noi.md

Nadejda Belinscaia, o locuitoare a sectorului Buiucani din municipiul Chișinău, a obținut prin intermediul instanțelor de judecată anularea procesului verbal de recepție finală a unui bloc locativ cu parter, 10 etaje și mansardă, construit lângă casa sa. O încheiere irevocabilă în acest sens a fost eliberată pe 5 decembrie curent de către judecătorii Curții Supreme de Justiție.

Procesele de judecată între Nadejda Belinscaia, pe de o parte, și autoritățile locale și companiile de construcții implicate în construcția respectivului bloc durează de mai mulți ani.

Mai întâi femeia a cerut anularea actelor permisive pentru edificarea construcţiei şi suspendarea lucrărilor de construcție întrucât, susținea ea, blocul de lângă casa ei îi crea obstacole în realizarea dreptului de proprietate și era construit contrar normelor tehnice și urbanistice, într-o zonă în care nu era permisă construcția clădirilor cu mai mult de 2-3 etaje.

Pe 14 noiembrie 2013, Curtea de Apel Chișinău a dispus interzicerea continuării lucrărilor de construcţie a blocului aflat în litigiu până la soluționarea finală a litigiului. Compania însă ar fi continuat construcția blocului locativ, iar la 25 septembrie 2015 a fost întocmit şi procesul verbal de recepţie finală a lucrărilor de construcţie.

În aceste condiții, Nadejda Belinscaia s-a adresat din nou în judecată, de această dată cerând anularea procesului verbal de recepţie finală.

Moldovenii pot aduce în ţară maximum două maşini pe an, fără să plătească taxe de vămuire.

Noile modificări sunt în vigoare 14 decembrie.

Acestă schimbare nu anulează însă obligaţia de a scoate din ţară automobilul  după jumătate de an. În caz contrar, şoferii vor fi amendaţi cu până la 4500 de lei.

Aici se adaugă şi taxa de escortarea până la vamă de 0.15 euro per kilometru.

Serviciul Vamal nu are date despre numărul maşinilor înmatriculate în străinătate ce au depăşit termenul legal de aflare pe teritoriul ţării noastre.

publika.md

Circulația mărfurilor între teritoriile aceleiași zone libere va avea loc în baza documentelor de însoțire, fără depunerea declarației vamale, în conformitate cu procedura stabilită de către Serviciul Vamal. În Monitorul Oficial din 12 decembrie curent a fost publicată o lege ce conține modificări și completări la o serie de acte legislative, inclusiv la Legea cu privire la zonele economice libere.

Astfel, art. 7 din lege, care stabilește regimul vamal, va fi completat cu prevederea indicată supra.

Totodată, legea publicată mai conține modificări și art.1 din Legea privind Zona Economică Liberă „Bălţi”. Astfel, în componența zonei va mai fi inclus un teren de 0,2417 ha din municipiul Strășeni, precum și construcția de pe acesta.

În același timp, din componența zonei vor fi excluse aproape 2,700 ha din terenul cu suprafața de 4,823 ha, amplasat pe str. Sprâncenoaia nr. 1, municipiul Chișinău, în ZEL Bălți rămânând 2,238 ha.

Legea mai conține modificări la Codul Fiscal, Codul Vamal, Legea privind piața produselor petroliere etc.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Republicii Moldova

Fondată de către un grup de voluntari, susținută de Centrul de Consultanță în Afaceri prin proiectul AMIB și People in Need Moldova, proiectul USAID, Piața EcoLocal Farmers’ Market, a reușit să cucerească mulți consumatori și a devenit pentru unii dintre ei deja o tradiție. Aceasta reunește în fiecare sâmbătă producători ecologici și în conversie precum și cei artizanali, care vin din diferite colțuri ale Moldovei, să-și expună produsele pe tarabe.

Cât de importantă este piața EcoLocal pentru consumatori?

„Mulți consumatori ne scriu că pentru ei ziua de sâmbătă deja începe cu piața EcoLocal, unde merg să-și facă plinul, să-și vadă prietenii și să stea la o cafea cu cei dragi. Avem activități și pentru copii, dacă sunt interesați de pictat sau confecționat ceva. Iar agențiile de turism sunt bucuroase că au unde aduce oaspeții lor în fiecare sâmbătă, ca să cunoască producătorii autohtoni artizanali și ecologici”.

