Apicultorii moldoveni au produs anul acesta aproximativ 5000 tone de miere de albine. Productivitatea la o familie de albine a constituit în medie 23 kg, cu două kilograme mai puțin decât în anul 2017, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), informează MOLDPRES.

Contactat de agenție, Mihail Dobrojan, șef al Serviciului supraveghere zootehnică din cadrul ANSA, a specificat că responsabili din cadrul instituției au evaluat situația în domeniul apiculturii înainte de începutul sezonului rece. Ca rezultat, s-a constatat că majoritatea stupinelor sunt amplasate corespunzător cerințelor, au o cantitate suficientă de hrană și sunt pregătite pentru iernat. Starea albinelor este satisfăcătoare-bună, au constatat responsabilii.

Cea mai mare parte a mierii produse în țara noastră este exportată. Astfel, exportul de miere din Republica Moldova a crescut de la 245 tone în anul 2006 la 3440 tone în 2017. Apicultorii moldoveni vând mierea preponderent în Uniunea Europeană, aceasta fiind unul dintre puținele produse de origine animală admise spre export pe piața europeană. În patru ani de implementare a Acordului de Liber schimb cu UE, exportul de miere spre UE a crescut de 2,2 ori, potrivit datelor unui studiu realizat de Expert Grup.

De la începutul acestui an, apicultorii moldoveni au exportat în total circa 2700 tone de miere. Alexandru Donica, șef al Serviciului coordonarea posturilor sanitar-veterinare și fitosanitare din cadrul ANSA, a comunicat pentru MOLDPRES că cea mai multă miere moldovenească a fost exportată în România - 492 tone, Italia - 465 tone, Franța - 357, Germania - 319, Polonia și Slovacia - câte 300 tone.

Termenul patentei de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul va fi prelungit până la 31 decembrie 2019, potrivit unor modificări legislative adoptate astăzi în lectură finală de către parlament, transmite MOLDPRES.

Conform documentului, patenta de întreprinzător pentru comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule va fi extins până la 31 decembrie anul viitor.

Noile modificări se referă și la comerțul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone, cu condiţia respectării cerinţelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea şi comercializarea lor.

Se va extinde termenul patentei doar la titularii, care la data de 31 decembrie curent vor deține patente pentru aceste activități. În prezent, mai sunt valabile circa 9400 patente în comerţul cu amănuntul.

Klaus Iohannis a promulgat, joi, Acordul dintre Guvernul Romaniei si al Republicii Moldova pentru implementarea programului de asistenta tehnica si financiara in baza unui ajutor financiar nerambursabil in valoare de 100 milioane de euro acordat celor de peste Prut.

Decretul se refera la promulgarea Legii pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 175/2015 privind ratificarea celui de-al treilea Protocol aditional dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova, semnat la Chisinau la 10 decembrie 2013, la Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenta tehnica si financiara in baza unui ajutor financiar nerambursabil in valoare de 100 milioane de euro acordat de Romania Republicii Moldova, semnat la Bucuresti la 27 aprilie 2010.

Proiectul are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru stabilirea autoritatilor de coordonare nationala in domeniile protectiei mediului, apelor si padurilor din Romania, respectiv Ministerul Mediului si Ministerul Apelor si Padurilor, din bugetele carora se vor aloca sumele pentru proiectele din domeniul protectiei mediului si schimbarilor climatice care fac obiectul Acordului.

"Pentru proiectele din domeniul protectiei mediului si schimbarilor climatice destinate adaptarii la efectele schimbarilor climatice din punct de vedere al apelor si padurilor se aloca suma de 12.650.000 euro, iar pentru celelalte proiecte din domeniul mediului si schimbarilor climatice destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera si/sau adaptarii la efectele schimbarilor climatice se aloca suma de 2.350.000 euro", prevede proiectul de lege.

Initiativa legislativa a fost adoptata de Camera Deputatilor pe 22 octombrie in calitate de for decizional.

O aplicație mobilă, prin intermediul căreia persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pot obține informații care să-i ajute să-și găsească un post vacant potrivit, a fost lansată astăzi la Chișinău. Aceasta este o premieră pentru țara noastră și poate fi accesată gratuit, transmite MOLDPRES.

