Săptămâna trecută Parlamentul a adoptat, în prima lectură, proiectul Legii privind organismele de plasament colectiv, care stabileşte cadrul legal privind constituirea, autorizarea şi funcţionarea organismelor de plasament colectiv alternative (OPCA).

Proiectul de Lege privind organismele de plasament colectiv alternative a fost elaborat de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) şi a fost prezentat în plenul Legislativului de către vicepreşedintele CNPF, Iurie Filip, care a menţionat că “documentul vine să completeze setul de legi care reglementează funcţionarea pieţei de capital şi a proceselor investiţionale în ţara noastră”.

Conform prevederilor expuse în proiectul de lege, OPCA sunt entităţi care funcţionează pe principiul repartizării riscurilor şi a căror activitate constă în atragerea resurselor fínanciare de la persoane fízice şi/sau juridice prin emiterea şi plasarea titłurilor de participare, în scopul investirii ulterioare a acestor mijloace în valori mobiliare, instrumente ale pieţei monetare, precum şi în active imobiliare sau alte drepturi patrimoniale. OPCA pot fi constituite cu personalitate juridică, înfíinţate prin act de constituire (ca companie investiţională pe acţiuni sau ca companie investiţională în comandită) sau prin contract de societate civilă, fără a crea o persoană juridică, sub forma fondului de investiţii.

Totodată, OPCA pot fi clasificate în OPCA de tip deschis şi OPCA de tip închis. Astfel, OPCA de tip deschis – ale cărui titluri de participare sunt răscumpărate la cerere din activele OPCA la intervale regulate de timp, în conformitate cu procedurile şi frecvenţa stabilite în regulile sau în actul de constituire a OPCA, iar în cazul OPCA de tip închis – titluriłe de participare sunt răscumpărate într-un anumit moment, stabilit în regulile sau în actul de constituire ale OPCA, sau la faza de încetare a activităţii, dar nu mai devreme de o perioadă iniţială de ceł puţin 5 ani, în care drepturile de răscumpărare nu pot fi exercitate.

Vicepreşedintele CNPF a afirmat că specificul acestui proiect de lege constă în “crearea unei noi platforme de alternativă pentru investiţii în economie, în special, în ramurile moderne care presupun un grad de risc sporit sau greu de evaluat. Or, mecanismele clasice de investiţii, cum sunt fondurile de investiţii clasice sau tradiţionale, operează doar cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe reglementate sub formă de valori mobiliare, acţiuni sau obligaţiuni, sau derivatele lor, care sunt autorizate de către autorităţile vizate. Aceste mecanisme nu pot fi folosite întotdeauna în cazul unor proiecte economice care conţin o doză mare de inovaţii şi care, la rândul său, presupun că este greu de evaluat perspectivele acestor proiecte”.

Potrivit lui Iurie Filip, utilizarea mecanismelor de plasamente colective alternative a obţinut în ultimii ani o răspândire largă, care, fiind extrem de tentante şi promiţătoare, presupun, totuşi, un grad de risc mai sporit. În special, aceste mecanisme sunt folosite la finanţarea start-upurilor, platformelor crowdfunding, tehnologiilor informaţionale şi inovaţionale.

Oficialul a subliniat că “în scopul alinierii la aceste practici, CNPF a lansat iniţiativa de a institui aceste procese investiţionale colective, totodată, păstrând şi avantajele acestor mecanisme care presupun dispersarea riscurilor”. Totodată, CNPF urmează să supravegheze şi să reglementeze activitatea acestor entităţi pentru a exclude eventualele abuzuri sau manipulări pe piaţă.

În context, preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă, a menţionat că proiectul de Lege privind organismele de plasament colectiv alternative a fost elaborat ca o măsură de dezvoltare a investitorilor instituţionali precum organismele de plasament colectiv în conformitate cu Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2018–2022.

