Românii vor putea lucra fără restricții în Elveția, începând de anul viitor. Restricțiile pe piața muncii pentru români și bulgari au fost ridicate complet în 2016, dar reintroduse, din cauza afluxului mare de lucrători din cele două țări pe piața muncii.

Aflat în vizită în România în luna noiembrie, preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Alain Berset, a afirmat că, după luna mai 2019, nu va mai exista nicio restricţie pe piaţa muncii din Elveţia pentru cetăţenii români.

Republica Moldova rămâne cea mai săracă ţară din Europa deşi avantajează companiile, prin forţa de lucru ieftină, complică vieţile a mii de persoane care supravieţuiesc cu câteva sute de euro pe lună, constată Barometrul Opiniei Publice.

Populaţia rămâne preponderent nesatisfăcută de ceea ce face conducerea ţării în mai multe domenii. Aspectele care trezesc cea mai mare insatisfacţie din partea populaţiei sunt: salariile (55,4% nu sunt deloc mulţumiţi şi 31,8% nu sunt prea mulţumiţi), combaterea corupţiei (54,1% şi, respectiv, 31,2%), nivelul de trai (46,4% şi 38,6%), pensiile (61,9% şi 24,8%) şi starea locurilor de muncă (46,4% şi 35,4%). O părere mai bună s-a înregistrat în cazul domeniilor, precum învăţământul, cultura şi asistenţa medicală, (în cazul acestor domenii 20% şi mai mult au spus că sunt suficient de mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de starea de lucruri, cu toate că, totuşi, majoritatea respondenţilor au avut o părere negativă despre starea de lucruri în aceste domenii).

Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică relevă că salariul mediu lunar nominal brut, plătit în trimestrul trei din anul 2018 în R. Moldova, a constituit 6507,3 lei, cu 12% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

În sfera bugetară, câştigul salarial mediu lunar a fost de 5624,8 lei, cu 12,7% mai mult faţă de trimestrul trei din 2017, iar în sectorul economic – de 6845,1 lei, cu 11,6% mai mult în comparaţie cu perioada similară din anul trecut.

Cel mai bine remuneraţi angajaţi din R. Moldova rămân cei din domeniul informaţii şi comunicaţii – 14228 de lei lunar, urmaţi de cei din domeniul activităţilor financiare şi de asigurări – 11976, dar şi de cei care se ocupă de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – 11318 lei.

Cel mai prost plătiţi sunt angajaţii din domeniul artei, activităţii de recreere şi de agrement care ridică un salariu de patru ori mai mic decât angajaţii din comunicaţii – numai 3529 de lei lunar. Datele oficiale mai arată că un profesor a ridicat, în trimestrul trei, în medie 5263 de lei pe lună, iar un medic – 6096 de lei.

Cea mai mare parte a populaţiei este de părere că direcţia în care merg lucrurile în Republica Moldova este una greşită (72,7%). Ponderea persoanelor care au o asemenea părere a crescut cu aproximativ 2 p.p. faţă de cercetarea efectuată în primăvara anului 2018.

Aproape jumătate din populaţia ocupată este angajată în agricultură

În ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă, potrivit datelor statistice, în trimestrul trei rata şomajului a constituit 2,2%, fiind mai mică faţă de trimestrul III 2017 (3,4%). Populaţia economic activă a Republicii Moldova (populaţia ocupată plus şomerii) a constituit 1407,7 mii persoane, fiind în creştere cu 7,6% faţă de trimestrul III 2017 (1308,7 mii).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste fată de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 46,2% în trimestrul trei (în 2017 – 42,4%). Rata de ocupare a bărbaţilor (48,5%) a fost mai înaltă în comparaţie cu cea a femeilor (44,1%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea de 48,7% în mediul rural şi 42,9% în mediul urban. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16-58 pentru femei/62 ani şi 8 luni pentru bărbaţi) a fost de 52,5%, a populaţiei în vârstă de 15-64 ani – 50,4%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 32,5%.

Din distribuţia persoanelor ocupate pe activităţi economice rezultă că în sectorul agricol au activat 556,0 mii persoane sau 40,4% din totalul persoanelor ocupate (în 2017 – 444,7 mii şi, respectiv, 35,2%). Din rândul acestora, 51 la sută (sau 20,6% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu.