Noua aplicație, care reprezintă un instrument de ghidare în carieră în special pentru tineri, a fost prezentată de directorul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Raisa Dogaru. Accesând aplicația, tinerii care caută un loc de muncă, vor parcurge mai multe etape, care se referă în particular la autoevaluarea cunoștințelor și abilităților beneficiarului, identificarea ocupațiilor care corespund cunoștințelor fiecărui tânăr, elaborarea CV-ului, stabilirea tehnicilor de căutare a unui post vacant, evaluarea ofertelor și pregătirea pentru interviul de angajare. Totodată, beneficiarii vor fi informați cum să se adapteze mai ușor la un nou loc de muncă.

Anastasia Oceretnîi, secretar de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a afirmat că tinerii, care petrec mult timp navigând online de pe telefonul mobil, vor putea să-și verifice, ghidați de curiozitate, abilitățile pe care le posedă și ce ocupație li se potrivește cel mai bine.

Violeta Vrabie, coordonatorul Programe în cadrul Organizației Internaționale a Muncii, a specificat că noua aplicație va ajuta tinerii să identifice abilitățile pe care le dețin și domeniul unde pot dezvolta cariere de succes. Potrivit sursei citate, aplicația a fost elaborată timp de un și pentru asta au fost cheltuite 18 mii de dolari.

Aplicația este disponibilă gratis în Apps Store – aici.

O cercetare realizată de Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova arată că locurile de muncă nu sunt atractive pentru tineri, aceștia fiind descurajați de salariile mici, motiv pentru care mulți dintre ei aleg să emigreze. Într-o

la IPN, experta Centrului de Instruire și Consultanță Organizațională (CICO), Mariana Iaţco, a afirmat că politicile statului privind orientarea şi susținerea tinerilor pe piața muncii sunt puțin cunoscute în rândul tinerilor, acestea având un impact nesemnificativ. O mare parte dintre tineri au o pregătire profesională necorespunzătoare cerințelor pieței muncii.

Studiul arată că 75% dintre studenți cunosc într-o măsură slabă despre politicile din acest domeniu, iar 25% – într-o măsură medie şi niciun student dintre cei care au participat la sondaj nu cunosc într-o măsură avansată despre strategia de ocupare a forței de muncă.

Strategia are drept obiectiv creșterea nivelului de ocupare, la general, a populației și, în special, a tinerilor, având ca punct de plecare principalele provocări: accesul limitat pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile, deficitul de locuri de muncă productivă şi deficitul de forţă de muncă calificată în mediul rural, ponderea mare a populației inactive şi a migraţiei de muncă.

Sondajul realizat în rândul studenților arată că 80% dintre respondenți sunt de părere că politicile în domeniul ocupării forței de muncă nu neapărat trebuie regândire, ci mai degrabă trebuie pus accentul pe calitatea implementării lor şi asigurarea unui dialog mai bun între factorii de decizie şi beneficiarii acestor politici.

Mariana Iațco a afirmat că este nevoie ca politicile educaționale ale statului să fie conectate cu cele legate de piața muncii. De asemenea, este necesar să se aplice pe piața muncii forme flexibile de ocupare, în special pentru femeile tinere. Totodată sunt necesare măsuri de stimulare a angajării tinerilor în câmpul muncii.

Cultura de salată extratimpurie câştigă tot mai mult teren în Republica Moldova. Totuşi, din cauza temperaturilor extreme, dar şi a lipsei unei tehnologii moderne, producătorii suferă pierderi enorme, ajungând până la compromiterea totală a culturilor. Pentru a evita această problemă, un antreprenor a găsit soluţia ideală pentru a furniza salată proaspătă, în decursul întregului an.

În epoca digitalizării, agricultura se modernizează cu paşi grăbiţi, iar antreprenorii din Republica Moldova încearcă să ţină pasul. În premieră, Dumitru Cojocari a construit o seră de cultivare a salatei, bazată pe un sistem inteligent. Seminţele au fost importate din Olanda, iar în urmă cu două luni, a fost culeasă şi prima recoltă.

Un alt avantaj al produsului cultivat în această seră, în comparaţie cu cel din câmp deschis, este că frunzele de salată sunt mereu curate.
 
Până s-o vedem pe raft frumoasă şi stufoasă, salata trece prin mai multe etape minuţioase de dezvoltare. Prima este semănarea.
 
Nutroţioniştii spun că ar fi bine să consumăm, zilnic, minim 150 de grame de salată.

