O explozie la o conductă de gaze a avut loc vineri seară în Capitală, pe Șoseaua Grozăvești, în apropiere de Pasajul Basarab, potrivit Poliției Române.

Ca masură preventivă au fost evacuate aproximativ 80 de persoane dintr un bloc aflat in vecinatate. Din informațiile preliminare rezultă că țeava de gaze alimenta CET Grozăvești, scrie money.ro.

Nu sunt persoane rănite, potrivit sursei citate.

Zona a fost împrejmuită, circulația restricționată, iar compania de gaze a oprit alimentarea conductei.

Autoritățile moldovenești intenționează să pompeze vara aceasta cel puțin 300 de milioane de metri cubi de gaze în depozitele din Ucraina și România, a declarat viceprim-ministrul, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu. Potrivit agenției Infotag, miercuri seară, la postul Jurnal TV, acesta a spus că un asemenea volum de gaze i-ar fi suficient Moldovei pentru două luni de iarnă, când consumul de gaze atinge apogeul.

Potrivit acestuia, depozitarea gazului în depozitele din Ucraina și România este oportună pentru Moldova din punctul de vedere al transportării comode pentru alimentarea sistemului de transport al gazelor și aprovizionarea consumatorilor din nordul și sudul țării, scrie infotag.md.

„Intenționăm să adoptăm modificări la legea gazelor pentru a obliga operatorul național să creeze astfel de rezerve. Este necesar să folosim orice ocazie pentru a asigura alimentarea neîntreruptă cu gaze”, a spus Spînu.

El și-a exprimat regretul că anterior autoritățile moldovenești nu au făcut nimic pentru a asigura securitatea energetică și a diversifica sursele de import de gaze și energie electrică.

„Există documente, conform cărora, în 2006, se pregătea un acord privind livrările de gaze din Kazahstan. Dar în ultimul moment acest acord a fost blocat de anumiți oficiali. Sunt multe întrebări referitoare la aceasta”, a spus Spînu.

El a spus că va studia detaliile acestei înțelegeri eșuate și nu a exclus că va sesiza procuratura în acest sens.

Republica Moldova a implementat un program de reeducare a șoferilor care conduc în stare de ebrietate, program ce a scăzut masiv recidiva. Două sesiuni din acest program implică vizite la morgă, explică Andrei Iavorschi, directorul Inspectoratului Național de Probațiune din Moldova, într-un interviu pentru Libertatea.

În Republica Moldova, dacă te-ai urcat beat la volan și te-a prins poliția, te așteaptă o zi la morgă. E una dintre măsurile prevăzute de programul Drink and Drive. Introdus în 2019, acesta este un program probațional de reeducare a șoferilor din Moldova care au comis infracțiuni în stare de ebrietate. A fost elaborat acum patru ani, în cadrul proiectului Drink & Drive Moldova, implementat de Institutul de Reforme Penale în parteneriat cu Serviciile de Probaţiune din Moldova, România şi Olanda, sprijinit financiar de Ambasada Olandei la Bucureşti.

Cum s-a ajuns la morgă?

„Noi am avut o rată de recidivă destul de înaltă și am avut creștere continuă la cazurile de condus în stare de ebrietate”, spune Andrei Iavorschi, directorul Inspectoratului Național de Probațiune (INP) din Moldova.

Până în 2018, rata de recidivă depășea 40%-50%, adaugă acesta. Aproape jumătate din șoferii prinși beți la volan repetau fapta. Iavorschi explică de ce sistemul pe bază de amenzi nu a funcționat, chiar dacă acestea ajungeau până la 2.000 de euro:

Cei care aveau bani plăteau amenzile, iar ulterior recidivau. Adică se urcau din nou beți la volan, știind că pot să scape cu o amendă.

Cei care nu aveau resurse suficiente nu plăteau amenzile, iar în timp acumulau și penalități de întârziere. Ulterior, amenda se înlocuia cu zile de arest. În felul aceasta, penitenciarele au fost suprapopulate cu persoane care au comis infracțiuni în traficul rutier. Dar pentru stat, asta implica cheltuieli mari.

