Este cunoscut faptul, că în prezent în Moldova se dezvoltă activ producția și exportul componentelor pentru industria automobilelor. Conform datelor Biroului Național de Statistică, în ultimele opt luni ale anului curent exportul acestora a constituit 323,4 mil. lei. 

Totuși puțini cunosc, că a doua cea mai activă industrie de export este producția ... scaunelor. În ianuarie-august 2018 exportul lor a atins suma de 105,3 mil. lei, ceea ce este cu 25% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Iar volumul de producție și comercializare, aparent impresionant pentru Moldova, de 4-5 sau chiar și 10 mil. euro în țările Uniunii Europene, este rezultatul activității micului business. Însă aceste produse se pierd pe piața cu 500 mil. de consumatori.

Totuși mass-media periodic difuzează informația, că unele companii moldovenești au reușit să găsească noile piețe de desfacere, uneori acestea fiind destul de neobișnuite.

Înghețata moldovenească este comercializată în câteva țări africane (Sandriliona), prune în ciocolată din Ialoveni se vând în Marea Britanie (Vioniservice SRL, TM Rifero), mierea și coarnele moldovenești (produse de fermierul Iurie Stratan din satul Crețoaia, raionul Anenii Noi) sunt cerute în Polonia, Germania, SUA și alte state. Iar mierea este adusă peste ocean în borcane de un litru (Apifera SRL), iar în Polonia – în pachete de 12 grame (Regina Naturii).

Loturi de probă de poamă au fost livrate anul curent în Israel. Prune au fost exportate în Canada, iar mere – în Arabia Saudită.

Însă puțini înțeleg volumul muncii depuse pentru găsirea clienților potențiali, condițiilor de export, etc.

La prima vedere, vânzările pe piața internă și externă diferă fundamental. Piața Moldovei este una mică, unde toți se cunosc reciproc. Piața de export este de un alt nivel, deoarece compania moldovenească este nevoită să concureze cu mai mulți furnizori din toată lumea.

“Însă experiența ne arată, că cumpărătorul poate fi găsit în ambele cazuri”, - spune directorul companiei Kompass Moldova SA Iurie Latii. “El trebuie să fie găsit și convins să cumpere un produs nou. Vânzătorii de ambele categorii sunt nevoiți să-și promoveze produsul, să participe la expoziții, să analizeze baze de date ale clienților potențiali, să discute cu ei și, periodic, să monitorizeze situația lor financiară. Acestea sunt principiile unice pentru toți”.

Kompass Moldova – este o parte a sistemului informațional internațional KOMPASS, care din anul 1944 oferă acces la informație profesională și veridică și la baze de date actuale ale 20 mil. de companii din 60 țări ale lumii. Lista include și 17 mii de companii din Moldova. În Republică ea activează din anul 1993.

Baza de date conține informația detailată despre companii (telefoane, adrese, e-mailuri, conducere, produse și servicii, țările de export și import, codurile fiscale, etc.). Ea permite clasificarea clienților potențiali după 60 de categorii.

Însă utilizatorul trebuie să știe cum să o gestioneze la nivelul unui instrument multifuncțional.

“Noi desfășurăm constant seminare, traininguri, distribuim materiale informative și participăm la expoziții”, - povestește Iurie Latii. “Însă experiența de 25 de ani ne-a demonstrat că activitatea noastră nu-i suficientă”.

Anul curent Kompass Moldova a lansat un serviciu nou, care facilitează la maxim căutarea partenerilor potențiali pentru întreprinderile moldovenești.

În primul rând, este vorba de pregătirea listelor cu potențialii clienți într-un format, care poate fi importat în CRM (Managementul relațiilor cu clienții) existent.

În al doilea rând, a apărut și un call-centru, care preia toate apelurile și scrisorile electronice pentru consumatori potențiali.

În al treilea rând, Kompass Moldova, prin intermediul reprezentanților Kompass în alte țări, organizează întâlniri personale cu conducerea companiilor internaționale, care pot să exprime interesul pentru produsele sau serviciile întreprinderilor autohtone.

