Tinerii din Republica Moldova care vor să inițieze o afacere pot beneficia de granturi. Organizația pentru dezvoltarea Afacerilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova (ODIMM) dă start concursului „Start Pentru Tineri”.

Astfel, tinerii din Republica Moldova care vor să lanseze o afaceri pot obține granturi din partea statului de până la 180 mii de lei. La concurs pot concura tinerii antreprenori între 18-35 de ani care au absolvit cursurile de educație antreprenorială, organizate în cadrul Programului „Start pentru Tineri”.

Dosarul poate fi depus în perioada 21 martie – 21 aprilie 2022. Proiectele investiționale sunt depuse ONLINE.

Ce vei obține:

• Valoarea maximă a grantului este de 180 mii lei;
• Contribuția proprie este de minim 20%;
• Banii se oferă pentru echipamente, mașini, utilaje, instalații de lucru, aparate și instalații de măsură, control și reglare, tehnică de calcul;
• Până la 30% pentru active nemateriale: softuri, francize, obținerea certificatelor de calitate.

În piețele din Republica Moldova au apărut căpșune, dar nu moldovenești, ci importate din Grecia, Turcia sau alte țări unde clima a permis deja coacerea fructelor. Producătorii autohtoni de căpșune abia așteaptă să își vadă fructele coapte, mai ales că pe durata perioadei pandemice și-au făcut clienți fideli, care doresc căpșuni proaspete, direct de pe plantații. În pofida tuturor dificultăților, producătorii de fructe bacifere din țara noastră sunt optimiști, muncesc cu încredere și speră că își vor vinde fructele fără nicio problemă, numai că un pic mai târziu decât în anii precedenți.

Aneta Ganenco, președinta Asociației „Pomușoarele Moldovei” ne-a comunicat că în acest an, primele căpșune autohtone vor apărea cel mai probabil la începutul lunii mai, scrie agroexpert.md.

”Căpșunile autohtone mereu apăreau mai târziu pe piață, unde se găseau și acum se găsesc cele din Turcia, Grecia, țări unde este mai cald. Din cauză că iarna s-a prelungit, avem aceste temperaturi scăzute care atât pentru terenurile deschise, cât și pentru sere constituie un impediment serios pentru producătorii de fructe autohtone. Dacă în mod normal, la mijlocul lunii aprilie aveam primele căpșuni din sere, acum producătorii susțin că primele fructe vor fi la începutul lunii mai. Înghețuri nu au fost, plantele nu au fost afectate, dar oricum temperaturile joase le-a tărăgănat dezvoltarea” a explicat Aneta Ganenco.

În ceea ce privește prețul căpșunelor autohtone, președinta Asociației „Pomușoarele Moldovei” a menționat că cel mai probabil va începe de la 150 de lei.

”Referitor la prețuri, anterior, în anii precedenți un kilogram se vindea cu 100 lei, ulterior cu toate riscurile perioadei de pandemie, în 2020-2021 a variat de la 100 și chiar 120 lei per kg. Evident că treptat prețul scădea, fapt ce era firesc, ajungând să se comercializeze și cu 30 de lei, au fost chiar și cu 17 lei per kg, datorându-se cantității uriașe de fructe obținute în câmp deschis. Anul acesta, luând în calcul toți factorii economici, prețul mare la combustibil și la preparatele fito-sanitare, care fac parte din sinecostul fructelor, propabil că producătorii vor vinde căpșunile moldovenești pornind de la 150 de lei per kg. Posibil că prețul să varieze, însă cred că va oscila în jurul acestei sume, pentru că sunt numeroase dificultăți pe care producătorii le au de depășit în această perioadă. În plus, și seceta din 2020 a afectat enorm asupra plantațiilor de culturi bacifere, fenomene simțite pe durata acestor ani, resimțite inclusiv în acest sezon. Dar căpșunile sunt niște fructe de lux, mai ales primele care apar, fiind cumpărate de anumiți consumatori, care nu atrag atât de mult atenția la preț. Așa că volumul care va fi obținut în prima perioadă, va acoperi cererea cumpărătorilor dispuși să achite prețul pe care-l vor cere producătorii noștri. În general, cred că vom avea o roadă bogată de căpșune în acest an, numai că trebuie să avem răbdare să se coacă ” a coinchis Aneta Ganenco.

