După perioada pandemică din anii 2020-2021, când nu au fost organizate tabere de odihnă și întremare a sănătății pentru copii și adolescenți, acestea își reiau activitatea. Anul acesta, costul maxim al unui bilet în tabere va fi mai mare cu 47% față de anul 2019. Potrivit unui proiect al Ministerului Educației și Cercetării, costul pentru o zi în tabăra de odihnă și întremare a sănătății s-a majorat de la 211 la 310 lei. Totodată, costul pentru o zi în tabăra școlilor sportive a crescut de la 51 la 370 de lei, transmite IPN.

În tabăra turistică costul pentru o zi este estimat al 340 de lei, în tabăra sportivă pentru elevii claselor superioare – 316 lei. Odihna în tabăra de întremare cu sejur de zi va costa 243 de lei.

Finanțarea taberelor de vară pentru copii și adolescenți se va efectua din bugetul de stat și bugetele locale, din sumele plătite de părinți și din resursele alocate de întreprinderi, organizații și asociații, urmând ca autoritățile fiecărei unități administrativ-teritoriale să stabilească prețurile biletelor.

Biletele achiziționate de Casa Națională de Asigurări Sociale vor fi repartizate Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, care va distribui biletele de odihnă organizațiilor sindicale primare și unităților economice.

Pe lângă biletele de odihnă repartizate de CNAS, autorităților administrației publice li se recomandă să acorde gratuit 25% din totalul biletelor copiilor din familiile beneficiare de ajutor social, dar și copiii aflați sub tutelă/curatelă, cei plasați în servicii de tip familial sau încadrați în centre de plasament temporar. O parte dintre bilete vor ajunge gratuit la copiii care au obținut performanțe la studii sau sunt învingători la olimpiadele școlare și extrașcolare.

Autoritățile publice locale pot comercializa restul biletelor cu 20% din prețul acestora.

Ministerul Educației urmează să achiziționeze o sută de bilete și va suporta cheltuielile de transport tur-retur pe teritoriul Republicii Moldova pentru elevii din România, în baza Acordului privind colaborarea în domeniile științei, învățământului și culturii între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României, semnat în 1992. De asemenea, va procura un pachet turistic pentru vizitarea obiectivelor și localităților turistice din Moldova pentru o sută de elevi din România. Alte 300 de bilete vor fi achiziționate pentru elevii din instituțiile de învățământ general din raioanele de est ale Republicii Moldova și orașul Bender, subordonate MEC. 150 de bilete vor fi oferite pentru copiii din Ucraina, în baza Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei privind colaborarea în domeniile învățământului, științei și culturii, semnat în anul 1993.

Ambasada Rusiei în Africa de Sud acuză, printr-o postare pe Twitter, că un grup al NATO, format din oficialii unei companii militare româneşti, ar fi fost deplasat în secret la începutul lunii aprilie la Odesa. „«Un grup secret de monitorizare al NATO, format din oficiali ai unei companii militare private româneşti, a început să lucreze la Odesa», relatează presa.

Aşadar, românii ajută regimul nazist kievean instalat la Odesa, la fel cum forţele armate ale României au ajutat forţele germane să ocupe Odesa în 1943. Se pare că cineva nu a învăţat din istorie”, se arată în mesajul postat pe Twitter de Ambasada Rusiei în Africa de Sud, joi, mesaj care este însoţit şi de imagini ale liderilor armatei române în Al Doilea Război Mondial, scrie money.ro.

„Presa” citată de oficialii ruşi este reprezentată de fapt de un site de ştiri care a preluat o informaţie difuzată de RIA Novosti, agenţie rusă de stat şi al cărei site a fost interzis în statele europene după izbucnirea războiului din Ucraina.

Informaţia distribuită de aceste publicaţii este că angajaţii români ai unei presupuse companii militare pe nume Nordstarsupport Group lucrează în Odesa, unde operează echipament capabil să determine cu precizie ridicată locul în care se află orice navă din Marea Neagră, pe o rază de 200 de kilometri. Agenţia rusă de stat Ria Novosti susţine că rolul acestei presupuse unităţi militare este „de a preveni debarcarea trupelor ruse în regiunea Odesa şi de a pune ţinta pe navele de război ruseşti pentru a ghida rachetele antinavă ucrainene Neptune”, mai arată sursa citată. Un astfel de eveniment, în care rachetele Neptune au fost lansate de pe teritoriul Ucrainei, s-a soldat cu scufundarea crucişătorului Moskva.