Pe lângă stabilirea cadrului legal privind constituirea, avizarea şi funcţionarea OPCA, proiectul de lege are drept scop şi reglementarea cerinţelor faţă de organizarea, licenţierea şi activităţile desfăşurate de societăţile de administrare; obligaţiile aferente gestionării OPCA cu capital de risc şi cu investiţii pe termen lung; normele ce ţin de depozitarii activelor organismelor de plasament colectiv alternative.

De asemenea, proiectul de lege instituie norme privind modul de emisiune şi răscumpărare a titlurilor de participare a OPCA: prin intermediul ofertelor publice în baza unui prospect de emisiune sau prin plasament privat, în modul stabilit de documentele de constituire.

Potrivit lui Ştefan Creangă, proiectul de lege reglementează şi cerinţele către politica investiţională a OPCA, stabilind anumite reguli de plasament, în special categoriile de active în care pot investi OPCA şi normele de diversificare a investiţiilor; stabi1eşte norme de procedură privind reorganizarea şi dizolvarea OPCA şi atribuţiile Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare în domeniile de reglementare şi supraveghere a acestor procese.

Alte prevederi importante ale proiectului de lege reglementează activitatea societăţilor de administrare a investiţiilor (SAI). SAI este definită ca persoană juridică constituită ca societate pe acţiuni, a cărei activitate curentă este administrarea unuia sau mai multor OPCA. Astfel, proiectuł de lege stabileşte dispoziţii comune privind condiţiiłe de licenţiere şi activitate ale SAI. În acest sens, în proiectul de lege au fost introduse reglementări ce ţin de procesul de acordare a licenţei de administrare a investiţiilor, fiind stabilite cerinţe faţă de acest gen de activitate precum: cerinţe de capital, fonduri proprii, achiziţionarea participaţiilor calificate, norme prudenţiale şi norme de conduită, care se referă la cerinţe de verificare a conformităţii, de gestionare a riscurilor şi de evitare a conflictelor de interese etc.

Totodată, proiectul de łege reglementează atribuţiile şi cerinţele către activităţile desfăşurate de către depozitarul activelor OPCA. Depozitaruł activelor trebuie să fie responsabil pentru monitorizarea adecvată a fluxurilor de numerar ale OPCA şi, în special, pentru a garanta că banii şi numerarul investitorilor aparţinând OPCA sunt înregistraţi corect în conturi deschise în numele OPCA sau în numele SAI care acţionează în numele OPCA.

Proiectul de lege privind organismele de plasament colectiv alternative urmează să fie examinat şi adoptat de către Parlament în lectura a doua.

Lilia Alcază

Prim-ministrul Pavel Filip a vizitat astăzi fabrică de textile „Molltex Grup” din orașul Dondușeni. Întreprinderea este o investiție de 35 milioane de lei și face parte din grupul român „Ostazar”. Investitorul a fost convins să vină în Republica Moldova anul trecut de către Pavel Filip, iar în prezent își extinde afacerea în nordul țării și planifică deschiderea fabricilor și în alte localități. Aceasta este ce-a de-a doua fabrică a „Molltex Grup”, prima fiind deschisă în luna mai curent, la Bălți.

Noua întreprindere din orașul Dondușeni a fost construită în doar 5 luni, iar începând cu 1 iulie curent aici activează 127 de angajați. În același timp, fabrica are o capacitate de 750 de locuri de muncă cu posibilitatea de extindere până la 1200. Articolele textile confecționate de muncitori sunt exportate în România și în Uniunea Europeană.

Premierul a vizitat hala de producție și a vorbit cu angajații despre condițiile de lucru și nivelul de remunerare. Oamenii s-au arătat mulțumiți de mărimea salariului, dar și de  facilitățile acordate de angajator – acesta achită cheltuielile de transport până la fabrică. Șeful Executivului a menționat că o dificultate rămâne a fi lipsa forței de muncă: „Suntem în situația când am creat suficient de multe locuri de muncă în Republica Moldova. Acum rămâne să  găsim mai mulți oameni care au dorința să lucreze la aceste fabrici”.