În activităţile non-agricole au fost ocupate 821,3 mii persoane, fiind în creştere cu 0,2% faţă de trimestrul III 2017. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 10,9% (în 2017 – 10,7%), iar în construcţii 5,9% (în 2017 – 5,4%). Numărul persoanelor ocupate în industrie (150,2 mii) a fost în creştere faţă de nivelul trimestrului respectiv al anului trecut cu 11,5%, iar în construcţii a constituit 81,3 mii, crescând cu 19,1% faţă de 2017. În sectorul servicii au activat 589,8 mii sau 42,8% din totalul persoanelor ocupate (în 2017 – 48,8%), numărul acestora micşorându-se cu 4,3% faţă de trimestrul III 2017.

În repartizarea după forme de proprietate, 79,0% din populaţia ocupată a activat în sectorul privat şi 21,0% – în sectorul public.

Adrian Lupuşor de la Expert Grup susţine că în orice economie, creşterea investiţiilor în capitalul fix nu este durabilă, dacă nu este însoţită şi de investiţii în capitalul uman. În acest sens, sunt necesare reforme structurale profunde, în special, în sectoarele educaţionale vocaţionale şi terţiare, în vederea sporirii eficienţei investiţiilor publice şi private în aceste domenii şi pentru ancorarea mai bună a ofertei educaţionale cu cererea pentru forţa de muncă din partea sectorului real.

Economia Moldovei arată bine în statistici, dar populaţia rămâne nemulţumită

Economia Republicii Moldova este fragilă şi înregistrează creşteri sub potenţial, iar acest lucru nu este simţit de populaţie prin creşteri salariale şi locuri de muncă. În primul semestru al anului 2018, produsul intern brut a crescut cu 4,5% şi a însumat 81,8 miliarde lei. Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante; industrie; construcţii; domeniul IT şi al comunicaţiilor, tranzacţiilor imobiliare.

Barometrul opiniei publice arată că direcţia în care merg lucrurile în lume este mai bună. Astfel, ponderea populaţiei care consideră că direcţia este greşită este de 58,0%, în timp ce 24,6% o văd ca una bună. Merită menţionat faptul că ponderea populaţiei căreia i-a fost complicat să se pronunţe este cu 7,5 p.p. mai mare decât în cazul întrebării precedente. În comparaţie cu cercetarea din primăvara anului 2018, cota celor care au considerat această direcţie ca fiind una greşită nu există diferenţe.

Peste jumătate dintre respondenţi nu sunt mulţumiţi de situaţia economică actuală din Republica Moldova – 61% au menţionat că nu sunt mulţumiţi de aceasta, ceea ce este cu 2 p.p. mai puţin decât în cadrul studiului precedent. Iar 29% au indicat că sunt nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi.

Populaţia priveşte viitorul cu un oarecare optimism şi despre trecut, de asemenea, au o părere bună. Astfel, în comparaţie cu situaţia de acum un an, circa 1/3 dintre respondenţi au fost de părere că situaţia a devenit puţin mai rea (19,8%) sau cu mult mai rea (9,6%), în timp ce 19,9% au susţinut ideea că situaţia a devenit puţin mai bună şi doar 0,5% din respondenţi consideră că au avut loc schimbări semnificative spre bine. Cumulativ, ponderea persoanelor care sunt de opinia că situaţia s-a înrăutăţit a crescut cu aproximativ 7 p.p. faţă de studiul precedent. Vorbind de speranţele oamenilor, se poate observa că 0,5% consideră că peste un an situaţia economică a ţării va fi cu mult mai bună, alte 16,9% susţin că vor avea loc cel puţin mici schimbări spre bine, 38,5% nu cred că ceva se va schimba, iar 26,5% consideră că vor avea loc schimbări spre rău.

Cumulativ, ponderea persoanelor care sunt de opinia că situaţia din Republica Moldova se va înrăutăţi a crescut cu 8 p.p. faţă de studiul precedent. 57,7% din populaţie crede că combaterea corupţiei ar putea îmbunătăţi situaţia social-economică din ţară, dintre aceştia 24,4% sunt de părere că anume aceasta merită să se facă în primul rând. Schimbarea conducerii ţării este un alt aspect important – (54,1%), dintre aceştia 29,2% sunt de părere că anume aceasta merită să se facă în primul rând, după care urmează dezvoltarea industriilor (28,6%), combaterea criminalităţii din ţară (19,7%), sprijinirea micilor întreprinzători în sectorul agrar (17,2%), atragerea mai multor investiţii străine (16,7%), îmbunătăţirea mecanismului de funcţionare a legilor (13,4%) şi asigurarea protecţiei proprietăţii cetăţenilor (13,3%).

