În cultura și tradițiile Republicii Moldova instrumentele muzicale reprezintă un segment important de transmitere a mesajelor pe calea sunetelor. Pe parcursul istoriei ele au transmis prin intermediul sunetului şi ritmului, cântecul, dansul, jocurile populare, ceremoniile vieţii de familie, munca, vânătoarea, etc.

La fabricarea instrumentelor muzicale se folosesc cele mai diverse materiale: lemnul, metalele feroase și neferoase, masele plastice, coloranţii şi diferite lacuri. Pinul şi bradul alb se utilizează la fabricarea plăcilor de rezonanţă, iar arţarul, fagul, carpenul și alte lemne tari la fabricarea instrumentelor de suflat şi a detaliilor pentru ţambal sau vioară. Întrucât de calitatea lemnului depind particularităţile sonore ale instrumentelor, el trebuie să posede bune calități acustice, duritate şi textură elegantă, să fie păstrat nu mai puţin de 2-3 ani, iar umiditatea lui să nu depăşească 7%.

Instrumente populare sau tradiționale

O parte din instrumentele muzicale a fiecărui popor au statut de tradiţionale sau populare, pentru că-și găsesc locul în obiceiurile şi ritualurile unei națiuni. În Republica Moldova datorită faptului că aria de răspândire a unor instrumente depăşeşte cadrul muzicii tradiţionale (în spaţiul nostru astfel de instrumente sunt vioara, violoncelul, viola, contrabasul, trompeta, etc.), organologia contemporană propune ca asemenea instrumente să fie considerate populare în sensul larg al cuvântului, iar cele utilizate doar în practica folclorică (fluierul, buciumul, buhaiul, cimpoiul, naiul, trâmbiţa, țambalul, țitera sau cobza) – populare în sensul îngust al cuvântului.

În continuare, vă prezentăm cei mai importanți meșteri populari din țară care se specializează în producerea instrumentelor muzicale tradiționale:

Familia Dron din satul Gura Galbenei, Cimișlia

Lutierul Nicolae Dron este un meșter popular pasionat de muzică, folclor și natură. Confecționează lute, cobze, mandoline și domre din lemn de calitate provenit din Africa, India, Brazilia, Austria, Ucraina, Rusia și România. A învățat meseria de la cobzarii consacrați, regretatul Nicușor Mardare și Ion Borș. O cobză este confecționată timp de două luni. Meșterul utilizează paltin și molid, lemne care cresc rezonanța și oferă instrumentului un sunet aparte.

Nicolae Dron este căsătorit și are 11 copii, patru fete și șapte băieți. Trei dintre băieți au devenit și ei lutieri profesioniști. Mihai Dron a plecat să studieze tainele viorii în Elveția, acolo unde învață cei mai talentați elevi din lume. Timp de patru ani, Mihai a acumulat cunoștințe temeinice în arta meșteșugului de la cei mai cunoscuți lutieri. A revenit în Republica Moldova pentru a dezvolta arta meșteșugului de instrumente muzicale în Europa de Est. Acasă și a deschis un atelier de confecționare a viorilor.

Ceilalți doi feciori ai lui Nicolae Dron confecționează domre – instrument muzical cu coardă, cu cutia de rezonanță circulară și cu gâtul lung, de origine rusească. Meșterul visează că într-o zi va deschide „Casa Cobzarului”, un muzeu al cobzei.

Lutierul Ion Borș

Unul din discipolii lui Niclae Dron, meșterul popular Ion Borș, la o vârstă înaintată continuă să muncească în fiecare zi pentru a îndeplini putinile comenzi pe care le are, reparând instrumente cu corzi şi instrumente de suflat. Pe parcursul activității sale a confecționat circa 400 de cobze. Lucrul în lemn este anevoios și de lungă durată, iar meşterul are nevoie de trei luni ca să confecționeze o cobză. Aceasta costă aproximativ de 600 de euro. Utilizează lemn de arțar, provenit din regiunea Carpați.