Datele operatorului de transport și sistem din Republica Moldova, Moldelectrica, arată că, din această după amiază, Moldova importă energie din România. De asemenea, Moldova exportă în Ucraina.

Datele Moldelectrica arată că, de la ora 17.00, intră în rețeaua din Moldova energie din rețeaua românească, la puteri între 200 și 290 MW, în condițiile în care planificarea anterioară nu presupunea ca Moldova să importe energie din România, scrie e-nergia.ro.

De asemenea, datele Operatorului de Transport și Sistem de la Chișinău arată că, în același timp, din rețeaua Republicii Moldova iese energie din rețeaua din Ucraina, la valori mai mari decât cele prognozate anterior.

Datele Transelectrica arată că schimbul cu rețeaua din Moldova se face în punctul Isaccea-Vulcănești. Și România este importator net de energie electrică azi.

Principala sursă de alimentare cu energie electrică a Republicii Moldova este centrala termoelectrică de la Cuciurgani din Transnistria, deținută de gigantul rus Inter RAO.

Iată datele Moldelectrica:

Rețele electrice ale Ucrainei și Moldovei au fost sincronizate azi cu succes la rețeaua europeană, potrivit unui comunicat al ENTSO-E, asociația operatorilor de transport și sistem din Europa.

„Ca urmare a unei solicitări urgente a Ukrenergo și a Republicii Moldova de sincronizare de urgență, OTS-urile Europei Continentale au convenit să înceapă pe 16 martie 2022 sincronizarea de probă a Sistemului de Energie Continental European cu sistemele de energie din Ucraina și Moldova. Această accelerare a proiectului de sincronizare aflat în derulare din 2017 a fost posibilă datorită studiilor anterioare efectuate și adoptării măsurilor de atenuare a riscurilor”, a comunicat ENTSO-E.

“Aceasta este o piatră de hotar pentru OTS-urile Europei Continentale care lucrează în colaborare cu Ukrenergo și Moldelectrica, care operează sistemele lor în circumstanțe extrem de dificile. ENTSO-E dorește să mulțumească Comisiei Europene, tuturor OTS implicați și autorităților lor naționale pentru sprijinul și asistența acordată în procesul de sincronizare”, a mai arătat ENTSO-E.

Ucraina și Moldova funcționau izolate

Republica Moldova și Ucraina au făcut la finalul lunii februarie un test de independență energetică prin care s-au deconectat de la sistemele de electricitate din Rusia și Belarus, cu care sunt interconectate. El a fost planificat, cu mult timp înainte, chiar în ziua în care Rusia a atacat Ucraina, deci, când a început asaltul rus, rețelele celor două state, foste republici sovietice, funcționau izolat. Ele nu au mai fost conectate la rețeaua rusească după finalizarea acelui test, iar perioada în care au funcționat izolat a fost prelungită.

Ucraina a decis să nu-și reconecteze rețeaua la cea rusească și a solicitat UE, pe 27 februarie, o sincronizare de urgență cu rețeaua europeană cât mai curând posibil. Aceeași solicitare a venit și din Republica Moldova, o zi mai târziu. Miniștrii europeni ai energiei, reuniți la Bruxelles la 28 februarie, au aprobat măsura. Boardul ENTSO-E a anunțat că sprijină deplin demersurile OTS din Ucraina și Moldova și că lucrează pentru sincronizarea celor două rețele la cea a Europei continentale, dar nu a oferit atunci o dată a sincronizării.

În viitorul sezon turistic din Bulgaria se va întrerupe lanțul așa-numitului turism industrial pentru turiștii care vin din Rusia, Ucraina, Belarus, Moldova și destinațiile care traversează aceste țări, a declarat, pentru Radio Varna, Rumen Draganov, de la Institutul de Analiză și Evaluare în Turism. Motivul este războiul din Ucraina.

Potrivit acestuia, nu se va schimba fluxul turistic din țările din jurul Bulgariei – România, Serbia, Macedonia de Nord, Grecia și Turcia. În această vară sunt așteptați chiar mai mulți turiști, pe măsură ce se reiau zborurile cu Marea Britanie, Irlanda, Polonia, Cehia și țările nordice, scrie g4media.ro.