În cele 10 luni ale anului curent, în Republica Moldova s-au vândut în total 2,565 de SUV-uri noi de toate dimensiunile şi segmentele, ceea ce, raportat la cifra totală de automobile noi vândute, de 5,084 de unităţi, înseamnă o cotă de 50.45%. Potrivit piataauto.md, care a analizat cifrele de vânzări din primele 10 luni ale anului, cea mai bună lună în materie de vânzări a fost octombrie, cu 560 de automobile noi înmatriculate pe parcursul lunii, aducând cifra totală de automobile noi vândute în primele 10 luni ale anului 2018 la 5,084 unităţi, într-o continuă creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cota de piaţă a SUV-urilor creşte cam peste tot în lume, însă, inclusiv pe continentul european, doar că cifrele de penetrare sunt mai mici comparativ cu situaţia din Moldova. La nivel european agregat, spre exemplu, cota SUV-urilor ajunsese la aproape 30% în anul 2017, în această medie intrând şi cifrele unor ţări cu preferinţe puternice de SUV-uri, precum Rusia. Cea mai mare cotă regională la nivel global se înregistrează în China, unde peste 41% din cumpărătorii de automobile noi preferă SUV-urile. Până şi în America de Nord, regiune pe care o ştim cu toţii ca o consumatoare uriaşă de SUV-uri, cota acestora ajunge la aproape 40%. Prin urmare, cele 50.4% din Moldova arată cu adevărat impresionant.

Însă, dacă e să descoasem cifrele Moldovei pe segmente, mărci şi modele, vânzările de SUV-uri indică o echilibrare neaşteptat de bună a acestora. Nu se mai manifestă o dominaţie exclusivă a SUV-urilor mari din segmentul premium, cifrele de creştere venind mai ales din segmentul SUV-urilor mai accesibile.

Astfel, din cele 2,565 de SUV-uri vândute în primele 10 luni ale anului 2018, 251 de exemplare îi revin SUV-ului românesc Dacia Duster, care e şi cel mai popular model de SUV vândut în Moldova.

Alte 218 exemplare îi revin lui Toyota RAV4, vânzările căreia sunt în mare parte stimulate de versiunea sa hibridă – încă o dovadă a creşterii intense a interesului pentru propulsiile alternative din partea cumpărătorilor autohtoni. Topul e urmat de două modele coreene – Hyundai Tucson şi KIA Sportage, cu 207 şi, respectiv, 156 exemplare. Clasamentul e continuat de SUV-ul compact Suzuki Vitara, cu 153 exemplare vândute, care tocmai a trecut printr-un facelift de mijloc de carieră.

Lista celor mai populare SUV-uri în Moldova e continuată de Hyundai Santa Fe (108 unităţi), urmat la distanţă mică de Renault Kadjar, cu 104 unităţi, iar apoi şi de fratele de platformă, Nissan Qashqai, cu 88 de unităţi vândute în 10 luni. Acestuia îi calcă îndeaproape pe urmă cel mai popular SUV ceh, Skoda Kodiaq, cu 86 de exemplare vândute în ţara noastră. Top 10 e încheiat de de Toyota Land Cruiser, aflat undeva la hotarul între segmentul premium, tot cu 86de unităţi, dar cu un preţ destul de piperat. Deci, în top 10 nu e prezent nici un model premium, iar suma vânzărilor acestor modele cuantifică deja 1,433 de unităţi, deci peste 56 la sută din toate SUV-urile vândute în primele 10 luni în Moldova. 

Citește continuarea materialului pe piataauto.md.

În perioada anilor 2017 – 2018, Agenția Servicii Publice (ASP) a depistat 460 de cazuri suspecte de falsificare a actelor. Mai mult de jumătate dintre aceste cazuri au fost confirmate, fiind vorba de falsificarea actelor de identitate.

În același timp, în peste 220 de cazuri dintre acestea au fost deja finalizate investigațiile interne, iar materialele au fost transmise organelor de drept.

