Republica Moldova rămâne cea mai săracă ţară din Europa deşi avantajează companiile, prin forţa de lucru ieftină, complică vieţile a mii de persoane care supravieţuiesc cu câteva sute de euro pe lună, constată Barometrul Opiniei Publice.
Populaţia rămâne preponderent nesatisfăcută de ceea ce face conducerea ţării în mai multe domenii. Aspectele care trezesc cea mai mare insatisfacţie din partea populaţiei sunt: salariile (55,4% nu sunt deloc mulţumiţi şi 31,8% nu sunt prea mulţumiţi), combaterea corupţiei (54,1% şi, respectiv, 31,2%), nivelul de trai (46,4% şi 38,6%), pensiile (61,9% şi 24,8%) şi starea locurilor de muncă (46,4% şi 35,4%). O părere mai bună s-a înregistrat în cazul domeniilor, precum învăţământul, cultura şi asistenţa medicală, (în cazul acestor domenii 20% şi mai mult au spus că sunt suficient de mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de starea de lucruri, cu toate că, totuşi, majoritatea respondenţilor au avut o părere negativă despre starea de lucruri în aceste domenii).
Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică relevă că salariul mediu lunar nominal brut, plătit în trimestrul trei din anul 2018 în R. Moldova, a constituit 6507,3 lei, cu 12% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
În sfera bugetară, câştigul salarial mediu lunar a fost de 5624,8 lei, cu 12,7% mai mult faţă de trimestrul trei din 2017, iar în sectorul economic – de 6845,1 lei, cu 11,6% mai mult în comparaţie cu perioada similară din anul trecut.
Cel mai bine remuneraţi angajaţi din R. Moldova rămân cei din domeniul informaţii şi comunicaţii – 14228 de lei lunar, urmaţi de cei din domeniul activităţilor financiare şi de asigurări – 11976, dar şi de cei care se ocupă de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – 11318 lei.
Cel mai prost plătiţi sunt angajaţii din domeniul artei, activităţii de recreere şi de agrement care ridică un salariu de patru ori mai mic decât angajaţii din comunicaţii – numai 3529 de lei lunar. Datele oficiale mai arată că un profesor a ridicat, în trimestrul trei, în medie 5263 de lei pe lună, iar un medic – 6096 de lei.
Cea mai mare parte a populaţiei este de părere că direcţia în care merg lucrurile în Republica Moldova este una greşită (72,7%). Ponderea persoanelor care au o asemenea părere a crescut cu aproximativ 2 p.p. faţă de cercetarea efectuată în primăvara anului 2018.
Aproape jumătate din populaţia ocupată este angajată în agricultură
În ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă, potrivit datelor statistice, în trimestrul trei rata şomajului a constituit 2,2%, fiind mai mică faţă de trimestrul III 2017 (3,4%). Populaţia economic activă a Republicii Moldova (populaţia ocupată plus şomerii) a constituit 1407,7 mii persoane, fiind în creştere cu 7,6% faţă de trimestrul III 2017 (1308,7 mii).
Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste fată de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 46,2% în trimestrul trei (în 2017 – 42,4%). Rata de ocupare a bărbaţilor (48,5%) a fost mai înaltă în comparaţie cu cea a femeilor (44,1%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea de 48,7% în mediul rural şi 42,9% în mediul urban. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16-58 pentru femei/62 ani şi 8 luni pentru bărbaţi) a fost de 52,5%, a populaţiei în vârstă de 15-64 ani – 50,4%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 32,5%.
Din distribuţia persoanelor ocupate pe activităţi economice rezultă că în sectorul agricol au activat 556,0 mii persoane sau 40,4% din totalul persoanelor ocupate (în 2017 – 444,7 mii şi, respectiv, 35,2%). Din rândul acestora, 51 la sută (sau 20,6% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu.
În activităţile non-agricole au fost ocupate 821,3 mii persoane, fiind în creştere cu 0,2% faţă de trimestrul III 2017. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 10,9% (în 2017 – 10,7%), iar în construcţii 5,9% (în 2017 – 5,4%). Numărul persoanelor ocupate în industrie (150,2 mii) a fost în creştere faţă de nivelul trimestrului respectiv al anului trecut cu 11,5%, iar în construcţii a constituit 81,3 mii, crescând cu 19,1% faţă de 2017. În sectorul servicii au activat 589,8 mii sau 42,8% din totalul persoanelor ocupate (în 2017 – 48,8%), numărul acestora micşorându-se cu 4,3% faţă de trimestrul III 2017.