Cazul companiei din Rusia „Silovîe Mașinî” lovește puternic în imaginea Republicii Moldova, întrucât această companie se află în lista sancțiunilor occidentale încă din 2008. Experții spun că ar trebui să se facă lumină asupra acestui caz, întrucât este evident că factori de decizie din Guvern au creat condițiile necesare pentru ca această companie să câștige licitația.

Mai mult, potrivit specialiștilor, Parlamentul a aprobat legea privind deoffshorizarea, lege care interzice ca firmele dubioase, înregistrate în zone off-shore, să facă afaceri cu statul, notează IPN.

Consorțiul internațional condus de compania „Horus Energy”, din care face parte și compania rusă „Silovîe Mașinî”, anunța la 8 aprilie că a semnat contractul pentru modernizarea și reparația blocurilor termoenergetice ale întreprinderii „Termoelectrica”. Despre aceasta a anunțat consorțiul printr-un comunicat de presă. Ulterior, vicepremierul Andrei Spînu a anunțat că după evenimentele din Ucraina, Guvernul a stopat orice legături cu compania din Rusia. Experții în domeniul energetic spun că o reziliere unilaterală a contractului în lipsa unor probe juridice, ar putea duce la penalizarea Republicii Moldova.

„CET 2 este construită în 1976, acolo sunt 3 blocuri termoenergetice, unul a fost reabilitat deja, la unul din celelalte două a expirat deja termenul de exploatare și trebuie reparat urgent, pentru al doilea - termenul de exploatare expiră în câteva luni. E posibil să mai reziste o iarnă și atât. Totuși, există tot mai multe suspiciuni că Caietul de Sarcini pentru această licitație s-a făcut cu dedicație. Sper că lucrurile vor ieși la iveală și vom afla cine a venit cu această dedicație pentru ruși. Dacă contractul a fost semnat vineri și reziliat luni, apare întrebarea care este temeiul juridic al rezilierii? Ce presupune această reziliere pentru noi, plătim penalități sau despăgubiri? ”, a spus expertul în domeniul energetic, Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

În același timp, expertul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, spune că atragerea Republicii Moldova într-un scandal cu implicarea unei companii aflate în lista sancțiunilor occidentale știrbește din imaginea țării. Mai mult, Igor Munteanu spune că Guvernul nu trebuia să semneze contracte cu companii înregistrate în zone off-shore. Declarația are loc întrucât asupra companiei Horus Energy asociată cu „Silovîe Mașinî”, planează suspiciuni că a fost înregistrată într-o zonă off-shore.

„Această istorie lovește puternic în prestigiul Republicii Moldova. Companiile din off-shore au prohibiții de a intra în relații cu statul. Și noi am adoptat în legislatura trecută o lege cu privire la deoffshorizare. Indiferent ce capacități are această companie, dacă ea vine din Seychelles sau din altă parte, nu ar fi trebuit să i se permită să intre în contract cu statul. N-am fi ajuns în această istorie nefericită, dacă autoritățile luau în serios politica de sancțiuni. Mordașov cu toate companiile lui sunt pe lista sancțiunilor internaționale din 2014, pentru că au avut afaceri cu Crimeea, pentru loby-ul pe care-l face în numele statului rus în Germania pe subiectul gazului. Faptul că nu ne-am aliniat la aceste sancțiuni, acum ne lovește puternic ”, a spus Igor Munteanu.

Acum două zile, vicepremierul Andrei Spînu a anunțat că firma din Rusia „Silovîe Mașinî" nu va implementa proiectul de reabilitare a blocurilor energetice de la Termoelectrica. Spînu a menționat că decizia a fost luată după ce au fost făcute publice atrocitățile comise de armata rusă în Ucraina.

Săptămâna de lucru de 4 zile, prevăzută într-o nouă propunere de lege pentru piața muncii, se conturează drept o posibilă soluție de flexibilizare a muncii și de facilitare a tranziției la munca de la birou, în contextul revenirii tot mai multor angajați la modul de lucru pre-pandemic.

