Moldovenii vor putea cumpăra bilete la tren pentru călătorii prin România chiar din gara Chişinău. În primăvara anului viitor,în Capitală va fi deschisă o casă de tip RoTicket.

Subiectul a fost discutat de directorul general al Căii Ferate, Iurie Topala, în cadrul unei întâlniri de lucru cu directorul general al Căii Ferate din România, Leon Bărbulescu.

Potrivit responsabililor, pentru început, programul va fi instalat la una dintre casele Gării Chișinău.

Totodată, Iurie Topală a anunţat că pentru a fi posibilă implementarea eficientă a acestui sistem de vânzări, timp de o lună, câțiva angajați ai căii ferate vor fi instruiți la Iași.

În cadrul întâlnirii, aceştia au mai discutat şi despre majorarea numărului de bilete de tip low-cost pentru cursa Chișinău – București.

În prezent, acestea pot fi procurate din Gările din Chișinău și București, la un preț de 19 euro. Programul SMART Prietenia oferă zilnic un număr de 16 astfel de tichete.

publika.md

Omul de afaceri, Ion Vinaga, investitorul şi fondatorul mai multor companii naționale şi internaționale, a avut recent, la Londra, o întrevedere cu Cyrus Vandrevala, co-fondator și vicepreședinte al Intrepid Capital Partners LLC, investitor în companii private, fondator al mai multor companii din Statele Unite, Rusia, India și Orientul Mijlociu, un bine-cunoscut filantrop internațional, co-fondator al Fundației Vandrevala, transmite TRIBUNA cu referire la blogul www.ionvinaga.com.

Omul de afaceri, Ion Vinaga, investitorul şi fondatorul mai multor companii naționale şi internaționale, a avut recent, la Londra, o întrevedere cu Cyrus Vandrevala, co-fondator și vicepreședinte al Intrepid Capital Partners LLC, investitor în companii private, fondator al mai multor companii din Statele Unite, Rusia, India și Orientul Mijlociu, un bine-cunoscut filantrop internațional, co-fondator al Fundației Vandrevala, transmite TRIBUNA cu referire la blogul www.ionvinaga.com.

În cadrul acestei întâlniri s-a dat startul negocierilor şi au fost identificate principalele obiective pentru perioada următoare. O atenție deosebită în timpul dialogului a fost acordată stabilirii relațiilor comercial-economice între Republica Moldova şi India, fiind accentuat potențialul existent și propuse acțiuni concrete în acest segment. A fost discutată posibilitatea intrării producătorului din Moldova pe piaţa fructelor şi a vinului din India. La moment, principalul furnizor al pieţei indiene de mere este Polonia, care exportă în jur de 100 mii de tone anual.

“Am încercat să prezint toate caracteristicile pozitive ale produsului moldovenesc, care face faţă nu numai pe piaţa locala, dar şi peste hotare. Prin consolidarea producătorilor autohtoni şi stabilirea unui mecanism efectiv de export putem asigura realizarea a 100 mii tone de mere anual pentru consumătorul indian”, a declarat Ion Vînaga.

Conform www.ionvinaga.com s-a discutat şi perspective creării unui centru logistic regional inovativ care ar reuni într-un singur loc toate etapele prelucrării produselor agricole și, astfel, ar rezolva multe probleme cu care se confruntă producătorii și furnizorii noștri locali în fiecare an. În acest centru vor fi aplicate toate tehnologiile inovatoare și instalate echipamente pentru sortare, calibrare, ambalare, înghețare șoc, frigidere pentru depozitare și prelucrare simultană de la 15 la 20 mii tone de produse.