Există noi companii aeriene care încep să opereze din Macedonia de Nord și Franța și rotarea avioanelor pentru sezonul estival nu a fost anulată pe aeroporturile bulgare, a adăugat Draganov.

„Sunt îngrijorări, sunt emoții, dar dacă ne uităm cu adevărat, vom avea turiști, mai ales în iulie și august, când va fi deosebit de aglomerat pe litoralul bulgăresc al Mării Negre”, a adăugat el. Potrivit acestuia, turismul bulgar a dat dovadă de sustenabilitate în ultimii doi ani în ceea ce privește pensiunile, micile hoteluri de familie, cazarea privată și hotelurile care oferă balneo, spa și wellness.

În ciuda pandemiei, acestea au fost pline. Nici criza ucraineană, nici lipsa rușilor și ucrainenilor nu vor împiedica acest tip de turism, a mai spus Rumen Draganov.

„Dacă căutăm logica, Moldova ar putea fi următoarea victimă a Rusiei”, a declarat ministrul bulgar al apărării, Dragomir Zakov, transmite publicația bulgară DNEVNIK, citată de Rador. Motivul comentariului său a fost legat de speculațiile despre care va fi următoarea țintă a președintelui rus, Vladimir Putin, dacă acțiunile militare în Ucraina se vor finaliza cu succes.

El a precizat că în momentul de față armata bulgară asigură securitatea țării, dar în cazul unei escaladări serioase a tensiunilor se poate solicita ajutor. Un astfel de ajutor ar putea fi asigurat în câteva zile. Zakov a subliniat că numai la cererea Bulgariei pot veni în țară forțe NATO suplimentare, scrie g4media.ro.

Ministrul bulgar al apărării a spus încă o dată că în acest moment Bulgaria nu are cum să furnizeze Ucrainei avioane de luptă. El a explicat că mai puțin de jumătate dintre MiG-29-urile bulgare se ridică de la sol, pentru că sunt diverse probleme.

Asta presupune o nouă problemă serioasă. „Trebuie să luăm decizii urgente în următoarele câteva luni. Rusia nu va putea să-și îndeplinească obligațiile contractuale privind lucrările de reparație și întreținere. Noi însă trebuie să continuăm să ne protejăm spațiul aerian”, a adăugat Zakov.

Potrivit spuselor sale, încă nu există o decizie concretă de a ajuta Ucraina cu arme. El a precizat că Bulgaria are nevoie de muniție și arme, dar are cerințe specifice în ceea ce privește tipurile și cantitatea acestora. Zakov a comentat și evoluția de până acum a războiului. „Putin s-a surprins pe sine cu ceea ce a făcut. Se aștepta la o victorie rapidă, iar conducerea ucraineană să părăsească rapid țara. Se aștepta și la o scindare a NATO și a UE. El este deja în afara oricăror scenarii pe care le-a avut în vedere”, a spus ministrul bulgar al apărării.

Generalul Petraeus, fost șef CIA, avertizează în contextul războiului din Ucraina: „cea de care trebuie să vă îngrijorați este Moldova“. Acesta a precizat, totodată, că nu este de acord cu ipoteza potrivit căreia Kievul va cădea inevitabil în mâinile Rusiei. „Cred că sunt în pericol Odesa și Moldova“, mai spune el. Pentru mai multe detalii, vă invităm să ne citiți în continuare.

Generalul în rezervă David Petraeus, fost şef al CIA şi al comandamentului central al SUA în timpul conflictelor din Irak și Afganistan, trage un semnal de alarmă cu privire la evoluția războiului dintre Rusia și Ucraina, scrie playtech.ro.

Potrivit acestuia, „armata rusă este gândită pentru a folosi căile ferate. Neputând face asta în Ucraina, are mari probleme logistice. Dar va continua să încerce să compenseze, atacând în sud, acolo unde devine puternică. Cred că sunt în pericol Odesa și Moldova“.