Pe parcursul activității sale Ion Borș a restaurat și a reparat contrabasuri, cobze, chitare, căușe, viori, balalaici, țambale ș.a. Acum confecționează și instrumente de suflat. În două zile, face un fluier sau un caval. A acceptat să repare gratuit instrumentele muzicale ale Colegiului de muzică „Ștefan Neaga”, pentru spațiul oferit de către administrația colegiului în care își desfășoară activitatea.

Meșterul popular Vasile Jitaru

Vasile Jitaru din Strășeni este un meșter popular cu experiență, care se specializează în confecționarea fluierelor și cavalelor, utilizând ebonita sau lemnul roșu, materiale dure, mai grele ca apa. Ebonita este foarte importantă pentru instrumentele de suflat deoarece este un material compozit care nu se umflă de de la apă sau salivă, fiind rezistent la ger. Meșterul mărturisește că la producerea unui fluier fiecare pas necesită precizie și calcule matematice. Are și o colecție de instrumente muzicale, însă cele aerofone îl reprezintă cel mai mult.

Meșterul popular Andrei Solomon

Un alt meșter popular este Andrei Solomon din din Sărata Galbenă, Hîncești, care confecționează naiuri, fluiere și cavale. Deși este de meserie electrician, Andrei Solomon spune că de mic copil a îndrăgit muzica, mai ales că a și făcut parte din mai multe colective de muzică populară. Au trecut ani de zile, însă dragostea pentru folclor nu a dispărut. Pentru prima dată a pus mâna pe lemn și ustensile la 43 de ani.

Zilnic, meșterul popular Andrei Solomon petrece în atelierul său cel puțin patru ore. De când a început să practice meșteșugăritul, bărbatul a confecționat peste 2000 de fluiere, circa de 40 naiuri și aproximativ de 30 cavale. La cei 80 de ani, moș Andrei se poate lăuda că fluierele sale au ajuns la artiști din America și Europa.

Meșterul popular Grigore Sânchetru

De mai bine de 20 de ani, în satul Trebujeni, raionul Orhei, într-un atelier din piatră şi lut, meşterul popular Grigore Sânchetru confecţionează naiuri şi fluiere, cimpoaie şi cavale. A învățat totul de la renumitul meşter de instrumente şi coreograful Liubomir Iorga, în atelierul căruia a cunoscut tainele meseriei şi a prins a stăpâni lemnul şi notele muzicale. La confecționarea instrumentelor muzicale, Grigore Sânchetru folosește lemn uscat, cu o vechime de cel puţin 3 ani: salcâm, soc, bambus. Participă activ la festivaluri și expoziţii, unde-și vinde lucrările. Preţurile variază în funcție de specificul fiecărui instrument. Un nai poate ajunge la 3000 de lei, pe când un fluierele sunt mult mai ieftine, costând 50, 100 sau 300 de lei.

Andrei Tihon, creatorul de buciume

Singurul meşter popular din Moldova care face buciume este Andrei Tihon din satul Neculăieuca, raionul Orhei. Meșterul sculptează în lemn de la 18 ani și a moştenit meseria de la bunicul său. Pentru a-şi convinge clienţii că sunetul emis de buciumele sale este perfect, le-o dovedeşte cântând el însuşi la instrumentul proaspăt confecţionat.

Meşterul munceşte la confecționarea unui bucium mai multe zile în şi le vinde aproximativ 3000 de lei. Timp de aproape trei decenii, Andrei Tihon a reușit să creeze în jur de 200 de buciume, toate unice prin sculptură, lungime, sunet și textura lemnului. În afară de buciume, Andrei Tihon sculptează icoane, tablouri şi portrete.
Pentru munca sa Andrei Tihon a fost apreciat cu numeroase diplome la mai multe expoziţii naţionale şi internaţionale. Câteva din lucrările sale au fost cumpărate de Ministerul Culturii şi incluse în patrimoniul cultural al ţării.

Instrumente muzicale convenționale

Fabrica de viori din satul Feteşti, Edineţ

În anul 2018, în satul Fetești, raionul Edineț a fost construită o fabrică de producere a instrumentelor muzicale, o filială a celebrei fabrici de viori din Reghin, România, care este cel mai mare producător de instrumente din toată Europa.