Mai mult, firma moldovenească poate să solicite pentru un preț simbolic raport de credit privind situația financiară a cumpărătorilor potențiali. Doar este cunoscut faptul, că deseori produsele se exportă cu condiția achitării ulterioare. Iar dacă contragentul străin are probleme financiare, el poate să nu achite produsul livrat.

A sosit momentul, când producătorii moldoveni pot beneficia de posibilitatea utilizării unor instrumente testate de optimizare a operațiunilor de export și import.

Economia Republicii Moldova este vulnerabilă la şocurile externe, iar creşterea acesteia se datorează mai mult condiţiilor favorabile din regiune. Acest lucru generează majorarea transferurilor moldovenilor care muncesc în străinătate, care influenţează creşterea consumului pe fundalul importurilor mai mari. Economia Republicii Moldova a crescut cu 4,5 procente în prima jumătate a anului 2018, fiind determinată în mare parte de consumul privat şi formarea de capital. Alimentat de inflaţia redusă şi de creşterea puternică a remiterilor şi salariilor, consumul a crescut cu 3,8% de la an la an (a/a). În pofida exporturilor robuste (+12,5%, a/a), susţinute de recolta bună şi de cererea externă, importurile au crescut cu 10,4%, cauzând o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea economică, potrivit prognozelor Băncii Mondiale.

Susţinută de noi investiţii în maşini si utilaje, inclusiv în zonele libere şi sectorul construcţiilor, formarea de capital fix brut a crescut cu 7,2%. Creşterea stocurilor a contribuit suplimentar cu 1,8 puncte procentuale (p.p.) la creşterea totală. Pe partea de producţie, principalul impuls la creştere a fost comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, contribuind per ansamblu cu 1,6 p.p., urmat de industrie.

“Din luna aprilie a anului curent, preţurile de consum s-au situat sub nivelul limitei inferioare a coridorului de ţintire. În 2018, aprecierea leu­lui moldovenesc, de rând cu presiu­nile inflaţioniste externe mai slabe şi scăderea preţurilor reglementate, au ca rezultat presiuni deflaţioniste mai pronunţate. La finele lunii septembrie, preţurile de consum au crescut cu 2,4%, a/a. Banca Naţională a menţinut rata de bază la nivel de 6,5%, după o reducere considerabilă în 2017”, a explicat economistul Băncii Mondiale, Ruslan Piontkivski la prezentarea evoluţiei economice a Republicii Moldova.

Cu toate acestea, intermedierea financiară rămâne a fi modestă şi, în tandem cu redresarea depozitelor, contribuie la persistenţa excesului de lichiditate. Astfel, rata rezervelor minime obligatorii a crescut până la un nivel record de 42,5%. Evoluţiile favorabile ale cursului de schimb au permis creşterea rezervelor valutare, care depăşesc în prezent 6 luni de importuri.

În prognoza Băncii Mondiale se mai spune că în prima jumătate a anului 2018, deficitul de cont curent a crescut până la 9,8% din PIB, faţă de 5,9% în 2017, fiind determinat de creşterea mai puternică a importurilor. Graţie veniturilor reinvestite, investiţiile directe nete au constituit 2,5% din PIB, faţă de 1,6% la finele anului 2017. Creşterea remiterilor rămâne puternică (+14,8%, a/a).

Datoria externă continuă să fie principala sursă de finanţare a deficitului de cont curent. Graţie aprecierii leului moldovenesc şi noii metodologii de calcul a PIB, datoria externă s-a redus cu 10,7 p.p., constituind 62,1% din PIB.

În perioada ianuarie-septembrie 2018, determinate de creşterea robustă a economiei şi de gradul sporit de ocupare a forţei de muncă, veniturile publice au înregistrat o puternică creştere nominală (+11%, a/a). Rezultând într-un surplus fiscal de 0,9% din PIB.