Muncă în folosul comunității și program antialcool

Legea 138 din 2018, care modifică mai multe acte legislative, prevede că șoferii moldoveni prinși beți la volan, care au fost privați de dreptul de a conduce mijloace de transport prin hotărîrea instanței de judecată, sunt obligați să frecventeze programul probațional antialcoolic și antidrog stabilit de către consilierul de probațiune. De asemenea, amenda a fost înlocuită cu muncă în folosul comunității. În felul acesta, pedeapsa are un impact, chiar dacă ai sau nu ai resurse financiare, spune Andrei Iavorschi.

Conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanțe stupefiante şi/sau de alte substanţe cu efecte similare se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.- art. 264 (1) din Codul Penal al Moldovei.

În acest context legislativ, în aprilie 2019, Inspectoratul Național de Probațiune din Moldova a lansat programul Drink and Drive: Șoferul trebuie să plătească costul acestui program, care ajunge la 4.000 de lei. Programul este structurat în 12 sesiuni individuale și de grup, desfășurate pe durata a trei luni. „În cadrul sesiunilor, participanții la program vor fi antrenați în diverse activități, inclusiv de asistență la Centrul de Medicină Legală și în spitale”, precizează un comunicat al Ministerului Justiției din Moldova, în subordinea căruia funcționează Inspectoratul Național de Probațiune.

Două sesiuni din acest program sunt vizite la morgă, în care el, timp de cinci ore, este obligat să asiste la autopsie, toaletare, pregătirea cadavrului pentru a conștientiza care sunt consecințele.

Efectele vizitei la morgă

Iavorschi spune că șoferii trec prin toate etapele, de la dezgust la empatie și, în cele din urmă, la conștientizare. Directorul susține că măsurile au dus însă la o reducere masivă a ratei de recidivă. „De la implementarea acestui program mai avem un singur caz de recidivă. Un caz din 600 de subiecți care au parcurs programul probațional”, precizează Iavorschi.

În Republica Moldova, dacă te-ai urcat beat la volan și te-a prins poliția, te așteaptă o zi la morgă. E una dintre măsurile prevăzute de programul Drink and Drive. Introdus în 2019, acesta este un program probațional de reeducare a șoferilor din Moldova care au comis infracțiuni în stare de ebrietate. A fost elaborat acum patru ani, în cadrul proiectului Drink & Drive Moldova, implementat de Institutul de Reforme Penale în parteneriat cu Serviciile de Probaţiune din Moldova, România şi Olanda, sprijinit financiar de Ambasada Olandei la Bucureşti. Cum s-a ajuns la morgă? „Noi am avut o rată de recidivă destul de înaltă și am avut creștere continuă la cazurile de condus în stare de ebrietate”, spune Andrei Iavorschi, directorul Inspectoratului Național de Probațiune (INP) din Moldova.
Citeşte întreaga ştire: Șeful serviciului de probațiune din Republica Moldova, unde șoferii prinși beți la volan petrec o zi la morgă: „Am mai avut un singur caz de recidivă”

Schimbările climaterice din ultimele decenii și poluarea mediului înconjurător  continuă să fie cele mai mari provocări ale generației noastre. În contextul crizei energetice și a gazului atestate la nivel mondial, oamenii caută soluții care să prevină riscurile ecologice. Una dintre ele o constituie energia regenerabilă, care este o sursă alternativă pentru diversificarea ofertei de energie și reducerea dependenței de substanțele poluante, cele din urmă fiind „motor de căldură” pentru domeniul industrial și cel al producerii. Ideea de utilizare a resurselor regenerabile prinde contur și în Republica Moldova, iar unele startupuri fac primii pași spre această tendință.

Cu suportul Centrului de Inovație DEX din Republica Cehă, în cadrul programului „Startup Moldova”, 6 startupuri din domeniul tehnologiilor ecologice au participat la programul de accelerare „Moldova Power Accelerator”, în cadrul căruia au dezvoltat servicii și produse powertech prietenoase mediului. Câștigătoarea programului a fost desemnată compania „Uniqa Wall Systems & Construction”, specializată în construcția caselor din materiale ecologice.