Aici la Fetești se confecționează viori 4x4 și violoncele 4x4, din brad și paltin, materie primă ce provine tot din regiunea Reghin. La Fetești se face doar carcasa viorilor, apoi acestea merg în România, pentru vopsire și acordare, înainte să fie scoase la vânzare.

Cei peste 20 de angajați ai fabricii sunt foști constructori, șoferi și electricieni din localitate, care s-au înscris la cursuri gratuite de recalificare. Aceștia au stat timp de trei luni la fabrica din Reghin, ca să învețe meseria de lutier. La fabrica de viori din satul Feteşti zilnic se creează aproximativ 20 de viori şi şase violoncele, în timp ce fabrica de viori din Reghin produce anual peste 100 de mii de instrumente muzicale, care ajung să fie folosite de muzicieni din SUA, Japonia, statele UE sau Brazilia.

Nicolai Goleaev, un maestru al chitărilor

Meșterul Nicolai Goleaev, muzician de profesie, are o experiență de peste 20 de ani în reparația și confecționarea chitarelor electrice. Este binecunoscut în rândul comunității de muzicieni din Moldova, creând chitare pentru Liviu Știrbu și Anatol Neamțu, dar și pentru formațiile LOU, Millenium, Accident sau Zdob si Zdub. Chitările sale au ajuns în state precum România, Ucraina, Franța, Germania, Israel, Suedia și Canada.

Cunoștințele vaste obținute în domeniul producerii de chitare se bazează și pe faptul că Nicolai Goleaev a reparat pe parcursul activității sale mii de chitări, printre care și instrumente Fender, Gibson, Ibanez, sau Yamaha. La crearea unei chitare folosește lemn de arțar, palisandru, frasin sau lemn roșu, în timp ce echipamentele ce țin de electronică provin de la cei mai importante branduri internaționale.

Pe chitarele create de Nicolai Goleaev este încrustat logotipul NG, iar perioada de confecționare a unui instrument variază de la 3 săptămâni la 3 luni.

Contribuabilii care începând cu 1 ianuarie 2019 vor comite repetat, în decursul a șase luni consecutive, încălcări ce țin de neutilizarea mașinii de casă și control și neeliberarea bonului fiscal și al biletelor de călătorie nu vor mai fi scutiți de controale, potrivit noilor modificări operate în Legea cu privire la declararea voluntară și stimularea fiscală, transmite IPN.

Scutirea de controale fiscale nu se va aplica nici în cazul în care se va constata, prin decizie definitivă a instanței judecătorești evaziune, fiscală prin denaturarea veniturilor și a cheltuielilor. Și anume dacă suma cumulativă a impozitului și a altor taxe depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. De exemplu pentru anul curent – 61 5000 de lei (100×6150 de lei).

De asemenea, dacă depășește: 150 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei (pentru anul 2018 – 922500 de lei); 250 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei (pentru anul 2018 – 1537500 de lei) şi 350 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei (pentru anul 2018 – 2152500 de lei).

Facebook lucrează la crearea unei criptomonede care va permite utilizatorilor să transfere bani pe aplicația de mesagerie WhatsApp, potrivit unor surse anonime familiare cu situația, citate de Bloomberg.

Compania dezvoltă o criptomonedă stabilă - un tip de monedă digitală care este susținută de o rezervă care corespunde cu monedele aflate în circulație - pentru a minimiza volatilitatea, au declarat surse din interiorul Facebook, care au cerut să nu fie identificațe.

Presa internațională aștepta de mult o mișcare din partea Facebook în sectorul serviciilor financiare, după ce, la începutul anului, l-a angajat pe fostul președinte PayPal - David Marcus.

În luna mai, Marcus a devenit șeful diviziei Facebook care se ocupă de cercetarea tehnologiei blockchain. De atunci, Facebook a angajat masiv oameni pentru acest departament, iar acum are aproximativ 40 de angajați pentru a cerceta tehnologia din spatele bitcoin, conform informațiilor introduse de angajați pe LinkedIn.

    "Ca multe alte companii, Facebook explorează modalități de a folosi puterea tehnologiei blockchain (...) Această nouă echipă mică explorează numeroase aplicații", a declarat un purtător de cuvânt al companiei, citat de Bloomberg.