Astfel, 78% dintre angajați sunt deschiși să lucreze doar 4 zile pe săptămână și cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs. Deși părerile privind efectele acestei inițiative sunt împărțite, 55% dintre angajați se tem însă de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu, scrie start-up.ro.

Aproape 71% dintre angajați consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent și activității lor. Cu toate acestea, 41% consideră că principalul dezavantaj constă în volumul mai mare de muncă din cele 4 zile, ca urmare a extinderii orelor de program, iar 45% simt că, în eventualitatea în care va fi adoptat un astfel de mod de lucru în compania pentru care lucrează, va exista o presiune mai mare asupra lor de a termina totul mai repede.

Chiar dacă 3 din 4 angajați înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd și multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică și fizică (68%), creșterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) și diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%).

„Piața muncii este într-un punct în care, mai mult decât oricând, sănătatea mintală a angajaților este pe primul loc, iar angajatorii sunt deschiși să abordeze soluții de flexibilizare a muncii, urmând modelul altor țări europene. După ce am experimentat cu toții modelul de lucru de la distanță și am văzut că funcționează, ne aflăm acum la un pas de a testa și săptămâna de lucru de 4 zile, care le-ar aduce angajaților o zi liberă în plus, chiar dacă, în forma actuală, nu le-ar schimba volumul de muncă. Avantajele par să îi convingă chiar și pe cei mai reticenți dintre angajați, în timp ce companiile rămân încă rezervate”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare BestJobs, principalul lucru pe care respondenții l-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile ar fi petrecerea timpului cu cei dragi, făcând activități în familie (58%). Odihna ocupă de asemenea un loc important pentru 42% dintre respondenți, iar topul activităților pe care angajații le-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile, este completat de activitățile recreative. Alți 47% spun că în ziua liberă ar rezolva sarcini administrative de care nu se pot ocupa în timpul zilelor de lucru.

Jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcționarea companiei lor cu un program de 4 zile pe săptămână în forma propunerii legislative (10 ore/zi) și 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile. Chiar și așa, părerile sunt împărțite privind efectele. Astfel, 25% consideră că ar scădea costurile de funcționare ale companiei, însă tot atâția văd riscul de a scădea și volumul de muncă realizat.

Cu privire la efectele asupra angajaților, 1 din 4 angajatori consideră că aceștia ar fi mai fericiți datorită zilei libere în plus, dar 12% se tem că acest program ar putea conduce rapid la extenuare, din cauza volumului crescut de muncă într-o zi de lucru.

Sondajul a fost efectuat în perioada 02 - 24 martie pe un eșantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

Departamentul de Stat al SUA a publicat raportul privind drepturile omului în România pe 2021. Documentul notează pentru anul trecut cazuri precum supravegherea nejustificată a comisarului-şef de Poliţie Radu Gavriş, bătaia aplicată unor ziarişti de mediu şi antisemitismul din Parlament unde au fost implicaţi un senator AUR şi un deputat PNL. Raportul arată că în România „practicile de corupţie au rămas larg răspândite, în ciuda mai multor urmări penale de profil înalt”.

De asemenea, se precizează că în anul 2021 au existat numeroase documente referitoare la corupţia guvernamentală şi corupţia şi utilizarea abuzivă a fondurilor publice, care au fost larg răspândite, scrie money.ro.

Cazul comisarului-şef Radu Gavriş

Raportul Departamentului de Stat al SUA precizează că în România constituţia şi legea nu permit acţiuni precum interferenţa arbitrară sau ilegală în viaţa privată, familie, domiciliu sau corespondenţă.

Documentul vorbeşte despre cazul comisarului-şef Radu Gavriş care a fost pus sub urmărire nejustificată de oficiali ai Poliţiei şi ai Ministerului de Interne, pentru a fi împiedicat să candideze pentru un post de conducere în cadrul Poliţiei. Reamintim că anul trecut, mai mulţi ofiţeri de poliţie au făcut razii într-un restaurant unde Gavriş şi mai mulţi procurori luau cina şi au acuzat că aceştia au încălcat restricţiile anti-COVID-19.