Cheltuielile curente în nouă luni ale anului 2018 au crescut rapid (+9,7%). Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în raport cu subvenţiile şi salariile.

Cheltuielile pentru active nefinanciare au crescut cu 10% a/a, în timp ce investiţiile de capital au continuat să scadă (-4%, a/a). În prima jumătate a anului 2018, graţie creşterii mai puternice, datoria publică şi garantată public s-a redus cu 3,3 p.p., faţă de sfârşitul anului 2017, constituind 29,7% din PIB.

Potrivit lui Piontkivski, în 2018 anticipăm o creştere de 4,8% datorată cererii interne puternice care, ulterior, se va modera. Pe partea de cheltuieli, creşterea continuă să fie alimentată de consum, de volumul mai mare de remiteri şi de creşterea salariilor, în special în sectorul public. Anticipăm că revitalizarea intrărilor valutare străine şi îmbunătăţirea situaţiei în sectorul financiar şi mediului de afaceri vor sprijini investiţiile private şi acumularea de stocuri.

Economiştii estimează că intrările de valută ale moldovenilor care muncesc în străinătate vor constitui circa 2 miliarde. Ultimele date ale băncii Naţionale a Moldovei arată că în luna septembrie 2018, prin intermediul băncilor licenţiate, au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 97,38 mil. USD (în scădere cu 11,0 la sută comparativ cu septembrie 2017). În nouă luni ale anului 2018, volumul total al transferurilor bancare de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 955,05 milioane dolari SUA, cu 9,5 la sută mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. În structura pe valute a transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice, transferurilor în euro le-a revenit ponderea principală de 48,2 la sută (în creştere cu 8,6 p.p.), urmate de transferurile în dolari SUA – 44,7 la sută (în descreştere cu 7,5 p.p., comparativ cu septembrie 2017) şi cele în ruble ruseşti – 7,1 la sută (în descreştere cu 1,1 p.p.).

În prognoza Băncii Mondiale se mai arată că cererea internă robustă va determina o creştere solidă a importurilor, soldându-se cu o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea economiei. Alegerile parlamentare din 2019 vor determina, de asemenea, cheltuieli publice mai mari pe termen scurt. Până în 2020, ritmul creşterii se va modera, constituind 3,5%, susţinut de încrederea sporită a consumatorilor şi a mediului de afaceri şi de o normalizare continuă, deşi lentă, a condiţiilor financiare, care vor stimula creşterea investiţii­lor private după alegeri. Deficitul fiscal este prognozat să rămână sub nivelul planificat de 2,5% din PIB.

“În 2018, estimăm că creşterea puternică a veniturilor va compensa creşterea cheltuielilor publice. Influenţate de ciclul politic, cheltuielile publice curente vor continua să crească pe termen mediu, în timp ce performanţa veniturilor va fi negativ afectată de reducerea cotelor de impozitare şi de amnistia fiscală. După recentele acte fiscale legislative aprobate, deficitul va creşte până la 2,7% în 2019 şi se va modera după alegeri. Pe măsură ce nivelul consumului şi importurilor se consolidează, estimăm o expansiune treptată a deficitul de cont curent, dar care va rămâne sub nivelul mediei istorice graţie revitalizării continue a influxurilor de valută străină. Datorită aprecierii leului moldovenesc, de rând cu presiuni inflaţioniste externe mai slabe şi preţuri reglementate mai mici, presiu­nile inflaţioniste vor fi moderate în 2018”, a mai spus economistul Băncii Mondiale.

Pe termen mediu, inflaţia va creşte progresiv, pe fundalul cererii interne mai puternice şi al ajustărilor aşteptate la preţurile reglementate în a doua jumătate a anului 2019. În acest context, susţinută de creşterea continuă a salariilor reale, remiteri şi transferuri publice, estimăm o scădere a ratei sărăciei de 2,9 p.p. până la un nivel de 12% în 2018 şi până la un nivel mai mic de 10% la finele anului 2020.

