A fost lansată o nouă platformă web (www.eu4business.md/dcfta) care oferă informații agenților economici și cetățenilor Republicii Moldova cu privire la Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) între Uniunea Europeană și Republica Moldova.

Platforma web creată de Proiectul finanțat de UE „Vizibilitate și Comunicare pentru AA / DCFTA” include informații specifice și detaliate pentru întreprinderi cu privire la oportunitățile oferite acestora în cadrul Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană pentru a crește competitivitatea afacerilor și pentru a-și dezvolta capacitatea de export.

De asemenea, platforma oferă ghiduri și materiale video pas cu pas pentru a ajuta companiile din Republica Moldova să îndeplinească cerințele DCFTA, să-și crească competitivitatea, să atingă standarde de înaltă calitate și să exporte în țările UE.

Link-urile includ informații suplimentare privind aspecte specifice precum proceduri vamale, cerințe privind siguranța alimentară, standarde și certificare, dar și informații despre sprijinul financiar disponibil pentru întreprinderile din Republica Moldova pentru a le ajuta să valorifice oportunitățile oferite de DCFTA. De asemenea, cele mai frecvente întrebări adresate de companii în cadrul evenimentelor organizate de către Proiectul UE “Vizibilitate și Comunicare pentru AA/DCFTA” sunt soluționate prin răspunsuri directe și detaliate oferite de către specialiști ai instituțiilor guvernamentale responsabile cu implementarea DCFTA.

Portalul web oferă un calendar de evenimente și cursuri pentru întreprinderi, detalii despre programele de sprijin oferite de partenerii proiectului, cum ar fi ODIMM și Agenția de Investiții a Repblicii Moldova, sprijinul acordat de organizațiile de afaceri precum Camera de Comerț și Industrie și asistența disponibilă în cadrul programelor finanțate de UE.

Toate informațiile de pe portalul web sunt disponibile în limbile română și rusă.

chamber.md

Zonă specială pentru automobilele ce descarcă marfă, circa 180-190 de locuri de parcare cu plată și baterii solare. Astfel de renovări urmează să apară în Piața Centrală din Chișinău.

Directorul interimar al Întreprinderii Municipale „Piața Centrală”, Octavian Bivol, a prezentat astăzi, la ședința operativă a Primăriei Chișinău, un plan de dezvoltare a Pieții.

Astfel, în zona Pieţei Centrale din Chişinău, pe marginea străzilor adiacente, Armenească, Mitropolit Varlaam şi Tighina vor fi fi amenajate aproximativ 190 de locuri de parcare, care vor fi cu plată.

De asemenea, pe strada Mitropolit Varlaam va fi amenajată o zonă specială pentru automobilele ce va descărca marfa în piaţă și transportarea acesteia în zonele necesare.

Octavian Bivol a mai spus că conform planului la intrarea în piață, dinspre strada Tighina, urmează a fi acoperită cu baterii solare, iar gheretele vechi vor fi schimbate cu altele noi.

Urmează ca Institutul Municipal de Proiectări „Chișinău Proiect” să realizeze o schiță de proiect, să se calculeze bugetul necesar și să fie înaintat pentru aprobarea Consiliului Municipal Chișinău.

Apicultorii moldoveni au produs anul acesta aproximativ 5000 tone de miere de albine. Productivitatea la o familie de albine a constituit în medie 23 kg, cu două kilograme mai puțin decât în anul 2017, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), informează MOLDPRES.

Contactat de agenție, Mihail Dobrojan, șef al Serviciului supraveghere zootehnică din cadrul ANSA, a specificat că responsabili din cadrul instituției au evaluat situația în domeniul apiculturii înainte de începutul sezonului rece. Ca rezultat, s-a constatat că majoritatea stupinelor sunt amplasate corespunzător cerințelor, au o cantitate suficientă de hrană și sunt pregătite pentru iernat. Starea albinelor este satisfăcătoare-bună, au constatat responsabilii.

Cea mai mare parte a mierii produse în țara noastră este exportată. Astfel, exportul de miere din Republica Moldova a crescut de la 245 tone în anul 2006 la 3440 tone în 2017. Apicultorii moldoveni vând mierea preponderent în Uniunea Europeană, aceasta fiind unul dintre puținele produse de origine animală admise spre export pe piața europeană. În patru ani de implementare a Acordului de Liber schimb cu UE, exportul de miere spre UE a crescut de 2,2 ori, potrivit datelor unui studiu realizat de Expert Grup.