Ninsoarea și ghețușul de pe carosabil s-au lăsat cu trei microbuze cu pasageri răsturnate în aceeași zi. După două accidente produse dimineață, la ora 07.30 și la 08.00, un al treilea microbuz s-a răsturnat în jurul orei 15.40, în apropiere de satul Sociteni, raionul Ialoveni. Microbuzul se deplasa pe ruta Beșalma – Chișinău și avea 14 persoane la bord.

Solicitată de IPN, ofițerul de presă al Inspectoratului de Poliție Ialoveni, Silvia Vetcu, a spus că șoferul microbuzului, în vârstă de 34 de ani, a pierdut controlul volanului, deși unitatea de transport avea pneuri de iarnă. Microbuzul a derapat de pe șosea și s-a răsturnat în șanț. Din fericire, nimeni nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Experții Mișcării „Profesionalism și Responsabilitate pentru Oameni” (PRO) susțin că firmele de microfinanțare din Republica Moldova își desfășoară activitatea cu rea credință, iar în consecință au de suferit agenții economici și oamenii simpli. Acestea se conduc de practici necivilizate, care sunt parte a unei mașinării de jaf legiferat. Mai mult, activitatea sectorului de microfinanțare nu este monitorizată de instituțiile statului responsabile de reglementarea domeniului și tot ele nu întreprind acțiuni pentru ameliorarea situației.

Într-o la IPN, liderul Mișcării PRO, Gheorghe Costandachi, a menționat că o analiză desfășurată de organizație arată că oamenii sunt mințiți. Unii au fost nevoiți să plece peste hotare pentru a putea întoarce creditele, care într-un final s-au dovedit a fi de cel puțin cinci ori mai mari decât suma ridicată. În ultimii opt ani, numărul firmelor de microfinanțare, dar și volumul creditelor acordate a crescut de mai bine de patru ori, iar veniturile acestora au atins o creștere de opt ori mai mare.

Potrivit lui Gheorghe Costandachi, clauzele contractuale propuse de companiile de microfinanțare sunt abuzive. Dobânda este exagerată, există taxe aferente contractului, comisioane de leasing și alte plăți. Acesta a mai spus că procentele pentru microcreditele accesate de la firmele de microfinanțare ating peste 1000%. „Orice continuare a situației duce spre lichidarea mediului de afaceri mic și mijlociu, sărăcirea populației și alungarea ei peste hotare”, a spus Gheorghe Costandachi.

Comparând legislația națională din domeniu cu cea europeană, Alexandru Gamanji, expert al Mișcării PRO, a spus că observă lacune mari. Aplicarea prevederilor legale are loc formal, din acest motiv nu se cunosc proprietarii reali ai firmelor de microfinanțare și nici proveniența resurselor financiare. Alexandru Gamanji a mai spus că în majoritatea statelor UE se practică plafonarea ratei dobânzilor în acest domeniu și că ar fi bine ca această practică să fie implementată și în Moldova.

Iulian Ucraineț, director de programe în cadrul Mișcării PRO, a spus că sunt utilizate metode și practici neomenești, amorale și care încalcă orice principiu creștinesc.

Potrivit experților Mișcării PRO, Comisia Națională a Pieței Financiare ar trebui să facă o analiză și să facă publice numele companiilor care practică acțiuni abuzive, iar Agenția pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței să facă publice drepturile utilizatorilor de credite și să elaboreze un contract tip a unui contract de microfinanțare.

Un celebru tablou de Picasso furat de românii din Olanda a fost găsit în România. Tabloul a fost furat în urmă cu 5 ani de zile dintr-un muzeu din Olanda.

Feticu, care este autoarea unui roman intitulat Tascha inspirat din furtul a şapte tablouri din muzeul Kunsthal comis de nişte români în 2012, romanul fiind publicat în 2015, a declarat telefonic pentru www.nrc.nl că în urmă cu zece zile a primit o scrisoare anonimă în limba română în care i se ofereau indicaţii pentru a găsi tabloul.

"Scrisoarea era în limba română şi conţinea o adresă unde pânza ar fi ascunsă, precum şi indicaţii pentru găsirea ei. În scrisoare se spunea că este vorba despre Cap de arlechin. Imediat după ce am citit-o, l-am sunat pe detectivul din Rotterdam cu care am colaborat pentru cartea mea. După câteva zile, m-am urcat în avion", a afirmat ea.