Perspectivele pot fi afectate de riscuri considerabile, cauzate de o productivitate joasă, asistenţa externă mai mică şi cheltuielile publice ineficiente. Incertitudinea politică şi polarizarea politică continuă, pot constrânge investiţiile străine şi interne, care sunt necesare pentru creşterea productivităţii şi a competitivităţii exporturilor, astfel expunând vulnerabilitatea cronică a economiei la riscurile externe.

Condiţiile climatice extreme pot afecta producţia agricolă, rezultând în consecinţe pentru creşterea economică. Creşterea mai slabă a principalilor parteneri comerciali şi potenţialele schimbări în comerţul internaţional şi ale modelelor migraţioniste ar putea submina exporturile şi fluxurile de remiteri. Recentele măsuri legislative vor afecta negativ veniturile publice şi pot avea un impact negativ asupra asistenţei externe, dacă nu vor fi remediate.

Eforturile autorităţilor de a susţine îmbunătăţiri semnificative în raport cu supremaţia legii, climatul investiţional şi al mediului de afaceri şi calitatea capitalului uman ar contribui la atenuarea acestor riscuri şi la facilitarea expansiunii rolului considerabil pe care îl au bunurile tranzacţionale în economie. Deşi Indicele Capitalului Uman elaborat de Banca Mondială pentru Moldova a crescut în ultimii ani, performanţa ţării este sub nivelul mediei regionale.

Victor URSU

Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului a făcut cumpărături și a contractat servicii în valoare totală de 23,2 milioane de lei, pentru lucrări de reparații interioare și exterioare, se notează în Registrul de Stat al Achizițiilor Publice. Guvernul își propune să-și renoveze acoperișul, să-și amenajeze o sală pentru oaspeți, precum și să achiziționeze patru ascensoare, scrie Ziarul de Gardă.

Cel mai substanțial contract, de 5 668 800 de lei, a fost semnat la 19 octombrie 2018 cu firma „Liftmontaj” SRL , care în termen de două luni urmează să livreze și să instaleze în Casa Guvernului patru ascensoare, două cu o capacitate de 1 000 de kg și altele două cu o capacitate de 500 de kg.

Peste 5,5 milioane de lei vor fi plătite firmei „Giesena” SRL pentru „amenajarea sălii pentru oaspeți, de la etajul cinci, și a sufrageriei, de la etajul 1, cu racordarea la rețelele inginerești din vestibulul de la etajul 1”.

Cu 3,2 milioane de lei, se va face modernizarea punctelor termice pentru blocurile administrative nr. 162 din bl. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 180 din bl. Ștefan cel Mar eși Sfânt și nr. 53 din șos. Hâncești. Contractul a fost semnat la 7 noiembrie cu „Proterm Grup” SRL. Cu aceeași firmă a fost semnat un contract de 357 de mii de lei pentru achiziționarea unui sistem de irigare.

Cantemir este printre primele orașe din Republica Moldova care va gestiona iluminatul stradal cu ajutorul unor tehnologii inteligente și eficiente energetic. Noul sistem a fost inaugurat ieri, după ce a fost instalat şi testat în cadrul unui proiect, finanţat de Uniunea Europeană, transmite MOLDPRES.

Noul sistem de iluminat stradal permite dirijarea și controlul la distanță, prin intermediul rețelelor mobile GSM, fără ca operatorii să părăsească locul de muncă, economisind, astfel, timp pentru soluţionarea situațiilor de urgență. De asemenea, poate fi schimbat orarul și intensitatea de iluminare, în funcție de perioada de timp și gradul de utilizare a străzii. "O astfel de tehnologie inteligentă, în combinație cu lămpile de tip LED, eficiente energetic, permite economisirea cu până la 80% din electricitate în comparație cu linia de bază, oferind o calitate bună a luminii stradale. Datorită acestui sistem se vor economisi zeci de mii de lei pe an", susțin surse de la Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabilă.