În acest an au apărut numeroase criptomonede stabile - stablecoins. Potrivit Stable.Report, un site care urmărește monedele digitale stabile, în 2018 au apărut peste 120 de astfel de stablecoins. Conceptul a fost creat pentru a crea o monedă digitală care ar fi mult mai ușor de utilizat pentru achizițiile zilnice, deoarece ar fi mai stabilă decât alte criptomonede precum bitcoin, ethereum sau ripple.

Cea mai cunoscută criptomonedă stabilă este Tether, însă și aceasta a fost înconjurată de controverse. În timp ce creatorii Tether declară că fiecare dintre monedele sale este susținută de un dolar american, refuzul companiei de a fi auditată a ridicat întrebări.

Românii vor putea lucra fără restricții în Elveția, începând de anul viitor. Restricțiile pe piața muncii pentru români și bulgari au fost ridicate complet în 2016, dar reintroduse, din cauza afluxului mare de lucrători din cele două țări pe piața muncii.

Aflat în vizită în România în luna noiembrie, preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Alain Berset, a afirmat că, după luna mai 2019, nu va mai exista nicio restricţie pe piaţa muncii din Elveţia pentru cetăţenii români.

Republica Moldova rămâne cea mai săracă ţară din Europa deşi avantajează companiile, prin forţa de lucru ieftină, complică vieţile a mii de persoane care supravieţuiesc cu câteva sute de euro pe lună, constată Barometrul Opiniei Publice.

Populaţia rămâne preponderent nesatisfăcută de ceea ce face conducerea ţării în mai multe domenii. Aspectele care trezesc cea mai mare insatisfacţie din partea populaţiei sunt: salariile (55,4% nu sunt deloc mulţumiţi şi 31,8% nu sunt prea mulţumiţi), combaterea corupţiei (54,1% şi, respectiv, 31,2%), nivelul de trai (46,4% şi 38,6%), pensiile (61,9% şi 24,8%) şi starea locurilor de muncă (46,4% şi 35,4%). O părere mai bună s-a înregistrat în cazul domeniilor, precum învăţământul, cultura şi asistenţa medicală, (în cazul acestor domenii 20% şi mai mult au spus că sunt suficient de mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de starea de lucruri, cu toate că, totuşi, majoritatea respondenţilor au avut o părere negativă despre starea de lucruri în aceste domenii).

Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică relevă că salariul mediu lunar nominal brut, plătit în trimestrul trei din anul 2018 în R. Moldova, a constituit 6507,3 lei, cu 12% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

În sfera bugetară, câştigul salarial mediu lunar a fost de 5624,8 lei, cu 12,7% mai mult faţă de trimestrul trei din 2017, iar în sectorul economic – de 6845,1 lei, cu 11,6% mai mult în comparaţie cu perioada similară din anul trecut.

Cel mai bine remuneraţi angajaţi din R. Moldova rămân cei din domeniul informaţii şi comunicaţii – 14228 de lei lunar, urmaţi de cei din domeniul activităţilor financiare şi de asigurări – 11976, dar şi de cei care se ocupă de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – 11318 lei.

Cel mai prost plătiţi sunt angajaţii din domeniul artei, activităţii de recreere şi de agrement care ridică un salariu de patru ori mai mic decât angajaţii din comunicaţii – numai 3529 de lei lunar. Datele oficiale mai arată că un profesor a ridicat, în trimestrul trei, în medie 5263 de lei pe lună, iar un medic – 6096 de lei.

Cea mai mare parte a populaţiei este de părere că direcţia în care merg lucrurile în Republica Moldova este una greşită (72,7%). Ponderea persoanelor care au o asemenea părere a crescut cu aproximativ 2 p.p. faţă de cercetarea efectuată în primăvara anului 2018.