Fostul șef al CIA a mai declarat că nu susține ipoteza conform căreia Kievul va cădea în mâinile rușilor: „Vor încerca să ocupe Odesa, va fi o luptă grea, localnicii vor riposta puternic“.

Încercuirea Kievului este un lucru „mult mai greu de făcut decât au crezut rușii și chiar mulți dintre cei din vest“, a mai spus Petraeus, potrivit CNN.

„Rușii încearcă din greu, dar gândiți-vă că suprafața Kievului este mai mare decât cea a New York City“, a adăugat el.

Kievul este al șaptelea cel mai ocupat oraș european, cu aproape 3 milioane de locuitori. Făcând o comparație cu Bucureștiul, Kievul are o suprafață de aproape patru ori mai mare.

Cu un serviciu militar de 37 de ani în armata SUA și timp de un an șeful CIA, generalul David Petraeus a fost invitat la CNN, duminică, pentru a comenta evoluția invaziei ruse în Ucraina.

Cu această ocazie, el a precizat că pare că rușii „nu își pot menține coloanele alimentate“, lăudând rezistența Ucrainei de până acum.

„Au dat jos indicatoare rutiere sau au scris «Bine ați venit în iad». Va fi o luptă foarte lungă la Kiev. Localnicii de acolo au făcut stocuri de mâncare, va exista o rezistență enorm de acerbă. Nu accept presupunerile că va cădea“, a declarat David Petraeus.

Întrebat despre vulnerabilitatea altor state din apropierea Rusiei, printre care și Moldova, care nu face parte din NATO, fostul director al CIA, a expus un scenariu terifiant.

„Cea de care trebuie să vă îngrijorați este Moldova“, a avertizat el.

Generalul în rezervă a mai precizat că rușii înaintează greu în Ucraina pentru că „ucrainenii au tăiat toate legăturile între căile ferate ale țării lor și Rusia“, iar asta pentru că știau că armata lui Putin este concepută pentru a folosi căile ferate la aprovizionarea cu muniție, combustibil, hrană, apă.

Moderatorul l-a întrebat, de asemenea, pe generalul Petraeus dacă aliații NATO, țările baltice, Polonia sau România, sunt în pericol de a fi atacate „după ce va cuceri Ucraina“.

„Dacă va cuceri Ucraina“, a spus răspuns acesta. „Nu cred că vor ataca aliații NATO, cel puțin nu în acest stadiu al războiului. Altele cred că sunt țintele, revin la ceea ce am spus mai devreme: Odesa și Moldova sunt următoarele în pericol să fie atacate de armata lui Putin“, a completat fostul șef al CIA.

Invazia Rusiei din 24 februarie a împiedicat grav comerţul din porturile Mării Negre, ducând la creşterea preţurilor de referinţă la grâu la bursa din Chicago cu 40% şi împingând şi amplificând mai mult inflaţia alimentară globală, care era deja la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Întreruperea aprovizionării din Rusia şi Ucraina, care reprezintă împreună 30% din exporturile mondiale de grâu şi 20% din exporturile de porumb, va eroda securitatea alimentară pentru milioane de oameni, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord fiind deosebit de vulnerabile din cauza dependenţei lor de importuri, a spus Julie Marshall, purtătorul de cuvânt al Programului Alimentar Mondial, scrie money.ro.

Preţurile petrolului şi gazelor au crescut, de asemenea, din cauza sancţiunilor împotriva Rusiei, în timp ce costurile de transport şi ale materiilor prime precum oţelul au crescut deja din cauza defecţiunilor lanţului de aprovizionare legate de pandemie.

Chiar şi consumatorii din două dintre cele mai mari ţări cultivatoare de grâu din lume, Canada şi Statele Unite, plătesc preţul.

“Din nefericire pe termen scurt şi mediu, inflaţia alimentară şi costul produselor de panificaţie în Statele Unite vor creşte mai mult. Acest lucru va afecta cel mai mult pe cei mai vulnerabili din societatea noastră”, a declarat Robb MacKie, preşedinte şi director executiv al Asociaţiei Brutarilor Americani.