Lucrările de modernizare a sistemului de iluminat stradal din Cantemir au fost realizate pe 27 de străzi, cu o lungime totală de 11,2 km. Circa 419 de lămpi vechi au fost înlocuite cu LED-uri eficiente energetic, cu o durată de viață de 13 ani. Prin modernizarea iluminatului stradal, orașul va contribui la reducerea emisiilor de CO2 cu 98 t/an, echivalentul a 4451 de arbori plantați și la realizarea angajamentelor climatice.

„Reducerea cheltuielilor la electricitate va asigura nu doar protejarea mediului, dar va îmbunătăți și serviciile publice. Acest fapt este important pentru bugetul municipal, deoarece fondurile economisite vor fi utilizate pentru investiții noi în domenii precum educație, proiecte sociale”, a menţionat Roman Ciubaciuc, primarul orașului Cantemir.

Noul sistem de iluminare din localitate a devenit posibil grație proiectului finanțat de UE „Undă Verde Moldova! Modernizarea și eficientizarea iluminatului stradal”, implementat în orașele Cantemir și Ocnița de către „Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabile” în colaborare cu autoritățile publice locale, în cadrul Programului „Convenția Primarilor. Proiecte Demonstraționale”. Orașul Cantemir (în jur de 5000 de locuitori) a semnat Convenția Primarilor în anul 2012.

Gintautas Baranauskas, reprezentantul Delegației UE în Republica Moldova, a subliniat că „aceasta este o poveste de succes care demonstrează încă o odată beneficiile concrete și tangibile care au fost aduse cetățenilor Republicii Moldova datorită sprijinului UE".

noi.md

Cetățeanul rus, deținut în penitenciarul Nr. 13, a anunțat că intră în greva foamei pe un termen nelimitat

În ianuarie anului curent noi am scris despre cazul tranzacțiilor financiare pe ”Forex”, investigat de procurori. Atunci avocații reținuților anunțase despre organizarea în timp scurt a unei conferințe de presă, unde urmau să fie dezvăluite detaliile aceestui caz. Totuși conferința nu a avut loc, iar timp de aproape un an nimeni nu intra în contact și nu răspundea la apelurile telefonice, - scrie Revista Economica "Logos-press".

De fapt, anularea evenimentului și tăcerea ulterioară au fost cauzate de acuzațiile procurorilor în adresa avocatului și rudelor deținuților pentru blocarea mersului anchetei. Între timp s-au întâmplat mai multe evenimente, despre care a relatat unul din acuzați într-o scrisoare, pe care a transmis-o prin intermediul soției reporterului nostru. Femeia a venit la noi cu rugămintea de a-l ajuta pe tată a patru copii să restabilească dreptatea și reputația.

Vom analiza totul pe rând

La începutul lunii septembrie procurorii au transmis în judecată procesul intentat în privință a cinci cetățeni străini conform art. 190 pct. 5) a Codului penal al RM ”escrocheria săvârșită în proporții deosebit de mari”. Pe 14 mai reținuții au depus prin intermediul avocatului plângere la CEDO pentru arestarea ilegală.

Cazul a fost examinat de judecătoarea Instanței sectorului Buiucani Vasilisa Muntean. Reamintim, că aceasta este cunoscută prin decizia de demolare a corturilor protestatarilor din centrul Chișinăului. Muntean a fost una din cei 15 judecători, numiți în funcție prin decretul fostului președinte Nicolae Timofti din 26 februarie 2014. Tot Vasilisa Muntean a examinat și cazul lui Veaceslav Platon, iar în septembrie 2016 a interzis prezență la ședința deschisă a rudelor și prietenilor deținutului, cu excepția soției acestuia. Despre ea au mai scris jurnaliștii în articolul de investigație ”Sponsorii generoși ai judecătorilor”, menționând că aceasta a beneficiat în 2017 de ajutoare bănești de 65 000 ruble și 2 000 euro din partea tatălui ei.  