Câți producători au participat la această piață și câți dintre aceștia au devenit permanenți?

„Pe parcursul sezonului, la piață au participat 71 de producători autohtoni de diferite produse atât alimentare, cât si artizanale. Dintre ei 47 au devenit comercianți permanenți la piață, doar că unii vin de 4 ori pe lună, unii de 2 ori iar alții o dată pe lună, în dependență de circumstanțele specifice ale fiecăruia”.

Este o posibilitate pentru producători de a vinde mai scump? Care este diferența de preț?

„Prețul la un produs sau altul este dictat de consumator. Dacă nu-l cumpără, atunci prețul se micșorează. Dacă vii la spartul târgului, pe la 13.30 atunci producătorii vor să scape de produsele perisabile și le vând mai ieftin. Dar să compari prețurile între o piață sau alta este fără mare sens, pentru că prețul oglindește și calitatea, și taxele de participare, și atmosfera relaxată și calmă care domină la piață. Până la urmă, dacă lumea nu ar cumpăra, prețurile ar imploda. Vânzările înregistrate demonstrează că, producătorii vând bine la prețurile pe care sunt gata cumpărătorii să le achite”.

Cum este verificată calitatea produselor?

„Calitatea produselor este asigurată de Agenția Națională pentru Securitatea Alimentelor, prin verificarea procesului și eliberarea certificatelor de inofensivitate cerute prin lege. Organizatorii pieței cer copiile acestor certificate, precum și verifică valabilitatea lor. Mai sunt câteva criterii legale de care trebuie să te conduci – termenul de valabilitate a produselor, igiena producerii, corectitudinea informației de pe etichete. În rest, calitatea este o noțiune foarte subiectivă. Ce este bun pentru tine, este nedorit pentru mine. Ce este prea sărat pentru mine, este Ok pentru tine”.

S-a schimbat atitudinea producătorilor pe parcursul anului?

„Piața EcoLocal este o platformă de comunicare directă și personală între producător și cumpărător. Aici producătorul primește un feedback direct și poate acționa în baza lui. În rezultat, producătorii s-au orientat după cerințele cumpărătorilor – să fie mai binevoitori, mai disciplinați, mai prezentabili, să aibă prețurile indicate, să cunoască componența produselor, chiar și moduri de folosire, dacă e să pregătească singuri acasă. În acest sens, credem noi că schimbarea este una pozitivă și dinamică. Au schimbat și modul de ambalare a produselor, au redus plasticul, au eliminat pungile de plastic, au venit cu produse noi și mai inovative, au făcut prezentări și degustări în cadrul pieței”.

Este o posibilitate piața EcoLocal pentru producătorii mici de a-și vinde producția?

„Pentru sezonul 2018 nu mai primim producători noi, dar din februarie 2019 vom începe din nou să recrutăm producători și cei mici se pot alătura cu aceleași drepturi și condiții. Important e să vină în persoană și să aducă produse autentice, fără import și fără adaosuri nocive”.

De cât timp activează piața, sunt ceva termeni pentru acest proiect?

„Piața activează din 30 iunie, în fiecare sâmbătă. Pe 22 decembrie va fi ultima piață din acest sezon, după care vom lua o pauză până în luna martie, ca să perfecționăm regulamentul și strategia, să reparăm infrastructura și să ne mai odihnim și noi un pic”.

Piața EcoLocal a devenit un canal nou pentru producătorii mici și mijlocii, eco și în conversie, dar și o platformă de comunicare directă dintre fermier și consumator. Agrobiznes a decis să discute și cu reprezentanții susținătorilor pieței – Centrul de Consultanță în Afaceri.

„Noi vedem piața EcoLocal ca un canal important pentru comercializarea și promovarea produselor ECO, în special a pomușoarelor, oferite de producătorii mici și mijlocii. Până acum, în Chișinău lipsea spațiul în care fermierii care cultivă produse organice pot comunica direct cu consumatorii – piețele regionale fiind prea aglomerate în acest sens. La un moment dat și noțiunea de „Eco” a devenit destul de speculată – fiecare producător susținea că respectă principiile agriculturii ecologice și e în armonie cu natura și solul. Pentru producătorii mici și medii de pomușoare, care doresc să vândă de sine stătător produsele, piața este o oportunitate extraordinară. În plus, aici, fermierii sunt și educați prin participarea la traininguri, dar și contribuie financiar la activitatea pieței – ceea ce este foarte important pentru principiul M4P, pe care îl implementăm”, ne-a relatat Sergiu Ipatii, coordonator de proiect AMIB, implementat de CCA, finanțat de HEKS-Moldova.

agrobiznes.md

De mâine,14 decembrie, intră în vigoare noile amendamente ale legii prin care șoferii care vor urca băuți la volan, vor fi pedepsiți mai aspru, - a scris șeful Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari pe pagina sa din Facebook.