De la începutul acestui an, apicultorii moldoveni au exportat în total circa 2700 tone de miere. Alexandru Donica, șef al Serviciului coordonarea posturilor sanitar-veterinare și fitosanitare din cadrul ANSA, a comunicat pentru MOLDPRES că cea mai multă miere moldovenească a fost exportată în România - 492 tone, Italia - 465 tone, Franța - 357, Germania - 319, Polonia și Slovacia - câte 300 tone.

Termenul patentei de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul va fi prelungit până la 31 decembrie 2019, potrivit unor modificări legislative adoptate astăzi în lectură finală de către parlament, transmite MOLDPRES.

Conform documentului, patenta de întreprinzător pentru comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule va fi extins până la 31 decembrie anul viitor.

Noile modificări se referă și la comerțul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone, cu condiţia respectării cerinţelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea şi comercializarea lor.

Se va extinde termenul patentei doar la titularii, care la data de 31 decembrie curent vor deține patente pentru aceste activități. În prezent, mai sunt valabile circa 9400 patente în comerţul cu amănuntul.

Klaus Iohannis a promulgat, joi, Acordul dintre Guvernul Romaniei si al Republicii Moldova pentru implementarea programului de asistenta tehnica si financiara in baza unui ajutor financiar nerambursabil in valoare de 100 milioane de euro acordat celor de peste Prut.

Decretul se refera la promulgarea Legii pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 175/2015 privind ratificarea celui de-al treilea Protocol aditional dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova, semnat la Chisinau la 10 decembrie 2013, la Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenta tehnica si financiara in baza unui ajutor financiar nerambursabil in valoare de 100 milioane de euro acordat de Romania Republicii Moldova, semnat la Bucuresti la 27 aprilie 2010.

Proiectul are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru stabilirea autoritatilor de coordonare nationala in domeniile protectiei mediului, apelor si padurilor din Romania, respectiv Ministerul Mediului si Ministerul Apelor si Padurilor, din bugetele carora se vor aloca sumele pentru proiectele din domeniul protectiei mediului si schimbarilor climatice care fac obiectul Acordului.

"Pentru proiectele din domeniul protectiei mediului si schimbarilor climatice destinate adaptarii la efectele schimbarilor climatice din punct de vedere al apelor si padurilor se aloca suma de 12.650.000 euro, iar pentru celelalte proiecte din domeniul mediului si schimbarilor climatice destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera si/sau adaptarii la efectele schimbarilor climatice se aloca suma de 2.350.000 euro", prevede proiectul de lege.

Initiativa legislativa a fost adoptata de Camera Deputatilor pe 22 octombrie in calitate de for decizional.

O aplicație mobilă, prin intermediul căreia persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pot obține informații care să-i ajute să-și găsească un post vacant potrivit, a fost lansată astăzi la Chișinău. Aceasta este o premieră pentru țara noastră și poate fi accesată gratuit, transmite MOLDPRES.

Noua aplicație, care reprezintă un instrument de ghidare în carieră în special pentru tineri, a fost prezentată de directorul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Raisa Dogaru. Accesând aplicația, tinerii care caută un loc de muncă, vor parcurge mai multe etape, care se referă în particular la autoevaluarea cunoștințelor și abilităților beneficiarului, identificarea ocupațiilor care corespund cunoștințelor fiecărui tânăr, elaborarea CV-ului, stabilirea tehnicilor de căutare a unui post vacant, evaluarea ofertelor și pregătirea pentru interviul de angajare. Totodată, beneficiarii vor fi informați cum să se adapteze mai ușor la un nou loc de muncă.

Anastasia Oceretnîi, secretar de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a afirmat că tinerii, care petrec mult timp navigând online de pe telefonul mobil, vor putea să-și verifice, ghidați de curiozitate, abilitățile pe care le posedă și ce ocupație li se potrivește cel mai bine.