În urma raidului, ministrul de Interne a anunţat că Radu Gavriş a fost demis din funcţia de coordonator al eforturilor anti-COVID-19. Mass-media şi sindicatul poliţiştilor Europol au sugerat că poliţia a efectuat raidul pe baza informaţiilor obţinute în urma supravegherii.

Ziarişti de mediu bătuţi de mafia pădurilor

Un alt subiect important care a fost abordat în raport face referire la atacul jurnalistului şi cineastului Mihai Dragolea, regizorul Radu Constantin Mocanu şi activistul de mediu Tiberiu Boşutar, care documentau exploatarea forestieră ilegală dintr-o pădure din judeţul Suceava.

Evenimentul a avut loc pe 16 septembrie şi au fost implicaţi 20 de indivizi înarmaţi cu topoare şi bâte. „Presa a relatat că două dintre victime şi-au pierdut cunoştinţa, iar echipamentul lor de filmare a fost distrus de atacatori.

Patru dintre cele 20 de persoane au fost arestate şi ulterior eliberate şi plasate sub supraveghere judiciară de către procurori. Cazul a rămas în derulare din octombrie”, se precizează în document.

Antisemitism în Parlament

Raportul Departamentului de Stat al SUA vorbeşte şi despre antisemintismul din Parlament. Reamintim că pe 3 martie 2021, deputatul Partidului Naţional Liberal, Daniel Gheorghe, a făcut declaraţii în Parlament în care l-a glorificat pe Mircea Vulcănescu.

Mircea Vulcănescu a fost un criminal de război condamnat. El a susţinut politici antisemite în calitate de membru al cabinetului în guvernul liderului celui de-al Doilea Război Mondial, Ion Antonescu, potrivit Institutului Wiesel.

De asemenea, pe 8 martie, în timpului unei şedinţe a Senatului, Sorin Lavric, senator al Alianţei pentru Unitatea Românilor, a făcut declaraţii antisemite referindu-se la teoria conspiraţiei căreia evreii au iniţiat şi promovat comunismul.

Declaraţiile acestuia au venit ca răspuns la criticile aduse de deputatul evreu, Silviu Vaxler, care a spus că mai multi parlamentari au glorificat criminali de război din perioada Holocaustului şi membri ai mişcării legionare.

Cazul Şoşoacă

Un alt subiect important, regăsit la subsecţiunea „Libertatea de exprimare”, capitolul „Violenţă şi hărţuire”, este cel referitor la Diana Şoşoacă şi jurnalista italiană Lucia Goracci şi echipa sa. Paportul notează că senatorul „i-a ţinut împotriva voinţei lor în biroul ei în timpul unui interviu convenit anterior cu privire la părerile ei antivaccinare.

Goracci a declarat că soţul senatorului Dumitru Silvestru Sosoacă a muşcat-o de mână şi a acuzat poliţiştii că au respectat ordinele senatorului în loc să o protejeze pe jurnalistă şi echipajul ei. Echipa RAI a fost eliberată de poliţie după intervenţia ambasadei Italiei. Începând cu luna decembrie erau în derulare mai multe cercetări penale în legătură cu acest caz”.

Documentul mai subliniază că în România, discriminarea împotriva romilor a continuat să fie o problemă. ONG-urile au raportat ă romilor li s-a refuzat accesul sau li s-a refuzat serviciul în unele locuri publice. De asemenea, romii s-au confruntat cu un acces deficitar la serviciile guvernamentale, cu o lipsă de oportunităţi de angajare.

De asemenea, corupţia şi utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite. De exemplu, la 13 octombrie, jurnaliştii de investigaţie de la Organized Crime and Corruption Reporting Project au publicat un articol în care se afirma că primarul în funcţie al Secţiei 3 din Bucureşti, Robert Negoiţă, ar fi direcţionat, între 2012 şi 2014, 83 de milioane de euro (95,5 milioane de dolari) din fonduri publice către o reţea de societăţi offshore legate de familia sa, relatează G4Media care citează raportul.