De asemenea, angajații ASP au identificat 55 de persoane care au încercat să obțină permis de conducere pentru altcineva. În urma verificărilor, 27 de dosare au fost deja expediate organelor de drept.

Potrivit reprezentanților ASP, în unele situații sus-menționate s-a constatat că solicitanții nu se aflau în țară.

Datele statistice arată că cel mai des încălcările sunt comise de către gemeni sau frați și surori care seamănă între ei.

„Agenția Servicii Publice îndeamnă cetățenii să nu recurgă la metode frauduloase pentru perfectarea actelor de identitate sau susținerea examenului pentru obținerea permisului de conducere, prin utilizarea identităților false (prezentarea fizică a altor persoane). Agenţia Servicii Publice deține un Sistem de recunoaștere facială care este integrat cu Registrul de stat al populației. În cazul depistării unor cazuri suspecte, sistemul emite o alertă. Dacă în urma verificării se constată cazuri de fraudă, dosarele sunt remise organelor de drept pentru examinare în conformitate cu legislaţia penală a Republicii Moldova”, se menționează într-un comunicat al ASP.

Analiza agenţiei InfoMaket

Pe 29 noiembrie 2018 să marchează 25 de ani de la introducerea monedei naționale a Moldovei moderne. Predecesorul său în timpul prăbușirii URSS și instabilității economice a fost cuponul moldovenesc, pus în circulație la 10 iunie 1992. 

Еextul complet e disponibil aici...

Importul mașinilor străine la mâna a doua sau a treia în țară ar putea fi supus unor reguli noi. Organele vamale vor înregistra, la intrarea în țară, datele odometrului mijloacelor de transport și aspectul exterior al acestora. Mașinile noi importate nu vor fi supuse acestei proceduri.

În acest sens, în Parlament a fost înregistrată o inițiativă legislativă de modificare a Codului Vamal și a Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice.

Înregistrarea acestor date se va efectua de colaboratorii vamali cu dispozitive tehnice speciale.

Autorii proiectului consideră că inițiativa va diminua posibilitatea vânzătorilor de rea-credință de a întoarce odometrele mașinilor în urmă. Totodată, autorii își propun să asigure accesul persoanelor la mașini sigure și calitative.

Un proiect al Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) a anunţat un apel de granturi pentru practici intensive de producere a strugurilor de masă. Potențialii beneficiari pot prezenta solicitările până pe data de 17 decembrie, transmite MOLDPRES.

Granturile sunt destinate producătorilor de struguri de masă care intenționează să introducă și să disemineze tehnologii și practici intensive de producere a strugurilor de masă, precum și organizațiilor de producători agricoli, instituțiilor de cercetare-dezvoltare, prestatorilor de servicii de extensiune agricolă pentru sporirea capacităților consultanților naționali în domeniul sistemelor intensive de producere a strugurilor de masă.

Bugetul total pentru această activitate este de 2,15 milioane de lei, beneficiarii selectați urmând să beneficieze de sume individuale între 300 şi 600 de mii de lei.

Granturile vor fi acordate în special pentru înființarea plantațiilor utilizând sisteme de producere intensive Tendone/Pergola sau Gable; instalarea plasei antigrindină și/sau anti-ploaie în aceste plantații; achiziționarea de mașini și echipamente specializate pentru producerea intensivă de struguri de masă ş.a.

Nucile moldovenesti au ajuns si in Franta. Pe rafturile magazinelor din Paris, miezul este vandut la un pret mult mai mare, decat in magazinele de la noi din tara.

9,30 de euro, atat costa kilogramul, adica aproximativ 380 de lei.

In tara noastra, un kilogram de miez de nuca ar putea ajunge pana la 80 de lei.

Un nou producător autohton oferă 3 varietăți de scruburi, 100% naturale, făcute pe bază de grâu și porumb.