Aproape jumătate din populaţia ocupată este angajată în agricultură

În ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă, potrivit datelor statistice, în trimestrul trei rata şomajului a constituit 2,2%, fiind mai mică faţă de trimestrul III 2017 (3,4%). Populaţia economic activă a Republicii Moldova (populaţia ocupată plus şomerii) a constituit 1407,7 mii persoane, fiind în creştere cu 7,6% faţă de trimestrul III 2017 (1308,7 mii).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste fată de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 46,2% în trimestrul trei (în 2017 – 42,4%). Rata de ocupare a bărbaţilor (48,5%) a fost mai înaltă în comparaţie cu cea a femeilor (44,1%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea de 48,7% în mediul rural şi 42,9% în mediul urban. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16-58 pentru femei/62 ani şi 8 luni pentru bărbaţi) a fost de 52,5%, a populaţiei în vârstă de 15-64 ani – 50,4%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 32,5%.

Din distribuţia persoanelor ocupate pe activităţi economice rezultă că în sectorul agricol au activat 556,0 mii persoane sau 40,4% din totalul persoanelor ocupate (în 2017 – 444,7 mii şi, respectiv, 35,2%). Din rândul acestora, 51 la sută (sau 20,6% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu.

În activităţile non-agricole au fost ocupate 821,3 mii persoane, fiind în creştere cu 0,2% faţă de trimestrul III 2017. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 10,9% (în 2017 – 10,7%), iar în construcţii 5,9% (în 2017 – 5,4%). Numărul persoanelor ocupate în industrie (150,2 mii) a fost în creştere faţă de nivelul trimestrului respectiv al anului trecut cu 11,5%, iar în construcţii a constituit 81,3 mii, crescând cu 19,1% faţă de 2017. În sectorul servicii au activat 589,8 mii sau 42,8% din totalul persoanelor ocupate (în 2017 – 48,8%), numărul acestora micşorându-se cu 4,3% faţă de trimestrul III 2017.

În repartizarea după forme de proprietate, 79,0% din populaţia ocupată a activat în sectorul privat şi 21,0% – în sectorul public.

Adrian Lupuşor de la Expert Grup susţine că în orice economie, creşterea investiţiilor în capitalul fix nu este durabilă, dacă nu este însoţită şi de investiţii în capitalul uman. În acest sens, sunt necesare reforme structurale profunde, în special, în sectoarele educaţionale vocaţionale şi terţiare, în vederea sporirii eficienţei investiţiilor publice şi private în aceste domenii şi pentru ancorarea mai bună a ofertei educaţionale cu cererea pentru forţa de muncă din partea sectorului real.

Economia Moldovei arată bine în statistici, dar populaţia rămâne nemulţumită

Economia Republicii Moldova este fragilă şi înregistrează creşteri sub potenţial, iar acest lucru nu este simţit de populaţie prin creşteri salariale şi locuri de muncă. În primul semestru al anului 2018, produsul intern brut a crescut cu 4,5% şi a însumat 81,8 miliarde lei. Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante; industrie; construcţii; domeniul IT şi al comunicaţiilor, tranzacţiilor imobiliare.

Barometrul opiniei publice arată că direcţia în care merg lucrurile în lume este mai bună. Astfel, ponderea populaţiei care consideră că direcţia este greşită este de 58,0%, în timp ce 24,6% o văd ca una bună. Merită menţionat faptul că ponderea populaţiei căreia i-a fost complicat să se pronunţe este cu 7,5 p.p. mai mare decât în cazul întrebării precedente. În comparaţie cu cercetarea din primăvara anului 2018, cota celor care au considerat această direcţie ca fiind una greşită nu există diferenţe.

Peste jumătate dintre respondenţi nu sunt mulţumiţi de situaţia economică actuală din Republica Moldova – 61% au menţionat că nu sunt mulţumiţi de aceasta, ceea ce este cu 2 p.p. mai puţin decât în cadrul studiului precedent. Iar 29% au indicat că sunt nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi.

Populaţia priveşte viitorul cu un oarecare optimism şi despre trecut, de asemenea, au o părere bună. Astfel, în comparaţie cu situaţia de acum un an, circa 1/3 dintre respondenţi au fost de părere că situaţia a devenit puţin mai rea (19,8%) sau cu mult mai rea (9,6%), în timp ce 19,9% au susţinut ideea că situaţia a devenit puţin mai bună şi doar 0,5% din respondenţi consideră că au avut loc schimbări semnificative spre bine. Cumulativ, ponderea persoanelor care sunt de opinia că situaţia s-a înrăutăţit a crescut cu aproximativ 7 p.p. faţă de studiul precedent. Vorbind de speranţele oamenilor, se poate observa că 0,5% consideră că peste un an situaţia economică a ţării va fi cu mult mai bună, alte 16,9% susţin că vor avea loc cel puţin mici schimbări spre bine, 38,5% nu cred că ceva se va schimba, iar 26,5% consideră că vor avea loc schimbări spre rău.