Ea a relatat şi că, la sosirea la adresa indicată, a căutat, iar sub o piatră a găsit un pachet învelit în plastic conţinând tabloul.

"Când l-am văzut, am început să plâng. Nu sunt specialist, dar părea a fi lucrarea lui Picasso. Cred că aparţine Olandei, aşa că am predat-o imediat  ambasadei din Bucureşti", a povestit Mira Feticu.

Ea a declarat sâmbătă seară că este audiată la Poliţie. Conform publicaţiei online, Ministerul de Externe olandez ar fi confirmat că lucrarea a fost predată, urmând să i se verifice autenticitatea.

Cele şapte tablouri furate din muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012, au fost aduse în România în perne, prin Vama Nădlac, şi au stat o perioadă în portbagajul unei maşini, după care, mama unuia dintre cei care u participat l furt le-ar fi ars la locuinţa sa din Carcaliu, judeţul Tulcea.

O rețea de români au dat cea mai mare spargere din istorie. Șapte tablouri celebre au fost furate din Olanda

15 octombrie 2012. În muzeul Kunsthal din Rotterdam doi bărbaţi cu feţele acoperite dădeau cea mai mare spargere din istorie. În acea noapte au dispărut şapte picturi semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud.

Poliţiştii olandezi au intrat în alertă, dar aveau puţine indicii. După câteva săptămâni nu exista niciun suspect. Au intervenit, atunci, poliţiştii români de la crimă organizată. Au filat o reţea şi au aflat că în spatele furtului din Olanda ar fi câţiva conaţionali. I-au găsit repede, iar judecătoria sectorului cinci i-a arestat.

Au urmat ore întregi de audieri, teste cu poligraful, dar niciunul dintre suspecţi n-a recunoscut. Dovezile erau din ce în ce mai clare. Tablourile au fost ascunse în România, într-un sat din Tulcea. În urma percheziţiilor, indiciile au început să apară, dar picturile erau de negăsit. Suspecţii le-ar fi dat foc.

Tinerii din arest ar fi fost ajutaţi chiar de unele rude. Anchetatorii au făcut alte percheziţii şi au găsit probe noi, iar din Olanda, au apărut poze cu suspecţii în vizită la muzeul Kunsthal. Au negat orice implicare. Înregistrările telefonice îi contrazic, însă, pe suspecţi.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată, în 15 iulie 2013, pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Procurorii DIICOT arătau, în rechizitoriu că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, Radu Dogaru şi Adrian Procop au intrat prin efracţie în muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Eugen Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.

"Inculpaţii au decis ca tablourile să fie scoase din ramă şi să fie aşezate în feţe de pernă. În acest scop au achiziţionat două perne umplute cu bucăţi mici de burete. Le-au desfăcut la unul din capete, au introdus 3, respectiv 4 tablouri în aceste perne, după care le-au cusut la loc", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Ulterior, tablourile au fost duse la locuinţa lui Radu Dogaru, din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.

Mama lui Radu Dogaru le-a spus anchetatorilor că mai întâi a îngropat tablourile în curtea unei case părăsite, apoi le-a scos şi le-a îngropat în cimitirul din apropierea casei sale, iar în final, după ce la locuinţ sa au avit loc percheziţii, le-a dezgropat şi le-a ars în soba locuinţei sale din Carcaliu.

Un producător de fructe din Republica Moldova a obţinut două certificări internaţionale, care îi permit să exporte produsele în Uniunea Europeană. Reuşita lui s-a datorat şi susţinerii USAID. Până acum, agricultorul era nevoit să-si vândă marfa doar pe piaţa din Est. Prunele sale au ajuns deja în supermarketurile din Europa, iar de anul viitor va exporta şi caise, şi cireşe.
Familia Ionaş se poate lăuda cu o afacere prosperă. Produce fructe, le păstrează în depozite frigorifice, apoi le exportă. Până acum piaţa de desfacere era doar Federaţia Rusă. De curând însă, cu ajutorul USAID, a reuşit să obţină două certificări internaţionale, care îi permit să exporte şi în Uniunea Europeană. Prunele sale au ajuns deja în magazinele din România, Germania şi Polonia.
 
Pe lângă această certificare, producătorul din Costeşti implementează şi un standard ce confirmă responsabilitatea socială a întreprinderii.
 
Compania exportă, anual, 2 mii de tone de fructe.