O altă prioritate ar fi crearea unui centru de cercetare avansată în domeniul IT, care ar permite consolidarea tinerilor specialiști IT, va oferi posibilitatea de a efectua instruirea și recalificarea diferitelor specialiști din sectorul privat și public, astfel încât să țină pasul cu timpul și să însuşească noile tehnologii. Totodată, acest centru ar face posibile exportul serviciilor IT, dezvoltarea aplicațiilor digitale și programelor de testare pentru AI, asigurarea securității cibernetice în procesul de schimb de date digitale, atât între companiile private, cât și cu agențiile guvernamentale. În acest sens crearea unei platforme de atragere a investiţiilor în RM, despre care s-a discutat şi s-a stabilit la întrevedere, ar fi una foarte oportună şi benefică pentru ţara noastră în mai multe domenii, cum ar fi sectoarele IT, bancar, de asigurări.

“Sarcina noastră primordială este în atragerea investiţiilor şi crearea unei atmosfere antreprenoriale favorabile pentru investitorii. Avem nevoie de măsuri concrete pentru stimularea activităţii de întreprinzător şi ameliorarea climatului investiţional, care reflecta atractivitatea investiţională a unei ţări, precum şi imaginea ei pe plan internaţional. Exprimăm interesul pentru preluarea experienței dlui Vandrevala şi companiilor sale în diferite domenii. Cred că această experienţă ar încuraja comunitatea afacerilor din Moldova şi ar focusa asupra ei atenţia investitorilor străini”, a subliniat omul de afaceri Ion Vînaga.

La rândul său, Cyrus Vandrevala a reiterat deschiderea sa în stabilirea relaţiilor de cooperare.

„În atragerea investiţiilor se pune accent pe amplasarea geografică a ţării, forţa de muncă calificată, solurile fertile, participarea ţării în zonele de comerţ, etc. Suntem gata să fim alături de Republica Moldova şi să atragem investiţii începând de la 100 milioane şi până la 1 miliard USD pentru dezvoltarea domeniului agroindustrial, bancar, IT, cultural, sportiv, ştiinţific”, a menţionat Vandrevala.

Părţile au convenit să participe împreună la Forumul Economic Mondial din Davos care va avea loc în perioada 22 -25 ianuarie 2019. La sfârșitul discuţiei Cyrus Vandrevala a ţinut să felicite poporul Moldovei cu sărbătorile de iarnă.

unimedia.info

Pomicultorii din Moldova au făcut bilanţul acestui an. Crescătorii de mere spun că au strâns în acest sezon cea mai mare recoltă din ultimii 27 de ani. Recolta piercisilor a înregistrat însă cote reduse.

În 2018, crescătorii de mere au strâns 600 de mii de tone de fructe, cu 200 de mii de tone mai mult decât anul trecut. Urmează prunele. Fermierii au reuşit să obţină în acest an 115 mii tone.

Recolta cireşelor a fost de 20 mii de tone, iar a caiselor: 16 mii de tone. Cantitatea piersicilor a fost de opt mii de tone, adică de două ori mai puţin.

Pentru fermierii mici, anul a fost îngreunat de problema pieţei de desfacere. Ministrul Agriculturii i-a încurajat pe fermieri să investească în modernizarea livezilor pentru a putea vinde fructele la preţuri avantajoase pe orice piaţă.

"Suntem absolut dechişi la oricine să colaborăm. Orice piaţa nouă care este gata să achite marfa şi să propună preţ. Noi suntem la 90 % la stocurile iniţiale. Două mii de tone", a spus Ion Tulei, producător de fructe din Ştefan-Vodă

Pentru fermierii mici, concurenţa de piaţă rămâne încă o problemă pentru care încearcă să găsească soluţii.

"Tindem din est spre vest, este o tendinţă sănătoasă. Calitate, standartizări, gen Global GAP sau Global GRASP. Lumea din vest le cer şi fără ele nu avem viitor acolo. Calitatea şi gustul este deosebit, dar standartizarea este un know-how la ziua de azi", a spus Ştefan Bîtlan, producător de fructe din Criuleni.