Cumulativ, ponderea persoanelor care sunt de opinia că situaţia din Republica Moldova se va înrăutăţi a crescut cu 8 p.p. faţă de studiul precedent. 57,7% din populaţie crede că combaterea corupţiei ar putea îmbunătăţi situaţia social-economică din ţară, dintre aceştia 24,4% sunt de părere că anume aceasta merită să se facă în primul rând. Schimbarea conducerii ţării este un alt aspect important – (54,1%), dintre aceştia 29,2% sunt de părere că anume aceasta merită să se facă în primul rând, după care urmează dezvoltarea industriilor (28,6%), combaterea criminalităţii din ţară (19,7%), sprijinirea micilor întreprinzători în sectorul agrar (17,2%), atragerea mai multor investiţii străine (16,7%), îmbunătăţirea mecanismului de funcţionare a legilor (13,4%) şi asigurarea protecţiei proprietăţii cetăţenilor (13,3%).

Victor URSU

Lucrul cu obiecțiile este tema la care, vînzatorii mai des preferă să discute la antrenamentele pe vînzări.

Tema aceasta este cea mai aşteptată de vînzători la instruirile pe vînzări. Temă, care cîteodată e numită “Lupta cu obiecţiile”, dar cei mai buni vînzători o numesc “Lucrul cu obiecţiile”.

Da, acestă temă se numeşte – „LUCRUL CU OBIECŢIILE”. Pentru început vreau să clarific cuvîntul „OBIECŢII”. Consultînd dicţionarul, eu am găsit într-un dicţionar de antonime al limbii ruse, că cuvîntul “obiecţii” este antonimul (opusul) cuvîntului „consimţămînt”. Astfel, dacă persoana are careva obiecţii, atunci înseamnă că pînă ce el nu este de acord cu ceva. Este ceva ce este în contradicţie cu ideile lui. Se mai întîmplă, ca uneori aceste idei să fie rezonabile, acceptabile, dar uneori nesocotite, nechibzuite. Dar, fiecare consultant pe vînzări îşi cunoaşte mai bine produsul sau serviciul, decît cumpărătorul. Lui îi este mai uşor să facă cea mai bună alegere pentru client, decît ar face-o asta clientul. Dar clientul deseori are în rezervă aşa obiecţii universale ca: “e scump”, “mă voi gîndi”, “am nevoie să mă consult cu cineva”, “eu nu am nevoie de asta”, “nu am bani”, “nu îmi ajung bani”, şi altele.

Facem apel la fiecare manager pe vînzări, vînzător – consultant, consultanţilor pe vînzări. Băieţi, vă comunicăm cu certitudine e mai bine să ascultaţi aceste obiecţii , decît aceste obiecţii să plece cu tot cu client.

Cea mai importantă recomandare a trainerului nostru pe vînzări şi consultantului în business, Veaceslav Bogdanov : – Nu acceptaţi acele obiecţii pe care le-aţi auzit, le auziţi şi le veţi auzi vreodată în activitatea dvs. Cum numai a apărut acordul dvs. interior , cu careva obiecţii capacitatea de a obţine rezultate înalte în vînzări va scădea considerabil.

Deci, de ce nu lupta cu obiecţiile, dar lucrul cu obiecţiile? Pentru ca, lupta este întotdeauna un conflict. Iar conflictul niciodată nu a adus la nimic bun. Dacă vînzătorul se luptă cu obiecţiile, atunci lucrul său se transformă în luptă permanentă care mereu aduce neplăceri şi tulburări. Atunci, lucrul vînzătorului se transformă în iad, unde permanent se întîmplă lupta vînzătorului cu clientul.