Locuințe ecologice construite în trei luni

„Uniqa Wall Systems & Construction” este un startup care de mai bine de cinci ani produce și asamblează panouri prefabricate, cu ajutorul cărora sunt construite un nou tip de locuințe: eficiente energetic. Locuințele izolate corect contribuie la reducerea costurilor de întreținere și la o calitate mai bună a aerului din încăperi.

La fel, casele de tip nou reduc considerabil emisiile de dioxid de carbon, în condițiile în care 28% din emisiile globale de dioxid de carbon provin din consumul de energie în locuințe. Pentru construcția caselor ecologice sunt utilizate tehnologii inovative olandeze și materiale durabile cu zero deșeuri. Locuințele produse în Republica Moldova sunt exportate în țări europene precum: Olanda, Germania, România și Elveția.

Anatol Malancea, cofondator „Uniqa Wall Systems & Construction”: „Am fost bucuroși să fim acceptați ca și echipă pentru această experiență unică de a putea vedea afacerea noastră cu „ochi de vultur”. Suntem recunoscători echipei de organizatori, mentori, facilitatori, participanți și investitori care au asigurat un mediu foarte productiv și instrumente utile. În aceste săptămâni, am urcat câteva trepte importante în dezvoltarea afacerii.”

Pfizer anticipează venituri de 54 de miliarde de dolari în 2022 din vânzările de vaccinuri şi pastila sa pentru Covid-19

Cu toate acestea, compania a înregistrat rezultate mixte în trimestrul patru, profitul depăşind estimările, în timp ce veniturile au fost sub aşteptări, scrie money.ro.

Acţiunile Pfizer au scăzut cu mai mult de 5,7% în urma informaţiilor.

Iată cum a evoluat compania în comparaţie cu ceea ce se aştepta Wall Street, pe baza estimărilor medii ale analiştilor compilate de Refinitiv: profitul pe acţiune ajustat, de 1,08 dolari, a depăşit estimările de 87 de cenţi; venituriile au fost de 23,84 miliarde de dolari, sub aşteptările de 24,12 miliarde de dolari.

Veniturile sub aşteptări ale Pfizer au fost determinate de vânzările slabe în segmentele sale de medicină internă şi spitale.

Vânzările de medicamente pentru medicină internă au scăzut în trimestrul patru cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 2,24 miliarde de dolari, în timp ce vânzările către spitale au rămas în mare parte stabile, la 1,88 miliarde de dolari.

Vânzările de medicamente oncologice ale Pfizer au crescut cu 7%, până la 3,24 miliarde de dolari, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Cu toate acestea, veniturile cumulate ale Pfizer din trimestrul patru s-au dublat la 23,84 miliarde de dolari comparativ cu intervalul similr al anului 2020, datorită vânzărilor de 12,5 miliarde de dolari generate de vaccinul său pentru Covid-19.

Pastilele antivirale ale companiei care luptă împotriva Covid-19, Paxlovid, au contribuit cu 76 de milioane de dolari la vânzările din SUA în timpul trimestrului patru.

Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a acordat aprobarea de urgenţă a pilulei în decembrie.

Pe o bază neajustată, profitul Pfizer din trimestrul petrua crescut de peste patru ori, până la 3,39 miliarde dolari, de la 847 milioane dolari în aceleaşi trei luni din 2020.

Pfizer se aşteaptă la vânzări de la 98 la 102 miliarde dolari pentru 2022 şi un câştig pe acţiune ajustat de 6,35 până la 6,55 dolari.

CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, a declarat că grupul intenţionează să extindă în mod agresiv utilizarea tehnologiei de bază a vaccinului pentru Covid-19, ARN-ul mesager, pentru a trata bolile genetice rare ale ficatului, muşchilor şi sistemului nervos central, printr-o colaborare cu Beam Therapeutics.

Bourla a spus că Pfizer speră, de asemenea, să reducă timpul de producere a noilor vaccinuri de la trei luni la două luni, în timp ce explorează soluţii automate pentru producerea ARNm în colaborare cu Codex DNA.

Pfizer dezvoltă, de asemenea, un vaccin pentru zona zoster împreună cu BioNTech.

Pfizer a început un studiu clinic la sfârşitul lunii trecute a unui vaccin pentru Covid-19 care vizează varianta Omicron, pentru adulţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani.