"Soiurile idared, Gala, Florina, Cempion, Simirenco, Golden. Spre europa soiurile date nu sunt competitive, doar Gala şi Cempion. Avem de muncit la diversificarea soiurilor de mere pentru a fi competivi şi pe pieţele uniunii europene sau pe cea a Emiratelor Arabe sau Orientul Mijlociu", a spus Mihai Eftodii, producăor de fructe din Soroca.

"Nu pur şi simplu producerea merelor, dar producerea intensivă a merelor. E foarte importantă comercializarea lor, adică recoltarea, stocarea şi comercializarea producţiei.Păstrarea lor ca ele să nimerească pe diferite pieţe. Necesitatea investiţiilor în infrastructura post recoltare", a spus Vitalie Gorincioi, preşedintele Asociaţiei Moldova Fruct.

Ministrul Agriculturii, Nicolae Ciubuc, i-a îndemnat pe fermieri să fie mai insistenţi în obţinerea sprijinului financiar din partea statului pentru a-şi moderniza livezile.

"Pentru piaţă trebuie de luptat, trebuie de schimbat abordarea ce ţine de infrastructura post recoltare, de diversificarea producţiei. Inclusiv prin mecanismul de asociere a acelor mici", a spus ministrul Agriculturii, Nicolae Ciubuc.

Conferinţa dedicată pomicultorilor este organizată în fiecare an.

publika.md

Primăria Chişinău informează că locuitorii capitalei a căror apartamente sunt dotate cu plite electrice, conform proiectului inițial al blocului, vor beneficia de compensații de 25 % din costul facturii pentru energia electrică consumată

Potrivit documentul, achitarea plăților va fi asigurată pentru lunile noiembrie și decembrie.

Actele pentru compensații se depun la întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ (nr. 1 - 23), la gestionarii APLP, ACC, CCL, blocurilor locative departamentale și la Primăriile orașelor, satelor (comunelor), din componența municipiului Chișinău, pentru cetățenii din teritoriile administrative respective.

În lista actelor necesare pentru acordarea compensației, solicitanții vor prezenta un certificat eliberat de către administratorul/gestionarul blocului locativ, care confirmă că imobilul este dotat cu plite electrice. Cererile pot fi depuse până la sfârșitul anului în curs.

Achitarea compensației enunțate se face prin transfer la preturile de sector, cu acordarea în numerar beneficiarilor.

publika.md

În anul 2019 Serviciul Vamal va desfășura controale prin audit post-vămuire la 110 agenți economici. Autoritatea a publicat Programul de activitate a subdiviziunilor de control ulterior din cadrul Serviciului Vamal pentru anul 2019, iar publicația noastră oferă graficul controalelor planificate pentru anul viitor.

Menționăm că controalele vor fi desfășurate în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale, care a fost aprobat de Guvern la 17 octombrie curent.

Principiile stabilite de Regulament vor fi aplicate de către subdiviziunile de control ulterior în următoarele situaţii:
1. în cazul solicitării şi/ sau utilizării procedurilor simplificate de vămuire la declararea mărfurilor;
2. exercitarea controalelor ulterioare rezultate în urma analizei criteriilor de risc;
3. reverificarea declaraţiilor vamale validate pe culoarul albastru de control vamal.

Reamintim că, prin Hotărârea nr. 379 din 25.04.2018 cu privire la controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, a fost aprobată Metodologia generală privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, care se aplică la elaborarea metodologiilor sectoriale de efectuare a controlului de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor pentru domeniile de activitate atribuite în competența organelor de control.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Serviciul Vamal al Republicii Moldova

După 24 de zile de călătorie pe mare, circa 17 tone de mere moldovenești, produse în livezile Grupului de producători Fresh Time, au ajuns în stare perfectă în Dubai. Calitatea merelor a fost confirmată de expertul Proiectului USAID/APM, care a verificat lotul de mere, precizând că acestea erau la fel de ferme, suculente și gustoase ca în momentul recoltării.

