comrat;
• 1 – în Nisporeni.

Potrivit avizelor angajatorilor, cetățenii ucraineni au fost angajați în calitate de programatori, croitorese, vânzători consultanți, bucătari, asamblatori, asistenți medicali, manageri, operatori etc.

La aceeași dată, potrivit datelor subdiviziunilor teritoriale ANOFM, 125 agenți economici și-au anunțat dorința de a angaja cetățeni ucraineni pentru a suplini 292 de posturi vacante. La 1 aprilie, ANOFM a înregistrat 162 de ucraineni care își doresc să obțină un loc de muncă.

Acestea sunt datele oficiale. Cel mai probabil, cifrele sunt, de fapt, mult mai mari. Totuși acest lucru confirmă faptul că sunt mulți ucraineni angajați și mulți ucraineni care își caută un loc de muncă. Am avut dreptate când am afirmat că situația din țara vecină nu va avea un impact mare asupra pieții muncii din Republica Moldova, dar totuși acest fapt a stimulat cetățenii noștri să devină activi.

Găsește un job nou accesând linkul: www.rabota.md/ro/vacancies 

Pentru companiile care sunt în cautarea angajaților: www.rabota.md/ro/prices

_____________________

Serviciul presă Rabota.md

Guvernul a aprobat o serie de modificări la legea cu privire la BNM și legea privind reglementarea valutară, informează Radio Chișinău.