Refugiaţii ucraineni care au intrat în Republica Moldova după începutul războiului din ţara vecină beneficiază lunar de suport financiar. Astfel, pentru fiecare persoană din familie sunt oferiţi câte 2200 de lei, transferaţi pe un card, care poate fi utilizat doar pe teritoriul Moldovei. Plăţile pentru refugiaţi sunt gestionate de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi coordonate cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, relatează Mesager.

Iulia Efimova din Kirovohrad, Ucraina, împreună cu copiii şi câteva rude s-au refugiat în Moldova. Aici au fost ajutaţi să-şi găsească o locuinţă. Familia visează la ziua când în Ucraina va fi pace şi va avea posibilitatea să plece acasă şi să revină la viaţa de zi cu zi. Până atunci însă, planifică să rămână în ţara noastră. Şi pentru că niciun membru din familie nu are un loc de muncă, au decis să beneficieze şi de suportul financiar destinat refugiaţilor ucraineni, scrie trm.md.

„Cunoscuţii noştri ne-au ajutat să găsim o locuinţă. Aici suntem în siguranţă, dar dorim mergem acasă, în Ucraina. Nu avem un post de muncă aici, ne ajută soţul şi părinţii, dar oricum este foarte dificil”, povesteşte femeia.

„Locuim în Chişinău, noi am venit din Kirovohrad, Ucraina. Acum primim ajutor material, nu ştim cât vom sta în Moldova. Sperăm că războiul se va termina şi vom pleca acasă”, spune o altă refugiată.

Şi alţi refugiaţi din Ucraina spun că aceşti bani le vor fi de mare ajutor, întrucât au multe cheltuieli.

„Am venit după ajutorul financiar. Pentru noi sunt importanţi aceşti bani, am venit practic fără nimic, pentru copil în fiecare zi avem nevoie de mâncare, scutece”;

„Am aflat despre posibilitatea de a primit acest ajutor de 120 de dolari şi am decis să beneficiem de aceşti bani. Ne-am înregistrat online. Noi locuim într-un apartament şi achităm doar serviciile comunale. Surse de venit nu avem”, susţin persoanele refugiate la noi în ţară.

Suportul financiar poate fi obţinut de ucrainenii care au venit în în ţara noastră după 24 februarie. Pentru a obţine cardul, refugiaţii se pot înregistra online sau veni direct la Centrul Moldexpo. Acesta este valabil doar în Moldova, iar plăţile sunt gestionate de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, de comun cu partenerii de dezvoltare.

„Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi oferă beneficiarilor un card bancar, pe care lunar sunt tranferaţi bani, în valoare de 2200 de lei pe persoană. Prin aceşti bani oferiţi refugiaţilor, contribuim cu investiţii în dezvoltarea economiei locale, pentru că sunt cheltuiţi pe teritoriul Moldovei”, spune Francesca Bonelli, reprezentant UNHCR.

Banii sunt alocaţi Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, de către partenerii externi, printre care şi Uniunea Europeană.

„Cu partenerii noştri încercăm să ajutăm şi familiile care găzduiesc refugiaţi. Partenerii de dezvoltare au început să-şi reorienteze priorităţile, să ofere suport. Uniunea Europeană şi-a mobilizat eforturile ca să-i susţină pe cei care au de suferit în acest conflict, astfel demostrăm solidaritatea noastră”, specifică Janis Mazeiks, ambasadorul UE la Chişinău.

Bugetul pentru programul de asistenţă în numerar pentru refugiaţii din Moldova ajunge la 49 de milioane de dolari şi este prevăzut deocamdată pentru 6 luni.

Cultivarea zmeurului în aer liber este un procedeu obișnuit. Cu siguranță însă că nu v-ați imaginat vreodată că vă puteți bucura de aroma pomușoarelor proaspete, suculente și sănătoase, din vară până toamna târziu, crescute chiar la balcon sau pe terasă.

Echipa „AGROEXPERT” a discutat despre cum se plantează corect plantele de zmeur remontant și ce să facem ca să obținem multe fructe delicioase cu Parascovia Sava, cercetător științific, doctor habilitat în științe agricole, șefa laboratorului Arbuști fructiferi și căpșun de la IP Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare, direcția Pomicultură.