Calitatea lor se datorează tehnologiilor avansate de producere aplicate și de post-recoltă (sortare, păstrare, ambalare).

Experiența de livrare a merelor Fresh Time pe cale maritimă pe piața Orientului Mijlociu este extrem de relevantă pentru dezvoltarea unui model eficient de export a fructelor moldovenești pe această piața.

Proiectul USAID/APM a monitorizat fiecare etapă, inclusiv cu ajutorul unor echipamente de înregistrare a temperaturii și umidității aerului, instalate în container, care au înregistrat temperatura fructelor pe perioada transportării de la exportator la beneficiar.

Târgul de Cariere este locul ideal pentru a „te vinde”, atât dacă ești în căutarea unui job, cât și dacă vrei să recrutezi candidații potriviți. Magenta Consulting realizează de câțiva ani sondaje printre vizitatorii târgului de cariere din Chișinău și nu a lipsit nici de la ultima ediție. Cine vizitează târgurile? Cum se informează? Ce fel de companii le-ar place să vadă mai des la astfel de evenimente?

Am pregătit niște date care le-ar putea interesa pe organizațiile care se pregătesc să fie prezente la următoarele ediții ale Târgului.

Cine vizitează târgul de cariere?

Târgul de cariere este locul unde își caută de lucrul tineretul – jumătate din vizitatori au vârsta cuprinsă între 21 și 30 de ani. Dacă analizăm nivelul de studii al respondenților, o pondere de 35% dintre aceștia este înregistrată de cei care au absolvit licența.

Credeați că la târguri vin doar studenți și persoane fără experiență? Aproape jumătate din respondenți au la moment un loc de muncă – 47%, în același timp, mulți din vizitatori au un stagiu de muncă de peste 5 ani - 36% din respondenți și doar o cincime din totalul respondenților sunt persoane care nu au lucrat niciodată.

În rândul respondenților care au un loc de muncă în prezent, circa 79% au menționat că jobul actual corespunde cu pregătirea de bază a respondenților. În același timp, cea mai mare cotă a persoanelor care nu lucrează pe specialitate se regăsește în rândul segmentului de vârstă 41+, circa 27% dintre aceștia au spus că nu lucrează pe specialitate.

Profilul respondenților în baza criteriilor demografice, N=113

Domeniile de specialitate ale vizitatorilor variază - câte circa 19% dintre participanții la sondaj activează sau s-au specializat în domeniile financiar-bancar și marketing, iar 12% - în IT & Software.

Ca să înțelegeți la ce salariu se așteaptă potențialii candidați pentru un job, trebuie să știți cum sunt remunerați aceștia actualmente. Mai mult de jumătate dintre respondenți au salarii peste 5000 de lei, însă există o pondere semnificativă de 36% care la moment au un salariu mai mic.

Salariul lunar net al respondenților, N=53

Ce fel de companii vrem să vedem mai des la târgul de cariere?

IT & Software și Marketing sunt cele mai râvnite domenii de către respondenți pe parcursul edițiilor următoare, domenii care s-au ales cu 21% și, respectiv, 19% din participanții la sondaj. În același timp, 14% dintre respondenți au menționat că ar dori să găsească companii din domeniul Financiar. Din categoria ”Alte domenii”, în care s-au regăsit 18% dintre respondenți - Pedagogia, Ingineria și Arta sunt în topul preferințelor.

Preferințele vizitatorilor cu privire la domeniul companiilor angajatoare pentru edițiile viitoare, N=113

Și dacă, dintr-un oarecare motiv, decideți să nu vă prezentați organizația la un târg de cariere, ar fi bine să știți că sursele de informare, cum ar fi revistele, ziarele și ANOFM sunt cele mai puțin vizitate atunci când se caută un loc de muncă – doar câte 2% din respondenți utilizează această sursă. Site-urile specializate de job-uri sunt accesate în proporție de 80 la sută, pe când târgurile locurilor de muncă – de 26% din respondenți.