Cu săptămâni înainte de cea mai recentă creştere a preţului grâului, Calgary Italian Bakery din Alberta a crescut preţurile cu 7% pentru a ţine pasul cu costurile asociate cu seceta canadiană de anul trecut şi cu inflaţia preţurilor la făină şi drojdie. Acum, Louis Bontorin, coproprietar al afacerii de familie veche de 60 de ani, se teme că va trebui să crească din nou preţurile semnificativ, odată ce îşi va epuiza stocurile de făină care îi ajung pentru patru până la cinci luni.

”Acest lucru ar putea fi cu adevărat, cu adevărat devastator. Pâinea este unul dintre elementele fundamentale, esenţiale şi aceasta este partea grea. Încercaţi să luaţi doar ceea ce aveţi nevoie, dar ştiţi şi ce efect (are preţul mai mare) are asupra consumatorului. Puterea de cumpărare a tuturor este erodată”, a spus Bontorin.

Ameninţarea la adresa aprovizionării cu grâu din cauza invadării Ucrainei de către Rusia a fost exacerbată de o scădere a stocurilor globale ale exportatorilor importanţi.

Livrările din Uniunea Europeană, Rusia, Statele Unite ale Americii, Canada, Ucraina, Argentina, Australia şi Kazahstan urmează să scadă la un nivel minim din ultimii nouă ani, de 57 de milioane de tone, până la sfârşitul sezonului 2021/22, potrivit datelor International Grains Council (IGC).

Unele companii de morărit au semnat contracte cu fermierii în toamna anului trecut pentru grâul pe care îl folosesc în prezent, ceea ce le protejează deocamdată de preţurile mari legate de războiul dintre Rusia şi Ucraina.

Dar o firmă a spus că odată ce se va confrunta cu aceste costuri mai mari, va trebui să le transmită brutarilor care îi cumpără făina.

“Va fi obligatoriu. Ori plătiţi costul mai mare, ori nu vă luaţi făina”, a spus firma, care a cerut să nu fie numită din cauza sensibilităţii situaţiei.

”Nu cred că populaţia generală are vreo idee despre cu ce fel de repercusiuni se va confrunta”.

După invadarea Rusiei, telefonul preşedintelui Rogers Foods, Joe Girdner, a început să sunte. Brutarii care cumpără făină de la cele două mori ale sale din Columbia Britanică caută acum să-şi asigure aprovizionarea pentru o perioadă mai lungă de timp decât înainte, de teamă că preţurile ar putea escalada şi mai mult. Este o problemă şi pentru morar. Livrările de grâu de primăvară erau deja mici din cauza secetei de anul trecut, iar acum cumpărătorii globali, care depindeau de proviziile din regiunea Mării Negre, pot apela la Canada pentru grâu şi pot concura cu morile interne, a spus Girdner.

”Este o îngrijorare foarte mare. Şi povestea adevărată va fi dacă această situaţie va dura”, a spus Girdner despre războiul dintre Rusia şi Ucraina.

Fostul premier basarabean Ion Sturza spune că prin recunoașterea independenței teritoriilor Donețk și Lugansk, Vladimir Putin „denunță dreptul națiunilor la autodeterminare și revendică TOATE teritoriile care au fost cândva în cadrul Imperiului Rus”.

„Să ne fie foarte clar, dincolo de retorica belicoasă și „argumentele istorice" aiuristice, Putin aseară a declarat război Republicii Moldova, revendicându-i teritoriile, iar de rând cu ea și Finlandei, Poloniei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Ucrainei, Georgiei, Armeniei, Azerbaidjanului, Kazahstanului, Turkmeniei, Tadjikistanului. El deplânge tot ceea ce crede ca a fost „похабный мир”...”, a scris Sturza într-o postare pe pagina sa de Facebook, scrie ziare.com.

În opinia lui Ion Sturza, Ucraina, țară pe care Vladimir Putin o detestă considerând-o nestat, iar pe ucraineni – neoameni, a fost prima țintă.

„După, doar Dumnezeu știe. Acest собиратель „русских земель” a reușit să contrapună într-o perioadă foarte scurtă țara sa întregii lumi, transformându-i pe rușii din țară, dar și toată lumea în paria, hoți la drumul mare, oameni barbari, întorcându-i în Evul Mediu. Evident, nu are nici o șansă! Dar până când rușii, nu Putin, vor conștientiza acest lucru poate să fie foarte târziu”, a scris ex-premierul.