❌permisul de conducere va fi ridicat automat;
❌nu se va elibera un permis provizoriu, ci va rămâne suspendat până la decizia finală a instanței de judecată;
❌mașina va fi ridicată și transportată la o parcare specială. ⚠️Mai mult decât atât, va trebui să achitați pentru transportare și pentru fiecare oră de parcare.
❌În funcție de gravitate, va exista și riscul de anulare a permisului de conducere.

O lege votată recent de parlamentul din Ucraina umple România de rable. Şoferii ucraineni sunt obligaţi să plătească taxe şi impozite uriaşe de câteva mii de euro, pentru maşinile vechi aduse de Uniunea Europeană.

Speriaţi, mulţi prefeă să le abandoneze la noi în ţară. Aşa că parcările şi terenurile virane din oraşele aflate în apropierea Ucrainei sunt pline şi riscă să devină cimitire de maşini.

Aşa arată de aproape o lună şoselele de lângă Vama Siret, un adevărat cimitir al rablelor. Ucrainenii susţin că au fost nevoiţi să le abandoneze. Dacă ar încerca să intre în legalitate, ar plăti aproape 2000 de euro taxe şi impozite la ei în ţară, pentru o maşină mai veche de 10 ani, care costă cel mult o mie de euro şi a fost adusă din Uniunea Europeană.

Iar amenzile în acest caz depăşesc 5000 de euro. Aşa că cei mai mulţi prefera să scoată maşinile vechi din Ucraina şi să le lase la noi.

“Dacă a cumpărat o maşină de 2000 de euro şi vine să facă devamarea încă 2500 de euro, nu are rost. Înmatricularea costa mai mult decât maşina. Vin şi le lăsa aici. Am şi eu maşina cu numere de Lituania şi am dat 1800 de euro pe ea. Ca să fac devamarea, mă costă vreo 2300 de euro. Nu are rost”, explică un şofer ucrainean.

“Până în urmă cu o lună de zile, găseau un român, o înmatriculau, iar psta o ducea în Ucraina. Îi dădea 2-300 de euro. Acea maşină avea voie să umble în Ucraina timp de un an de zile. De vreo lună de zile nu se mai poate”, explică un alt cetăţean din statul vecin.

După adoptarea acestei legi în Ucraina, singura parcare din apropierea Vămii Siret s-a umplut de rable. Proprietarul a apelat la autorităţi ca să o poată elibera şi să-şi recupereze pagubă, altfel spune că va intra în faliment.

Roberto Moldovan, administratorul parcării private Vama Siret: “Pe marginea drumului, lângă lanţul de la parcare, este plin/Au şi venit cei de la poliţie să le ridice, au pus bileţele cu amenzi. Pe european este plin şi acolo de maşini parcate pe marginea drumului.”

Cei de la Direcţia Regională de Drumuri Naţionale Iaşi au montat garduri pe marginea drumului pentru a împiedica abandonarea maşinilor, însă coada de autoturisme s-a mutat spre oraş.

Ovidiu Laicu, şef DADR Regionala Iaşi: „“Noi nu avem ce măsuri să luăm ca să le ridicăm. O să mai facem o achiziţie de parapeţi şi vom încerca să lungim acea zonă ca să scăpăm pe cât posibil de acele maşini parcate clandestin.”

La rândul lor, poliţiştii spun că sunt depăşiţi de situaţie.

Mihai Filipiuc, şef al poliţiei Locale Siret: “Sunt foarte greu de identificat pentru că sunt înmatriculate în Polonia, Bulgaria/o să ne confruntăm cu situaţii din ce în ce mai dificile pe acest subiect.”

Direcţia de poliţiaelocală ar putea ridica maşinile după îndelungi proceduri în justiţie, însă primăria nu are un spaţiu unde să le depoziteze şi nici personal să le păzească.

stirileprotv.ro