Oare cine va fi de acord să lucreze într-o aşa atmosferă?

Oare cumpărătorii se vor întoarce cu plăcere la locul, unde permanent contraversează cu ei şi nu le acceptă niciodată dreptul clientului de a avea părerea lui?

Dragi vînzători, puneţi-vă în locul cumpărătorului şi atunci vă va fi totul clar.
Lucrul cu obiecţiile sau aplanarea obiecţiilor întotdeauna se subînțelege că, vînzătorul cunoaşte foarte bine care sunt beneficiile şi calităţile produsului/serviciului, și ştie foarte bine cum să adapteze aceste calităţi pentru necesitatea şi problemele cumpărătorului.

Vînzătorul-consultant nu se indispune, dacaă cumpărătorul îşi exprimă careva obiecţii. Un manager în vînzări perfect niciodată nu va contraversa cu clientul şi nu-l face injust , dar poate găsi ceva bun în obiecţiile auzite de la cumpărător.

Cum e corect să aplanăm obiecţiile? Cum să găsim acele priorităţi, care sunt importante anume pentru acest client?

Cum să nu te indispui cînd auzi unele absurdități din partea clientului?

În primul rînd, memorați toate calităţile, trăsăturile distinctive şi beneficiile produsului sau serviciului dvs. Totodată, neapărat descrieţi toate calităţile dvs. ca vînzător. După aceasta , atribuiţi fiecărei calităţi sau trăsături esenţiale, rezolvarea acelor probleme calitățile cărora vă ajută să le alpanaţi. Adică, prin ce acestă calitate sau trăsătură va fi binevenită pentru client.

O acţiune de succes va fi dacă fiecare calitate, trăsătură şi avantaj vor merge în tandem folosul pentru client.

Aceasta poate arăta în felul următor:

De exemplu, o trăsătură esenţială sau o calitate a produsului/serviciului poate fi un timp scurt de executare a lucrării, aceasta îl va ajuta pe client să-și economisească timpul, sau să treacă mai repede la o altă etapă de lucru a treburilor sale.
Un bun ajutor în lucrul cu obiecţiile va fi de a clarifica foarte calitativ necesităţile clientului. Atunci cînd cunoaşteţi necesităţile clientului va fi mult mai uşor să alegeţi acea calitate sau trăsătură distinctivă necesară anume acestui client şi nu va mai fi necesar să selectaţi toate trăsăturile pentru a o găsi pe cea mai potrivită.

Vizionează două exemple: https://youtu.be/Rl8RYh4Qd4E

În soluţionarea obiecţiilor există o ordine corectă.

Ea este foarte importantă.
Iată-o:
În primul rînd, clarificaţi obiecţia clientului ( de exemplu: “aţi spus, că pentru dvs nu contează calitatea?”)

În al doilea rînd: daţi acestor obiecţii o confirmare, ( exemplu:”Foarte bine. Această părere este foarte des întîlnită la oameni”)

În al treilea rînd : povestiţi despre calitatea/trăsătura produsului dvs. sau serviciului, (de exemplu: “Aţi spus că, este important, ca produsul nostru să nu-şi piardă calităţile lui în decurs de cîţiva ani. Eu vreau să vă spun că, produsul nostru va avea calităţiile, despre care eu v-am vorbit, chiar zeci de ani şi asta noi scriem în contract. Aveţi nevoie de astfel de produs? ”)

În al patrulea rînd: daţi comandă de a încheia tranzacţia, (exemplu: “Cumpăraţi” sau “Luaţi”)

Şi cel mai important , ce trebuie să aibă fiecare vînzător, vînzător-consultant sau manager de vînzări – abilitatea de a comunica corect.

Scopul nostru: De a aduce în cea mai bună stare cultura vînzărilor în Republica Moldova şi peste hotarele ei, prin aceasta să readucem fericirea şi plăcerea de la lucrul vînzătorilor şi conducătorilor.

Veaceslav Bogdanov

Administrator SRL Maestru in vinzari - www.MasterProdaj.md

Moldovagaz, Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie, Rompetrol Moldova, Lukoil-Moldova și Energocom au fost cele mai mari întreprinderi ale Moldovei în anul 2017 în ceea ce privește cifra de afaceri.