Mai mult, este cunoscut faptul, că judecătoarea Muntean se află într-un conflict direct cu avocații inculpaților, deoarece participă la un alt proces de judecată, unde avocatul apără partea opusă. Astfel, conform art.33 alin. (2) pct. 2) și art. 34 alin. (1) Codului de procedură penală a RM, judecătoarea este obligată să facă declarație de abținere de la judecarea cauzei. Totuși, ea nu a făcut asta, iar abținerea, solicitată de avocați, a fost respinsă de un alt judecător al instanței. Cu această ocazie, cetățenii arestați din Rusia s-au adresat la Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova. Aceasta, la rândul ei, a trimis MAEIE o notă de protest. Inclupații au fost nevoiți să renunțe la serviciile avocatului lor și să caute un alt apărător.

Între timp, au fost amânate câteva ședințe de judecată, iar hotărârea nu a fost pronunțată. Învinuiții rămân în arest la instituția penitenciară Nr. 13, renumită prin condiții inumane de deținere a prizonierilor. În plus, unul din arestați suferă de diabet zaharat și hipertensiune arterială. Starea lui de sănătate s-a înrăutățit, însă procurorii au permis doar efectuarea controlului medical timp de o zi.  

Analizele medicale independente au arătat, că inculpatul are probleme cu articulațiile genunchilor. Din această cauză el este nevoit să se deplaseze cu bastonul. Mai mult, controlul a descoperit probleme cu ficatul și rinichii și, cel mai grav, sindromul apneei în somn (bărbatul poate să se sufoce în timpul somnului). Pacientului i-a fost prescrisă utilizarea constantă a preparatelor speciale și recomandarea de internare în spital. În loc de aceasta, arestatul a fost adus la policlinica penitenciarului.  

Evaluarea medicală despre starea sănătății deținutului, eliberată de penitenciarul Nr.13, arată, că arestatul se află sub controlul medicilor instituției Nr.13. El a fost diagnosticat cu următoarele boli: diabet zaharat de nivelul doi, hipertensiune arterială, varice la picioare, apnee în somn cu riscul de moarte subită în timpul somnului, pancreatită cronică, steatoza hepatică. La fel, este indicat, că pacientul este tratat constant cu medicamente ”Glibenclamidă”, ”Ampril”, ”Aspirină”, ”Pentoxifilina”, ”Furosemid” și ”Alprazolam”, iar starea lui de sănătate este una stabilă.

Judecătoarea Muntean la fel a respins demersul pentru internarea în spital a inculpatului pentru a trece un control medical staționar. Rudele inculpatului au scris o plângere la ”Amnesty International”, unde au povestit despre diagnozele și reacția procurorilor și judecătoarei. Până în prezent răspunsul nu a fost primit.

Conform art. 186 pct. (8) Codului de procedură penală al RM (privind aceleași acțiuni și aceleași persoane, arestul poate fi aplicat pentru ambele etape ale procesului penal pentru un termen de până la 12 luni în ansamblu, până la pronunțarea sentinței instanței de judecată, care examinează cauza), pe 10 noiembrie expiră termenul de arest, iar inclupatul trebuie să fie eliberat din custodie. Însă procurorii au decis să le acuze de spălarea de bani. Acest fapt le permite să înainteze cerere de arest pentru încă un an și, de fapt, în baza acelorași circumscripții și dovezi.

În semn de protest față de decizia dată, cetățeanul Federației Ruse, despre care am scris mai sus, a anunțat pe 1 noiembrie că intră în greva foamei pe un termen nelimitat. Aceasta presupune imposibilitatea administrării medicamentelor. El cere recuzarea procurorului Alexandru Găină și a judecătoarei Vasilisa Muntean. Bărbatul și-a denumit protestul ”Greva foamei sau moartea pentru justiție”. El a declarat că ”el nu are pentru ce trăi, dacă sistemul judiciar din Republica Moldova este lipsit de umanitate și dreptate”.