Victor URSU

Lucrul cu obiecțiile este tema la care, vînzatorii mai des preferă să discute la antrenamentele pe vînzări.

Tema aceasta este cea mai aşteptată de vînzători la instruirile pe vînzări. Temă, care cîteodată e numită “Lupta cu obiecţiile”, dar cei mai buni vînzători o numesc “Lucrul cu obiecţiile”.

Da, acestă temă se numeşte – „LUCRUL CU OBIECŢIILE”. Pentru început vreau să clarific cuvîntul „OBIECŢII”. Consultînd dicţionarul, eu am găsit într-un dicţionar de antonime al limbii ruse, că cuvîntul “obiecţii” este antonimul (opusul) cuvîntului „consimţămînt”. Astfel, dacă persoana are careva obiecţii, atunci înseamnă că pînă ce el nu este de acord cu ceva. Este ceva ce este în contradicţie cu ideile lui. Se mai întîmplă, ca uneori aceste idei să fie rezonabile, acceptabile, dar uneori nesocotite, nechibzuite. Dar, fiecare consultant pe vînzări îşi cunoaşte mai bine produsul sau serviciul, decît cumpărătorul. Lui îi este mai uşor să facă cea mai bună alegere pentru client, decît ar face-o asta clientul. Dar clientul deseori are în rezervă aşa obiecţii universale ca: “e scump”, “mă voi gîndi”, “am nevoie să mă consult cu cineva”, “eu nu am nevoie de asta”, “nu am bani”, “nu îmi ajung bani”, şi altele.

Facem apel la fiecare manager pe vînzări, vînzător – consultant, consultanţilor pe vînzări. Băieţi, vă comunicăm cu certitudine e mai bine să ascultaţi aceste obiecţii , decît aceste obiecţii să plece cu tot cu client.

Cea mai importantă recomandare a trainerului nostru pe vînzări şi consultantului în business, Veaceslav Bogdanov : – Nu acceptaţi acele obiecţii pe care le-aţi auzit, le auziţi şi le veţi auzi vreodată în activitatea dvs. Cum numai a apărut acordul dvs. interior , cu careva obiecţii capacitatea de a obţine rezultate înalte în vînzări va scădea considerabil.

Deci, de ce nu lupta cu obiecţiile, dar lucrul cu obiecţiile? Pentru ca, lupta este întotdeauna un conflict. Iar conflictul niciodată nu a adus la nimic bun. Dacă vînzătorul se luptă cu obiecţiile, atunci lucrul său se transformă în luptă permanentă care mereu aduce neplăceri şi tulburări. Atunci, lucrul vînzătorului se transformă în iad, unde permanent se întîmplă lupta vînzătorului cu clientul.

Oare cine va fi de acord să lucreze într-o aşa atmosferă?

Oare cumpărătorii se vor întoarce cu plăcere la locul, unde permanent contraversează cu ei şi nu le acceptă niciodată dreptul clientului de a avea părerea lui?

Dragi vînzători, puneţi-vă în locul cumpărătorului şi atunci vă va fi totul clar.
Lucrul cu obiecţiile sau aplanarea obiecţiilor întotdeauna se subînțelege că, vînzătorul cunoaşte foarte bine care sunt beneficiile şi calităţile produsului/serviciului, și ştie foarte bine cum să adapteze aceste calităţi pentru necesitatea şi problemele cumpărătorului.

Vînzătorul-consultant nu se indispune, dacaă cumpărătorul îşi exprimă careva obiecţii. Un manager în vînzări perfect niciodată nu va contraversa cu clientul şi nu-l face injust , dar poate găsi ceva bun în obiecţiile auzite de la cumpărător.

Cum e corect să aplanăm obiecţiile? Cum să găsim acele priorităţi, care sunt importante anume pentru acest client?

Cum să nu te indispui cînd auzi unele absurdități din partea clientului?

În primul rînd, memorați toate calităţile, trăsăturile distinctive şi beneficiile produsului sau serviciului dvs. Totodată, neapărat descrieţi toate calităţile dvs. ca vînzător. După aceasta , atribuiţi fiecărei calităţi sau trăsături esenţiale, rezolvarea acelor probleme calitățile cărora vă ajută să le alpanaţi. Adică, prin ce acestă calitate sau trăsătură va fi binevenită pentru client.