„Șansa noastră este că acum un an am scăpat de Dodon & Co, agenți cu acte în regulă ai Rusiei. Da, mai e nevoie de timp și efort pentru a ne lăsa de-alde „satana” pe deplin. Dar trebuie să o facem. Altfel, de ce mai trăim pe acest pământ, ca să fim robii cuiva? Vin vremuri tulburi, foarte tulburi. Trebuie să fim uniți și lucizi. Alături de lumea civilizată”, a mai scris Ion Sturza.

Anul trecut exportul de minereuri metalifere și deșeuri de metale a crescut de 3,2 ori, față de anul 2020, și de 5,5 ori comparativ cu anul 2019, arată date statistice oficiale.

Astfel valoarea exporturilor de minereuri metalifere şi deşeuri de metale din Republica Moldova în 2021 a ajuns la circa 87,3 milioane de dolari, în timp ce în 2020 valoarea exporturilor a constituit 27 de milioane de dolari, iar în 2019 – aproximativ 15,9 milioane de dolari, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Cine este cel mai mare exportator

În consecință, cota acestui tip de marfă a urcat de la doar 0,6% în anii 2018-2019 la 2,78% în 2021, intrând în top 10 mărfuri exportate din Republica Moldova.

Un astfel de salt este explicat prin liberalizarea exportului de deșeuri de metale, inițiată la finele anului 2019 și care a dus la spargerea monopolului Metalferos.

Cel mai mare exportator de deșeuri de metale din Republica Moldova este grupul Sofilarex, deținut de omul de afaceri Valentin Eșanu.

Anterior acesta a declarat că anul trecut compania sa a exportat deșeuri de metale în valoare de circa 1,3 miliarde de lei. Aceasta ar fi de aproape 10 ori mai mult ca în 2020.

Pentru a facilita exportul el a cumpărat anul trecut și două nave maritime, cu care transportă deșeurile de metale din portul Giurgiulești în alte state. Destinația deșeurilor de metale din Moldova este în special Turcia.

Un alt exportator important este SA Metalferos, controlată de stat și care până în 2019 a deținut monopolul pe piața colectării și exportului de deșeuri de metale feroase și neferoase.

Creștere de circa 40 de ori a importurilor de deșeuri din România

Totuși cea mai mare parte din deșeurile de metale colectate în Republica Moldova, ajung la Uzina Metalurgică de la Râbnița.

Cât despre importul de minereuri metalifere şi deşeuri de metale, apoi datele statistice oficiale arată că anul trecut acesta a constituit doar 1,5 milioane de dolari, fiind în scădere cu aproape 17% față de 2020.

Cifrele reale sunt de aproape 40 de ori mai mari și aceasta pentru că importurile efectuate de agenții economici din regiunea transnistreană nu intră în statisticele oficiale ale Republicii Moldova.

Menționăm că din noiembrie 2021 Uniunea Europeană a impus interdicție la exportul de deșeuri de metale și aliajele acestora în formă metalică în Republica Moldova.

Principalul importator de deșeuri de metale din statele UE era Uzina Metalurgică de la Râbnița. Importurile provenind în special din România, iar interdicția a lovit anume în această uzină.

Datele vamale din România arată că în 2020 Republica Moldova ar fi importat circa 250.000 de tone de deșeuri de metale feroase în valoare de 64 milioane de dolari, adică de 40 de ori mai mult decât arată datele vamale moldovenești.

Importurile de deșeuri de metale din România în Republica Moldova au crescut în perioada 2016-2020 de la doar un milion de dolari în 2016, la 16 milioane de dolari - în 2017, la 64 milioane de dolari în 2020.

În consecință piața moldovenească, mai exact Uzina de la Râbnița din regiunea separatistă a devenit a doua piață de desfacere pentru deșeurile de metale din România.

În prezent în jurul importurilor de deșeuri de metale din statele Uniunea Europeană există o dispută publică legată de faptul dacă autoritățile de la Chișinău trebuiau să intervină sau nu pe lângă instituțiile UE pentru ridicarea acestei interdicții.