Bourla a spus că Pfizer se aşteaptă să aibă vaccinul gata până în martie.

Pfizer şi partenerul său BioNTech lucrează, de asemenea, cu FDA pentru a accelera autorizarea vaccinului lor pentru Covid-19 pentru copiii sub 5 ani, în această lună, ultima grupă de vârstă rămasă în SUA care nu este eligibilă pentru imunizare.

Potrivit companiei, copiii sub 5 ani vor avea nevoie în cele din urmă de trei doze, dar lucrează pentru a obţine autoritarea de către FDA a primelor două doze, în timp ce termină studiile pentru a treia doză.

Bourla a spus că eradicarea Covid-19 este puţin probabilă, deoarece răspândirea globală a virusului îl face dificil de controlat, iar acesta suferă mutaţii dese.

Datele indică, de asemenea, că infecţia naturală nu duce la o protecţie durabilă necesară pentru a preveni transmiterea şi mutaţiile, a spus el. În plus, compania lucrează şi pentru a creşte producţia şi livrarea de Paxlovid.

Bourla a spus că Pfizer se aşteaptă să producă între 6 şi 7 milioane de tratamente în primul trimestru şi 120 de milioane până la sfârşitul anului. Guvernul SUA a comandat 20 de milioane de tratamente, dintre care 10 milioane sunt aşteptate până în iunie.

Cât costă, de fapt, să pui GPL pe o Dacia Duster și în cât timp îți întorci investiția. Află chiar acum dacă rentează sau nu să îți pui GPL pe o Dacia Duster.

Spre deosebire de beznină sau motorină, GPL-ul este mult mai accesibil la preț. Astfel, multă lumea ia în calcul să își schimbe instalație de pe mașină.

Să vedem însă dacă rentează acest lucru. Potrivit money.ro, pentru o Dacia Duster din perioada 2010-2016 4×2 cu un motor de 1.6 benzină, prețul pentru a monta o instalație GPL este de 2236 RON cu TVA, rezervorul fiind de 55l.

Pe de altă parte la același model Dacia Duster, dar 4×4, prețul este de 2670 lei cu tot cu TVA, rezervorul fiind de 47 de litri. Pe de altă parte, prețurile pot depăși și suma de 3.300 de lei în cazul în care alegeți un chit mai scump.

Investiția de GPL pe Duster se întoarce după un rulaj de 10.000 de kilometri, având în vedere prețul carburanților.

Cetăţenilor străini, titulari ai dreptului de şedere permanentă în ţară şi beneficiari de protecţie internaţională, li se vor asigura condiţii similare cu cele ale cetăţenilor Republicii Moldova privind accesul la măsurile de integrare, serviciile medicale şi piaţa muncii.

Proiectul elaborat în acest scop, care prevede modificarea unor acte normative, a fost aprobat, joi, de Legislativ în prima lectură, scrie epochtimes-romania.com.

Legislativul informează că modificările propuse au ca scop ajustarea cadrului normativ, prin prisma Legii privind integrarea străinilor în R. Moldova, Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, Legii privind regimul străinilor în R. Moldova, Legii cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj, etc.

Conform documentului, cetăţenii străini, titulari ai dreptului de şedere permanentă în R. Moldova şi beneficiari de protecţie internaţională, vor putea fi incluşi în lista plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, care se asigură în mod individual.

De asemenea, proiectul prevede că cetăţenii străini menţionaţi vor putea beneficia de ajutor de şomaj, cu condiţia ca ei să fi activat sau realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 12 luni în ultimele 24 de luni calendaristice precedente înregistrării.

Totodată, proiectul vizează şi o serie de ajustări tehnice în vederea uniformizării terminologiei utilizate în actele normative.

Proiectul de lege urmează a fi examinat de Parlament, în lectura a doua.

Proiectul este implementat de compania ”Regata Imobiliare”, care este administrată de omul de afaceri Ceslav Ciuhrii.

Noul proiect va cuprinde 38 de clădiri joase (până la 5 etaje) și 800 de vile (duplexuri, case de oraș, vile cu unul sau două etaje), care sunt construite de la zero, conform celor mai recente standarde de dezvoltare urbană și infrastructură, scrie infomarket.md.