Ce este zmeurul remontant

„Zmeurul remontant este o cultură multianuală cu multiple priorități: fructifică de două ori pe an, are capacitatea de a da drajoni/pui din mugurii de pe rădăcină, și astfel apar plantule mici care dau roadă chiar din primul an de dezvoltare. Spre exemplu, la zmeurul obișnuit fructificarea are loc o dată pe an, şi după al doilea an de creștere a plantei, iar la zmeurul remontant din mugurii radiculari cresc plantule noi, care au capacitatea de a da recolte, în anul în care este plantat. În luna august-septembrie deja putem să ne bucurăm de prima recoltă. Toamna după înghețurile târzii sau de primăvara, plantele pot fi tăiate definitiv de la nivelul solului, iar primăvara, din rădăcini vor da plante noi care vor fructifica din lunile iulie-august. Iată de ce zmeurul remontat poate fi plantat în diverse recipiente pe spații restânse.”

Cum se cultivă zmeurul în diverse recipiente

„Recipientele pot fi din lemn, argilă sau diverse materiale ecologice. Pentru a ne bucura de o plantare reușită, la fundul ghiveciului, punem un strat de argilă expandată (cheramzită) pentru a asigura drenaj plantei. Plantele de zmeur nu iubesc să aibă supradozaj de apă.”

Selecția drajonilor (plantelor) de zmeură

„Pentru plantare trebuie să alegem un drajon care are rădăcini bine dezvoltate. La plantele de zmeur rădăcinile nu se scurtează deoarece pe fiecare rădăcină se dezvoltă câte un mugure din care ar putea să fie crescută o plantă nouă.”

Plantarea zmeurului în ghivece

„Înainte de a planta drajonul de zmeur, trebuie să adăugăm un substrat format din turbă cu o reacţie a solului slab acidă sau neutră (pH 6-7), pământ cu nisip și perlită (granule albe care fac pământul mai afânat). Când plantăm într-un ghiveci, trebuie să urmărim ca rădăcinile să fie orientate în jos. Zmeurul se adâncește doar cu 2 cm mai jos de locul cum a fost crescut. Înainte de plantare trebuie înlăturate toate frunzele de pe tulpina de zmeur. După ce este bine aranjată în ghiveci, planta se scurtează aproximativ până la 2-3 ochi sau 15-20 cm. Iar când apare planta tânără, care depăşeşte înălţimea tulpinii vechi, ultima se înlătură de la nivelul solului, pentru a-i da posibiltate să se dezvolte mai bine planta nouă.”

Posibile probleme

„Este necesară irigarea regulată a plantelor de zmeur din ghiveci pe măsura necesităţii (în deosebi în perioadele calde şi secetoase), solul trebuie să fie umed moderat, dar nu în exces. În cazul când avem probleme cu bolile şi dăunătorii, înlăturarea părții aeriene prezintă un remediu eficient. Dar în cazul când plantele sunt sănătoase şi nu vor îngheţa în timpul iernii, şi doriţi să aveţi fructe timpurii în sezonul următor, atunci primăvara se face tăierea tulpinilor mai jos de ultimul mugure care a fructificat toamna târziu până la înghețuri. În acest caz veți avea fructe de zmeur mai devreme decât la soiurile timpurii.”

Goldman Sachs, cea mai mare companie de holding bancar din lume, va intra pe piața din România, după ce a achiziționat NN Investment Partners.

Luni, Goldman Sachs a anunțat că achiziția NN Investment Partners a fost finalizată pentru 1,7 miliarde de euro, scrie capital.ro.

În acest mod, NN Investment Partners va fi integrată în Goldman Sachs Asset Management, în timp ce peste 900 de angajați ai companiei se vor alătura și ei Goldman Sachs.

Sancţiunile occidentale au exclus Rusia din sistemul financiar global şi i-au blocat accesul la aproape jumătate din rezervele sale de aur şi valută, care se ridicau la 606,5 miliarde de dolari la începutul lunii aprilie.

Ministrul de Finanţe Anton Siluanov a declarat vineri, în cadrul unei întâlniri ministeriale cu BRICS, care este format din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, că situaţia economică globală s-a înrăutăţit substanţial din cauza sancţiunilor, se arată în comunicatul ministerului, scrie money.ro.