Mai multe taxe aplicate în municipiul Chișinău se majorează începând cu anul viitor. În proiectul de decizie aprobat de către Consiliul municipal Chișinău se regăsesc și taxe noi, transmite IPN.

Conform proiectului, se aprobă o cotă lunară în mărime de 300 de lei pentru fiecare unitate de transport la prestarea serviciilor de transport auto de călători în regim de taxi.

Taxa pentru magazine, centre comerciale, restaurante, cafenele, baruri se majorează cu 5000 de lei pentru fiecare aparat de casă la care se comercializează tutun, iar pentru unitățile comerciale în care se vinde producție alcoolică – cu 30% față de taxa stabilită. De asemenea, pentru unitățile cu program prelungit de lucru, după ora 23.00, taxa se majorează cu 30% față de cea stabilită.

Proiectul stabilește cotele taxei anuale suplimentare pentru unitățile de comerț amplasate în stradă, în afara piețelor autorizate. Astfel pentru tarabe cu o suprafață de până la doi metri pătrați, cota anuală a taxei este de 800 de lei. Pentru tonete s-a stabilita cota de 1600, dacă suprafața este de până la patru metri pătrați. Odată cu extinderea suprafeței, crește și mărimea cotei. Taxa pentru casele de schimb valutar situate în centrul istoric al orașului este de 15 mii de lei anual, iar pentru cele amplasate în afara – 10 mii de lei.

O noutate este taxa pentru secția de prepararea a hranei pentru a fi servite prin metoda catering, care este în mărime de 4500 de lei anual. Pentru cantinele și bufetele ce deservesc instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar, curative, și populația la locul de muncă este stabilită o taxă anuală de 750 de lei, iar pentru cele de tip deschis – 3000 de lei.

Taxe noi sunt și la prestarea serviciilor de închiriere. Astfel pentru bunurile recreaționale, echipamente sportive – 3000 mii de lei, pentru autoturisme și alte mijloace de transport de sub 3,5 tone – 5000 de lei, iar pentru cele de peste 3,5 tone – 7000 de lei. Pentru unitățile de prestare a serviciilor de închiriere a vestimentației și a accesoriilor – 2500 de lei. Încă o taxă nouă este cea pentru sălile cu aparate de joc pentru copii – 3000 de lei anual.

Taxa pentru publicitate exterioară crește de la 500 la 700 de lei pentru un metru pătrat, iar pentru dispozitivele LED, care difuzează mult mai multă publicitate, va fi de 1000 de lei.

Moldovenii câştigă tot mai mulţi bani. În trimestrul trei al acestui an, veniturile lunare au fost în medie de 2.412 lei, cu 8,5 la sută mai mult decât în aceeași perioadă din 2017, - comunică publika.md.

Potrivit Biroului de Statistică, principala sursă de venit o reprezintă salariile, iar cei mai mulţi bani oamenii îi cheltuie pe produse alimentare.

Datele arată că lefurile moldovenilor constituie peste 45 la sută din câştiguri. Alți bani provin din pensii, alocații și indemnizații, adică 25%. Transferurile din străinătate acoperă 17,5 la sută din venituri, iar activitățile individuale generează mai mult de 12 procente din câştiguri.

Potrivit statisticilor, veniturile orășenilor sunt cu aproape 687 de lei mai mari decât cele ale locuitorilor de la sate. Cei din mediul urban au salarii mai mari. În timp ce oamenii de la sate câştigă din agricultură şi primesc mai mulţi bani din transferuri.

Şi cheltuielile moldovenilor au crescut în trimestrul trei al acestui an cu aproape 6% și au ajuns la media lunară de 2.438 de lei. Aproape jumătate din bani sunt cheltuiţi pe alimente, 19 la sută pentru întreţinerea locuinţei, iar 12 la sută pe îmbrăcăminte și încălțăminte.

Aproape 2% din venituri, moldovenii le dau pe băuturi alcoolice şi tutun, în timp ce în educaţie investesc doar 0,4 la sută. Nici pentru sănătate oamenii nu dau prea mulţi bani, doar 4% din venituri.

publika.md