Noi am încercat să aflăm mai multe detalii despre acest caz de la procurorul Alexandru Găină, însă el ne-a recomandat să ne adresăm la reprezentații serviciului de presă al Procuraturii anticorupție. Am încercat să-i telefonăm timp de o zi, însă la apeluri nimeni nu a răspuns.

Articolul a fost publicat pentru a atrage atenția asupra situației. Poziția editorilor poate să nu coincidă cu opinia autorilor.

Extras medical din fișa midicală a deținutului

Plângerea la CEDO privind arestările ilegale

Raport medical clinica "Medpark"

O familie din oraşul Vulcăneşti produce propriul curent electric, cu care îşi dezvoltă afacerea. Vinăria lor este alimentată sută la sută cu energie regenerabilă care vine de la 70 de panouri solare, cumpărate dintr-un grant european.

Gheorghe şi Larisa Cerven au 10 hectare de viţă-de-vie, iar în fiecare sezon, produc până la 40 de tone de vin. Până acum un an, penele de curent erau la ordinea zilei, fapt ce punea în pericol calitatea băuturii păstrată la rece.

"Iniţial, noi foloseam 14,5 KW, iar astăzi noi producem 24 de MWh. Acum, producţia noastră face faţă concurenţei", a menţionat Gheorghe Cerven, proprietarul vinăriei

Intenţia producătorilor de a folosi resurse alternative de energie a fost încurajată de proiectul european SARD, desfăşurat cu suportul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Soţii au câştigat un grant de 18 mii de euro, din care au cumpărat cele 70 de panouri.

"Astfel de granturi sunt oferite afacerilor în cadrul proiectelor de optimizare a energiei, pentru a mări eficienţa energetică a întreprinderilor mici şi mijlocii în această regiune", a precizat Gintautas Baranauskas, reprezentant UE în Republica Moldova.

"Proiectul SARD reprezintă o oportunitate pentru Republica Moldova. Ne permitem să dezvoltăm un cadru legal instituţional care ar aduce noi investiţii în Republica Moldova", a subliniat Dorin Andros, secretar de stat ministerul Dezvoltării Regionale.

Economiile la curent şi profitul în creştere i-au încurajat pe cei doi soţi să-şi extindă afacerea.

"Noi dorim să dezvoltăm businessul, de asemenea vom mări cantitatea de producere. Vom construi pensiunea care va avea o capacitate de 10 clienţi pe zi. Va avea de câştigat familia noastră, dar şi întreaga Moldovă", a declarat Larisa Cerven, proprietara vinăriei.

publika.md

Guvernul propune extinderea datei limită de desfășurare a activităților de comerț cu amănuntul și  comerț cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone în bază de patentă până la 31 decembrie 2019. Un proiect de lege în acest sens a fost avizat pozitiv de Cabinetul de miniștri în ședința de astăzi, informează MOLDPRES.

Proiectul de lege este elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii cu scopul de a stimula și gestiona tranziția activității de comerț cu amănuntul de la patenta de întreprinzător la activitatea independentă sau alte forme legale de antreprenoriat.

În ianuarie 2017 a fost modificat cadrul legal prin introducerea unei noi forme de antreprenoriat - activitatea independentă, ca alternativă patentei de întreprinzător. Din momentul adoptării legilor până în luna septembrie 2018 de la patentă la activitatea independentă au migrat peste 1500 antreprenori-persoane fizice, care desfășoară comerț cu amănuntul. Totodată, în septembrie curent mai erau valabile peste 9100 patente în acest domeniu.

Potrivit autorilor proiectului, în ultimii doi ani se atestă un proces lent de migrare de la patentă la activitatea independentă. În context, reprezentanții autorităților și instituțiilor publice au discutat problemele tranziției cu reprezentanții titularilor de patentă în cadrul ședințelor tematice pe platforma Consiliului economic pe lângă prim-ministru.