Noile sancţiuni distrug, de asemenea, fundaţia sistemului monetar şi financiar internaţional existent, bazat pe dolarul american, a spus Siluanov.

”Acest lucru ne împinge la necesitatea de a accelera activitatea în următoarele domenii: utilizarea monedelor naţionale pentru operaţiuni de export-import, integrarea sistemelor de plată şi a cardurilor, propriul nostru sistem de mesagerie financiară şi crearea unei agenţii independente de rating BRICS, “, a spus Siluanov.

Operatorii cardurilor de plată internaţionale Visa şi MasterCard şi-au suspendat operaţiunile în Rusia la începutul lunii martie, iar cele mai mari bănci din Rusia au pierdut accesul la sistemul global de mesagerie bancară SWIFT.

Rusia şi-a creat propriul sistem de mesagerie bancară, cunoscut sub numele de SPFS, ca alternativă la SWIFT. Sistemul propriu de plată cu cardul MIR a început să funcţioneze în 2015.

Aceste sisteme au făcut parte din eforturile Moscovei de a dezvolta instrumente financiare locale care să le reflecte pe cele occidentale, pentru a proteja ţara în cazul în care sancţiunile împotriva Moscovei ar fi lărgite.

Ministerul de Finanţe a declarat că miniştrii BRICS au confirmat importanţa cooperării în eforturile de stabilizare a situaţiei economice actuale.

”Actuala criză este creată de om, iar ţările BRICS au toate instrumentele necesare pentru a-i atenua consecinţele asupra economiilor lor şi asupra economiei globale în ansamblu”, a spus Siluanov.

Datoria globală urmează să crească în 2022 cu 9,5%, până la cifra record de 71,6 trilioane de dolari, potrivit unui nou raport. De asemenea, nivelul împrumuturilor la scară globală va rămâne ridicat.

În cel de-al doilea indice anual al datoriei globale, managerul britanic de active Janus Henderson a proiectat o creștere cu 9,5% a datoriei guvernamentale globale, determinată în principal de SUA, Japonia și China. Cu toate acestea, este de așteptat ca majoritatea țărilor să-și crească împrumuturile, informează capital.ro referitor la CNBC.

Regatul Unit va fi țara cea mai afectată

Anul trecut, datoria globală a crescut cu 7.8%, până la 65,4 trilioane de dolari, ţările lumii împrumutându-se semnificativ pe fondul pandemiei. Totodată, guvernele au restituit doar un trilion de dolari din datorie, la o rată a dobânzii de 1,6%.

Pentru anul 2022, situaţia s-ar putea schimba semnificativ, analiştii prognozând o creştere de 14% a costurilor asociate returnării împrumuturilor contractate.

Regatul Unit va fi țara cea mai afectată, resimțind cel mai puternic șoc în urma creșterii ratelor dobânzilor și a impactului creșterii inflației.

Pandemia a avut un impact uriaș asupra împrumuturilor guvernamentale, iar efectele vor continua

„Pandemia a avut un impact uriaș asupra împrumuturilor guvernamentale, iar efectele ulterioare vor continua. Tragedia din Ucraina este, de asemenea, un factor care va pres guvernele occidentale să se împrumute mai mult pentru a finanța cheltuielile mai mari pentru apărare”, a declarat Bethany Payne, manager la Janus Henderson.

După cum se știe, Germania a promis deja că va investi peste 2% din PIB în acest domeniușl apărării, după declanşarea războiului din Ucraina. La cei 2% se va adăuga acum şi finanţarea propriei forţe armate, cu 100 de miliarde de euro.

Volumul împrumuturilor va rămâne la un nivel ridicat, din cauza pandemiei

„Ne aşteptăm ca volumul împrumuturilor să rămână la un nivel ridicat, din cauza pandemiei, a inflaţiei şi a scenei politice şi sociale tot mai polarizată”, spune Karen Vartapetov, analist la S&P Global Ratings.

De asemenea, este de așteptat ca repercusiunile macroeconomice globale ale conflictului din Ucraina să exercite o presiune ascendentă suplimentară asupra nevoilor de finanțare guvernamentală, în timp ce condițiile monetare mai stricte vor crește costurile sale.