O acţiune de succes va fi dacă fiecare calitate, trăsătură şi avantaj vor merge în tandem folosul pentru client.

Aceasta poate arăta în felul următor:

De exemplu, o trăsătură esenţială sau o calitate a produsului/serviciului poate fi un timp scurt de executare a lucrării, aceasta îl va ajuta pe client să-și economisească timpul, sau să treacă mai repede la o altă etapă de lucru a treburilor sale.
Un bun ajutor în lucrul cu obiecţiile va fi de a clarifica foarte calitativ necesităţile clientului. Atunci cînd cunoaşteţi necesităţile clientului va fi mult mai uşor să alegeţi acea calitate sau trăsătură distinctivă necesară anume acestui client şi nu va mai fi necesar să selectaţi toate trăsăturile pentru a o găsi pe cea mai potrivită.

Vizionează două exemple: https://youtu.be/Rl8RYh4Qd4E

În soluţionarea obiecţiilor există o ordine corectă.

Ea este foarte importantă.
Iată-o:
În primul rînd, clarificaţi obiecţia clientului ( de exemplu: “aţi spus, că pentru dvs nu contează calitatea?”)

În al doilea rînd: daţi acestor obiecţii o confirmare, ( exemplu:”Foarte bine. Această părere este foarte des întîlnită la oameni”)

În al treilea rînd : povestiţi despre calitatea/trăsătura produsului dvs. sau serviciului, (de exemplu: “Aţi spus că, este important, ca produsul nostru să nu-şi piardă calităţile lui în decurs de cîţiva ani. Eu vreau să vă spun că, produsul nostru va avea calităţiile, despre care eu v-am vorbit, chiar zeci de ani şi asta noi scriem în contract. Aveţi nevoie de astfel de produs? ”)

În al patrulea rînd: daţi comandă de a încheia tranzacţia, (exemplu: “Cumpăraţi” sau “Luaţi”)

Şi cel mai important , ce trebuie să aibă fiecare vînzător, vînzător-consultant sau manager de vînzări – abilitatea de a comunica corect.

Scopul nostru: De a aduce în cea mai bună stare cultura vînzărilor în Republica Moldova şi peste hotarele ei, prin aceasta să readucem fericirea şi plăcerea de la lucrul vînzătorilor şi conducătorilor.

Veaceslav Bogdanov

Administrator SRL Maestru in vinzari - www.MasterProdaj.md

Moldovagaz, Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie, Rompetrol Moldova, Lukoil-Moldova și Energocom au fost cele mai mari întreprinderi ale Moldovei în anul 2017 în ceea ce privește cifra de afaceri.

Mai multe taxe aplicate în municipiul Chișinău se majorează începând cu anul viitor. În proiectul de decizie aprobat de către Consiliul municipal Chișinău se regăsesc și taxe noi, transmite IPN.

Conform proiectului, se aprobă o cotă lunară în mărime de 300 de lei pentru fiecare unitate de transport la prestarea serviciilor de transport auto de călători în regim de taxi.

Taxa pentru magazine, centre comerciale, restaurante, cafenele, baruri se majorează cu 5000 de lei pentru fiecare aparat de casă la care se comercializează tutun, iar pentru unitățile comerciale în care se vinde producție alcoolică – cu 30% față de taxa stabilită. De asemenea, pentru unitățile cu program prelungit de lucru, după ora 23.00, taxa se majorează cu 30% față de cea stabilită.

Proiectul stabilește cotele taxei anuale suplimentare pentru unitățile de comerț amplasate în stradă, în afara piețelor autorizate. Astfel pentru tarabe cu o suprafață de până la doi metri pătrați, cota anuală a taxei este de 800 de lei. Pentru tonete s-a stabilita cota de 1600, dacă suprafața este de până la patru metri pătrați. Odată cu extinderea suprafeței, crește și mărimea cotei. Taxa pentru casele de schimb valutar situate în centrul istoric al orașului este de 15 mii de lei anual, iar pentru cele amplasate în afara – 10 mii de lei.

O noutate este taxa pentru secția de prepararea a hranei pentru a fi servite prin metoda catering, care este în mărime de 4500 de lei anual. Pentru cantinele și bufetele ce deservesc instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar, curative, și populația la locul de muncă este stabilită o taxă anuală de 750 de lei, iar pentru cele de tip deschis – 3000 de lei.