În repartizarea după forme de proprietate, 79,0% din populaţia ocupată a activat în sectorul privat şi 21,0% – în sectorul public.
Adrian Lupuşor de la Expert Grup susţine că în orice economie, creşterea investiţiilor în capitalul fix nu este durabilă, dacă nu este însoţită şi de investiţii în capitalul uman. În acest sens, sunt necesare reforme structurale profunde, în special, în sectoarele educaţionale vocaţionale şi terţiare, în vederea sporirii eficienţei investiţiilor publice şi private în aceste domenii şi pentru ancorarea mai bună a ofertei educaţionale cu cererea pentru forţa de muncă din partea sectorului real.
Economia Moldovei arată bine în statistici, dar populaţia rămâne nemulţumită
Economia Republicii Moldova este fragilă şi înregistrează creşteri sub potenţial, iar acest lucru nu este simţit de populaţie prin creşteri salariale şi locuri de muncă. În primul semestru al anului 2018, produsul intern brut a crescut cu 4,5% şi a însumat 81,8 miliarde lei. Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante; industrie; construcţii; domeniul IT şi al comunicaţiilor, tranzacţiilor imobiliare.
Barometrul opiniei publice arată că direcţia în care merg lucrurile în lume este mai bună. Astfel, ponderea populaţiei care consideră că direcţia este greşită este de 58,0%, în timp ce 24,6% o văd ca una bună. Merită menţionat faptul că ponderea populaţiei căreia i-a fost complicat să se pronunţe este cu 7,5 p.p. mai mare decât în cazul întrebării precedente. În comparaţie cu cercetarea din primăvara anului 2018, cota celor care au considerat această direcţie ca fiind una greşită nu există diferenţe.
Peste jumătate dintre respondenţi nu sunt mulţumiţi de situaţia economică actuală din Republica Moldova – 61% au menţionat că nu sunt mulţumiţi de aceasta, ceea ce este cu 2 p.p. mai puţin decât în cadrul studiului precedent. Iar 29% au indicat că sunt nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi.
Populaţia priveşte viitorul cu un oarecare optimism şi despre trecut, de asemenea, au o părere bună. Astfel, în comparaţie cu situaţia de acum un an, circa 1/3 dintre respondenţi au fost de părere că situaţia a devenit puţin mai rea (19,8%) sau cu mult mai rea (9,6%), în timp ce 19,9% au susţinut ideea că situaţia a devenit puţin mai bună şi doar 0,5% din respondenţi consideră că au avut loc schimbări semnificative spre bine. Cumulativ, ponderea persoanelor care sunt de opinia că situaţia s-a înrăutăţit a crescut cu aproximativ 7 p.p. faţă de studiul precedent. Vorbind de speranţele oamenilor, se poate observa că 0,5% consideră că peste un an situaţia economică a ţării va fi cu mult mai bună, alte 16,9% susţin că vor avea loc cel puţin mici schimbări spre bine, 38,5% nu cred că ceva se va schimba, iar 26,5% consideră că vor avea loc schimbări spre rău.
Cumulativ, ponderea persoanelor care sunt de opinia că situaţia din Republica Moldova se va înrăutăţi a crescut cu 8 p.p. faţă de studiul precedent. 57,7% din populaţie crede că combaterea corupţiei ar putea îmbunătăţi situaţia social-economică din ţară, dintre aceştia 24,4% sunt de părere că anume aceasta merită să se facă în primul rând. Schimbarea conducerii ţării este un alt aspect important – (54,1%), dintre aceştia 29,2% sunt de părere că anume aceasta merită să se facă în primul rând, după care urmează dezvoltarea industriilor (28,6%), combaterea criminalităţii din ţară (19,7%), sprijinirea micilor întreprinzători în sectorul agrar (17,2%), atragerea mai multor investiţii străine (16,7%), îmbunătăţirea mecanismului de funcţionare a legilor (13,4%) şi asigurarea protecţiei proprietăţii cetăţenilor (13,3%).
Victor URSU