Satul German este situat în apropierea Aeroportului Chișinău, iar suprafața totală a cartierului va fi de 800.000 de metri pătrați. Este planificată construirea unui spital separat, a unei școli și a unei grădinițe, precum și a unui centru comercial, a unui centru de fitness, a unui centru spa, restaurante, spații comerciale, terenuri de sport și de tenis.

Potrivit inițiatorului proiectului, Ceslav Cuchrii, la proiectarea ansamblului de locuințe au fost luate în considerare cele mai recente tendințe și concepte în arhitectură și urbanism. De exemplu, toate clădirile sunt construite în conformitate cu standardele europene de eficiență energetică, iar energia solară, conform planurilor, va acoperi jumătate din necesarul de energie electrică al complexului de locuințe. Conductele de apă, cablurile și canalizarea sunt instalate de la zero, în subteran, fără conexiuni cu rețelele vechi. Potrivit lui Ciuhrii, Satul German ar putea deveni în viitor și un cartier de afaceri din Chișinău, deoarece aici se vor deschide un centru de birouri și un hotel al celebrului lanț internațional Ibis Styles.

Prima etapă a Satul German ar trebui să fie finalizată până în 2024, în timp ce întregul proiect ar trebui să fie finalizat până în 2027.

Se estimează că în următorii 25 de ani, degradarea solului ar putea duce la o creștere cu 30 la sută a prețurilor la alimente.

Guvernul de la București a aprobat proiectul de hotărâre care stabileşte numărul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă la 100.000 de persoane pentru anul acesta, informează Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS), potrivit Agerpres. Numărul este dublu faţă de anul trecut.

Cei 100.000 de muncitori vor acoperi deficitul de forţă de muncă înregistrat în domenii precum construcţiile de clădiri, de drumuri, transporturi rutiere, restaurante, hoteluri, panificaţie şi altele, potrivit comunicatului. Numărul este dublu comparativ cu anul precedent. Pentru anul 2021, iniţial a fost stabilit un contingent de 25.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, care a fost suplimentat ulterior la 50.000 de persoane, printr-o nouă hotărâre de Guvern, scrie bani.md.

Conform Ministerului Muncii din România, informaţiile înregistrate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, în perioada ianuarie – august 2021, un număr de 264.983 de locuri de muncă erau vacante, 50.924 dintre acestea fiind declarate neocupate în mod repetat de angajatori.

Între timp, pentru a diminua din deficitul de forță de muncă, Parlamentul a decis că angajatorii sunt exceptați de la obligația obținerii avizului de angajare în cazul angajării cetățenilor din Republica Moldova, Ucraina și Republica Serbia, cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic. Drept urmare, cetățenii acest state, care doresc să intre pe teritoriul României în scopul desfășurării de activități lucrative, pot solicita viza de lungă ședere pentru angajare în muncă fără a fi necesară prezentarea copiei avizului de angajare. Până la data de 9 octombrie 2021, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări au fost eliberate, în total, 33.696 avize de angajare/detașare, iar din contingentul de 50.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2021 au fost eliberate 28.120 avize de angajare/detașare. La sfârșitul lunii septembrie 2021, Inspectoratul General pentru Imigrări, avea înregistrate un număr de 5.171 de solicitări pentru eliberarea avizelor de angajare pentru anul în curs.

Prin comparație, potrivit informațiilor furnizate de către aceeași instituție, în cursul anului 2020 au fost eliberate, în total, 27.450 avize de angajare/detașare, iar din contingentul de 30.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2020 au fost eliberate 22.304 avize de angajare/detașare, (cu aproximativ 7.000 mai puțin față de anul 2019). Conform datelor comunicate de Inspecția Muncii, numărul de contracte de muncă nou înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene sau state membre ale Spațiului Economic European, respectiv ai Confederației Elvețiene, în perioada de referință 01.01.2021-12.10.2021, a fost de 36.265. Pentru comparație, numărul de contracte de muncă nou înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni străini non UE, SEE sau Confederația Elvețiană, în anul 2020 a fost de 25.683, iar în anul 2019 de 28.954.