Taxe noi sunt și la prestarea serviciilor de închiriere. Astfel pentru bunurile recreaționale, echipamente sportive – 3000 mii de lei, pentru autoturisme și alte mijloace de transport de sub 3,5 tone – 5000 de lei, iar pentru cele de peste 3,5 tone – 7000 de lei. Pentru unitățile de prestare a serviciilor de închiriere a vestimentației și a accesoriilor – 2500 de lei. Încă o taxă nouă este cea pentru sălile cu aparate de joc pentru copii – 3000 de lei anual.

Taxa pentru publicitate exterioară crește de la 500 la 700 de lei pentru un metru pătrat, iar pentru dispozitivele LED, care difuzează mult mai multă publicitate, va fi de 1000 de lei.

Moldovenii câştigă tot mai mulţi bani. În trimestrul trei al acestui an, veniturile lunare au fost în medie de 2.412 lei, cu 8,5 la sută mai mult decât în aceeași perioadă din 2017, - comunică publika.md.

Potrivit Biroului de Statistică, principala sursă de venit o reprezintă salariile, iar cei mai mulţi bani oamenii îi cheltuie pe produse alimentare.

Datele arată că lefurile moldovenilor constituie peste 45 la sută din câştiguri. Alți bani provin din pensii, alocații și indemnizații, adică 25%. Transferurile din străinătate acoperă 17,5 la sută din venituri, iar activitățile individuale generează mai mult de 12 procente din câştiguri.

Potrivit statisticilor, veniturile orășenilor sunt cu aproape 687 de lei mai mari decât cele ale locuitorilor de la sate. Cei din mediul urban au salarii mai mari. În timp ce oamenii de la sate câştigă din agricultură şi primesc mai mulţi bani din transferuri.

Şi cheltuielile moldovenilor au crescut în trimestrul trei al acestui an cu aproape 6% și au ajuns la media lunară de 2.438 de lei. Aproape jumătate din bani sunt cheltuiţi pe alimente, 19 la sută pentru întreţinerea locuinţei, iar 12 la sută pe îmbrăcăminte și încălțăminte.

Aproape 2% din venituri, moldovenii le dau pe băuturi alcoolice şi tutun, în timp ce în educaţie investesc doar 0,4 la sută. Nici pentru sănătate oamenii nu dau prea mulţi bani, doar 4% din venituri.

publika.md

noi.md

Nadejda Belinscaia, o locuitoare a sectorului Buiucani din municipiul Chișinău, a obținut prin intermediul instanțelor de judecată anularea procesului verbal de recepție finală a unui bloc locativ cu parter, 10 etaje și mansardă, construit lângă casa sa. O încheiere irevocabilă în acest sens a fost eliberată pe 5 decembrie curent de către judecătorii Curții Supreme de Justiție.

Procesele de judecată între Nadejda Belinscaia, pe de o parte, și autoritățile locale și companiile de construcții implicate în construcția respectivului bloc durează de mai mulți ani.

Mai întâi femeia a cerut anularea actelor permisive pentru edificarea construcţiei şi suspendarea lucrărilor de construcție întrucât, susținea ea, blocul de lângă casa ei îi crea obstacole în realizarea dreptului de proprietate și era construit contrar normelor tehnice și urbanistice, într-o zonă în care nu era permisă construcția clădirilor cu mai mult de 2-3 etaje.

Pe 14 noiembrie 2013, Curtea de Apel Chișinău a dispus interzicerea continuării lucrărilor de construcţie a blocului aflat în litigiu până la soluționarea finală a litigiului. Compania însă ar fi continuat construcția blocului locativ, iar la 25 septembrie 2015 a fost întocmit şi procesul verbal de recepţie finală a lucrărilor de construcţie.

În aceste condiții, Nadejda Belinscaia s-a adresat din nou în judecată, de această dată cerând anularea procesului verbal de recepţie finală.

Moldovenii pot aduce în ţară maximum două maşini pe an, fără să plătească taxe de vămuire.

Noile modificări sunt în vigoare 14 decembrie.

Acestă schimbare nu anulează însă obligaţia de a scoate din ţară automobilul  după jumătate de an. În caz contrar, şoferii vor fi amendaţi cu până la 4500 de lei.

Aici se adaugă şi taxa de escortarea până la vamă de 0.15 euro per kilometru.

Serviciul Vamal nu are date despre numărul maşinilor înmatriculate în străinătate ce au depăşit termenul legal de aflare pe teritoriul ţării noastre.

publika.md