Fiți cu ochii pe noi, urmează încă două articole din aceeași serie: despre aspectele importante în alegerea unui loc de muncă și despre combinația dintre job și viața personală, scrise în urma sondajului realizat la Târgul de Cariere.

Metodologie: Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pe un eșantion de 113 respondenți, vizitatori ai Târgului de Cariere din Chișinău, care a avut loc în perioada între 21 – 22 septembrie 2018. Colectarea a fost realizată prin intermediul interviurilor față în față pe tablete, la locul desfășurării evenimentului. Respondenții au fost aleși în mod aleatoriu. 

consulting.md

Zeci de entităţi municipale sunt predestinate falimentului şi nu mai pot fi salvate. 26 dintre ele se află, deja, în proces de lichidare sau de insolvabilitate. Mai grav este că alte 20 de întreprinderi sunt inactive de mai bine de 10 ani dar continuă să consume banii municipali. Un audit financiar al Primăriei Chişinău arată că s-au acumulat datorii de peste 1,5 miliarde lei.

Potrivit Direcţiei generale finanţe, banii nu se mai acumulează la bugetul Chisinaului pentru că întreprinderile îşi pastreaza profitul.
 
„Defalgările din profit care trebuiau să fie transferate în buget in suma de 6,7 milioane de lei s-au transferat doar 1 milioane lei”, spune Olga Ursu, şefa Direcţiei generale finanţe, care mai spune că restul sumei a fost reinvestite ulterior în activitatea întreprinderilor.

Auditul a scos la inveală şi că multe terenuri administrate de întreprinderile municipale nu sunt înregistrate la cadastru. Pe lângă asta, alte entităţi care exista doar pe hârtie generează costuri mari pentru administraţie locală.

„Business Incubator ALFA dispune de cladări de 3,4 milioane lei de care nu se utilizează şi entitatea nu a desfăşurat activitate economică de la înfiinţare dar a acumulat priederi de 274 mii lei”, a dat un exemplu  Olga Ursu.
 
Fiind la un pas de faliment, multe întreprinderi majorează lefurile angajaţilor. Astfel, salariile au crescut în medie cu 21%.
 
„La Regia Autosalubritate salariul mediu a fost 11 mii lei sau cu 47% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului trecut, la RTEC creştere de 690 lei şi a fost în medie de 7000 de lei, Parcul Urban de Autobuze în creştere cu 12,8%”.
 
„Eu înţeleg acolo unde a crescut venitul şi activitatea s-a îmbunătăţit să crească salariul, dar la Parcul Urban de Autobuze sunteţi pe zero – eu nu înţeleg”, a replicat primarul interimat Ruslan Codreanu.
 

Doi rezindenți ai parcurilor industriale vor fi supuși anul viitor controlului de stat. Instituția care va verifica activitatea acestora este Serviciul Vamal.

Potrivit proiectului pentru aprobarea Graficului controalelor de stat asupra activității rezidenților parcurilor industriale pentru anul 2019, vor fi supuse controlului:

    SRL ”Cartnord” din cadrul Parcului Industrial ”Tracom”. Activitatea companiei va fi verificată de Serviciul Vamal în semestrul I 2019.
    SRL ”Intercars Piese Auto” din cadrul Parcului Industrial ”Tracom”. Activitatea companiei va fi verificată de Serviciul Vamal în semestrul II 2019.

Controlul va fi efectuat prin audit post-vămuire.

Serviciul Vamal a solicitat supunerea controlului de stat a celor două companii, în urma evaluării riscurilor a 68 de agenți economici, rezidenți ai parcurilor industriale.

Potrivit notei Informative la proiect, alte solicitări din partea instituțiilor de control nu au fost înaintate.

Potrivit Legii cu privire la parcurile industrial, graficul controalelor de stat planificate asupra activității rezidenților parcurilor industrial se aprobă anual prin Hotărâre de Guvern, la propunerea organelor de control.