Un scrub sau un exfoliant de corp este un produs cosmetic cu acțiuni benefice pentru sănătatea pielii și cu un puternic efect de tonifiere, întinerire și revigorare. Funcția lui este de a îndepărta celulele moarte ale pielii prin exfoliere, de a curăța pielea și de a stimula circulația sângelui. Recent, am descoperit trei varietăți de scrub-uri fabricate în Republica Moldova de către Î.I ”KENACA-Botea” din orașul Ștefan Vodă sub brandul Golden Skrab.

De la prelucrarea cerealelor la fabricarea produselor cosmetice

Întreprinderea a fost fondată în anul 1996, iar activitatea de bază a acesteia este prelucrarea cerealelor (grâu și porumb). Pe parcursul activității sale și în baza experienței acumulate în acest domeniu, a apărut idea de a deschide o linie de produse cosmetice artizanale și naturale. Această idee a fost stimulată și de faptul că întreprinderea lucrează cu soiuri rare, tari de grâu. Anume aceste soiuri conțin Tocoferol, care în combinație cu complexul de vitamine E, B, P, A, K are o acțiune de îngrijire și întinerire a pielii. Din aceste soiuri se formează extractul de tărâțe, care este foarte benefic pentru îngrijirea pielii uscate și sensibile.

Scruburi din ingrediente naturale

Grâul și porumbul sunt ingredientele de bază în producerea scruburilor și sunt 100% naturale. Un alt ingredient important îl reprezintă petalele de gălbenele, care sunt procurate de la alți producători locali, fiind de asemenea 100% naturale. Florile de gălbenele conțin vitamina C, acid malic, săruri minerale si substanţe proteice, iar în combinație cu ingredientele de baza, acestea oferă un efect catifelat chiar de la prima folosire.

Procesul de producere

Producerea scrubului are loc în comuna Purcari din raionul Ștefan-Vodă. Procesul are loc într-un spațiu bine dotat, iar producerea este divizată în două etape: mecanică și manuală. Se utilizează cele mai eficente tehnologii din domeniul cosmeticii moderne. Scruburile au trecut toate testele de laborator și sunt însoțite de certificatele de calitate respective.

Varietatea de produse

La moment compania a scos pe piață trei produse:

Natural Face Skrub: un produs care curăță eficient pielea, o eliberează de murdăria acumulată, exfoliază celulele moarte și stimulează activitatea celulelor vii. Pielea feței devine netedă, catifelată și curată, se îmbunătățește metabolismul, se accelerează regenerarea ei.

Natural Body Skrub: are priorități de înmuiere și hidratare, protejează și netezește pielea, calmează inflamația și ajută la regenerarea celulelor. Scrubul curăță eficient pielea, o eliberează de murdăria acumulată, exfoliază celulele moarte și stimulează activitatea celulelor vii, corectează relieful pielii, îmbunătățește vizibil culoarea acesteia, ajută la reducerea adâncimii ridurilor. Extractul de tărâțe de grâu și complexul de vitamine B din componența scrubului pot compensa funcția Keratinei.

Natural Skrub Cellulite Control: combate semnele vizibile ale celulitei și reprezintă o măsură preventivă împotriva apariției ei, hrănind, hidratând și tonifiind pielea. Particulele de porumb au un efect excelent de exfoliere și curățare, ele îmbunătățesc fluxul sanguin din țesuturi și elimină celulele epiteliale moarte. Scrubul face uniforme și îndepărtează umflăturile nedorite, pielea devenind mult mai netedă. Acesta mai conține particule măcinate de semințe de porumb, un complex de vitamine minerale bogate (B, PP, A, E, și K) săruri anorganice de fier, potasiu, magneziu, calciu, fosfor, amidon, și carotenoizi-antioxidanți cunoscuți ca antocianine capabile de a arde celulele grase.

Scruburile pot fi găsite în magazinul online al întreprinderii: https://goldenskrab.com. Termenul lor de valabilitate este de 6 luni. După deschiderea ambalajului, se recomandă păstrarea la temperatura camerei nu mai mult de 14 zile. Produsele sunt strict interzise persoanelor hipersensibile sau alergice la gluten.