Violeta Vrabie, coordonatorul Programe în cadrul Organizației Internaționale a Muncii, a specificat că noua aplicație va ajuta tinerii să identifice abilitățile pe care le dețin și domeniul unde pot dezvolta cariere de succes. Potrivit sursei citate, aplicația a fost elaborată timp de un și pentru asta au fost cheltuite 18 mii de dolari.

Aplicația este disponibilă gratis în Apps Store – aici.

O cercetare realizată de Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova arată că locurile de muncă nu sunt atractive pentru tineri, aceștia fiind descurajați de salariile mici, motiv pentru care mulți dintre ei aleg să emigreze. Într-o

la IPN, experta Centrului de Instruire și Consultanță Organizațională (CICO), Mariana Iaţco, a afirmat că politicile statului privind orientarea şi susținerea tinerilor pe piața muncii sunt puțin cunoscute în rândul tinerilor, acestea având un impact nesemnificativ. O mare parte dintre tineri au o pregătire profesională necorespunzătoare cerințelor pieței muncii.

Studiul arată că 75% dintre studenți cunosc într-o măsură slabă despre politicile din acest domeniu, iar 25% – într-o măsură medie şi niciun student dintre cei care au participat la sondaj nu cunosc într-o măsură avansată despre strategia de ocupare a forței de muncă.

Strategia are drept obiectiv creșterea nivelului de ocupare, la general, a populației și, în special, a tinerilor, având ca punct de plecare principalele provocări: accesul limitat pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile, deficitul de locuri de muncă productivă şi deficitul de forţă de muncă calificată în mediul rural, ponderea mare a populației inactive şi a migraţiei de muncă.

Sondajul realizat în rândul studenților arată că 80% dintre respondenți sunt de părere că politicile în domeniul ocupării forței de muncă nu neapărat trebuie regândire, ci mai degrabă trebuie pus accentul pe calitatea implementării lor şi asigurarea unui dialog mai bun între factorii de decizie şi beneficiarii acestor politici.

Mariana Iațco a afirmat că este nevoie ca politicile educaționale ale statului să fie conectate cu cele legate de piața muncii. De asemenea, este necesar să se aplice pe piața muncii forme flexibile de ocupare, în special pentru femeile tinere. Totodată sunt necesare măsuri de stimulare a angajării tinerilor în câmpul muncii.

Cultura de salată extratimpurie câştigă tot mai mult teren în Republica Moldova. Totuşi, din cauza temperaturilor extreme, dar şi a lipsei unei tehnologii moderne, producătorii suferă pierderi enorme, ajungând până la compromiterea totală a culturilor. Pentru a evita această problemă, un antreprenor a găsit soluţia ideală pentru a furniza salată proaspătă, în decursul întregului an.

În epoca digitalizării, agricultura se modernizează cu paşi grăbiţi, iar antreprenorii din Republica Moldova încearcă să ţină pasul. În premieră, Dumitru Cojocari a construit o seră de cultivare a salatei, bazată pe un sistem inteligent. Seminţele au fost importate din Olanda, iar în urmă cu două luni, a fost culeasă şi prima recoltă.

Un alt avantaj al produsului cultivat în această seră, în comparaţie cu cel din câmp deschis, este că frunzele de salată sunt mereu curate.
 
Până s-o vedem pe raft frumoasă şi stufoasă, salata trece prin mai multe etape minuţioase de dezvoltare. Prima este semănarea.
 
Nutroţioniştii spun că ar fi bine să consumăm, zilnic, minim 150 de grame de salată.

Ninsoarea și ghețușul de pe carosabil s-au lăsat cu trei microbuze cu pasageri răsturnate în aceeași zi. După două accidente produse dimineață, la ora 07.30 și la 08.00, un al treilea microbuz s-a răsturnat în jurul orei 15.40, în apropiere de satul Sociteni, raionul Ialoveni. Microbuzul se deplasa pe ruta Beșalma – Chișinău și avea 14 persoane la bord.

Solicitată de IPN, ofițerul de presă al Inspectoratului de Poliție Ialoveni, Silvia Vetcu, a spus că șoferul microbuzului, în vârstă de 34 de ani, a pierdut controlul volanului, deși unitatea de transport avea pneuri de iarnă. Microbuzul a derapat de pe șosea și s-a răsturnat în șanț. Din fericire, nimeni nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.