În decembrie 2016, data-limită de desfășurare a comerțului cu amănuntul în bază de patentă a fost amânată pentru doi ani, cu titlu de compromis la solicitările titularilor de a le fi oferită o nouă perioadă de tranziție către alte forme de organizare a activității lor economice. Astfel, desfășurarea comerțului cu amănuntul de către titularii de patentă urma să fie interzisă începând cu 1 ianuarie 2017.

moldpres.md

Tinerele care apar în imagini sunt căutate de serviciile de investigații a Poliției Capitalei. Acestea sunt suspectate de furt , din Centrul Comercial din sectorul Centru al capitalei. Incidentul a avut loc la data de 20 octombrie, în timp ce tinerele se aflau într-un Centru Comercial, unde dintr-un butic au sustras haine. Astfel, prin acțiunile lor au cauzat un prejudiciu în sumă de 1600 lei.

În acest context a fost dispusă iniţierea unei cauze penale pentru furt, care prevede o pedeapsă cu amendă în mărime de până la 67 500 lei, muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore sau cu închisoare de până la 4 ani. Totodată persoanele care le-au recunoscut, sunt rugate să comunice informaţiile la numărul de contact: 068 888 821.

Confidenţialitatea surselor de informare este garantată.

politiacapitalei.md

Programul de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1”, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, a fost extins până în anul 2021. O decizie în acest sens a fost luată astăzi în cadrul ședinței de Guvern la propunerea Ministerului Economiei și Infrastructurii. Totodată, au fost operate unele completări și modificări la componentele Programului, simplificată procedura de aplicare și reduse termenii de procesare a dosarelor, - comunică mybusiness.md.

Începând cu anul 2019,  soții/ soțiile lucrătorilor migranți pot beneficia de finanțare nerambursabilă în cadrul Programului PARE 1+1. Setul de acte pentru participare la componenta de instruire va fi redus de la 8 la 6. Totodată, selectarea beneficiarilor pentru participare la componenta instruire se va face ținând cont de îndeplinirea criteriilor de eligibilitate pentru participare la Program. Din criteriile de eligibilitate se propune excluderea obligației întreprinderilor de a înregistra profit pe parcursul ultimilor trei ani.

Din Bugetul de Stat vor fi alocate anual 40 milioane de lei, care va permite cofinanțarea a 480 de afaceri ale lucrătorilor migranți și/ sau rudelor de gradul I ale acestora. Totodată, ODIMM a atras resurse financiare externe în cadrul Proiectului ”Support to SMEs in rural areas" finanțat de  Uniunea Europeană, pentru implementarea Programului ”PARE 1+1” fiind alocate aproximativ 49 milioane lei, pentru o perioadă de 3 ani (2019 – 2021). Astfel, va fi posibilă cofinanțarea suplimentară a circa 500 de afaceri ale lucrătorilor migranți și/ sau rudelor de gradul I ale acestora.

Din momentul lansării Programului, până în prezent, 2 524 persoane și-au manifestat interesul de a participa la Programul “PARE 1+1” și a investi remitențele obținute de lucrătorii migranți în peste 40 state ale lumii. Circa 2 000 persoane au fost instruite în domeniul desfășurării unei afaceri, 1 273 întreprinderi au primit finanțare nerambursabilă și create circa 3200 locuri de muncă. Suma totală a granturilor pentru aceste proiecte investiționale este de circa 249,01 mil. lei, care va contribui la atragerea în economie a 784,24 mil. lei investiții, respectiv fiecare leu acordat sub formă de grant generează circa 3,15 lei investiții în economie.

Programul guvernamental “PARE 1+1” a fost lansat în 2010 cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și este implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Acesta are drept scop mobilizarea resurselor umane şi financiare ale lucrătorilor migranți moldoveni în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova prin stimularea înființării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii de către lucrătorii migranți şi beneficiarii de remitențe. Programul activează în baza regulii „1+1”, astfel încât fiecare leu investit din remitențe este suplinit cu un leu în formă de grant. Suma grantului este de maxim 250 000 lei.