Experții Mișcării „Profesionalism și Responsabilitate pentru Oameni” (PRO) susțin că firmele de microfinanțare din Republica Moldova își desfășoară activitatea cu rea credință, iar în consecință au de suferit agenții economici și oamenii simpli. Acestea se conduc de practici necivilizate, care sunt parte a unei mașinării de jaf legiferat. Mai mult, activitatea sectorului de microfinanțare nu este monitorizată de instituțiile statului responsabile de reglementarea domeniului și tot ele nu întreprind acțiuni pentru ameliorarea situației.

Într-o la IPN, liderul Mișcării PRO, Gheorghe Costandachi, a menționat că o analiză desfășurată de organizație arată că oamenii sunt mințiți. Unii au fost nevoiți să plece peste hotare pentru a putea întoarce creditele, care într-un final s-au dovedit a fi de cel puțin cinci ori mai mari decât suma ridicată. În ultimii opt ani, numărul firmelor de microfinanțare, dar și volumul creditelor acordate a crescut de mai bine de patru ori, iar veniturile acestora au atins o creștere de opt ori mai mare.

Potrivit lui Gheorghe Costandachi, clauzele contractuale propuse de companiile de microfinanțare sunt abuzive. Dobânda este exagerată, există taxe aferente contractului, comisioane de leasing și alte plăți. Acesta a mai spus că procentele pentru microcreditele accesate de la firmele de microfinanțare ating peste 1000%. „Orice continuare a situației duce spre lichidarea mediului de afaceri mic și mijlociu, sărăcirea populației și alungarea ei peste hotare”, a spus Gheorghe Costandachi.

Comparând legislația națională din domeniu cu cea europeană, Alexandru Gamanji, expert al Mișcării PRO, a spus că observă lacune mari. Aplicarea prevederilor legale are loc formal, din acest motiv nu se cunosc proprietarii reali ai firmelor de microfinanțare și nici proveniența resurselor financiare. Alexandru Gamanji a mai spus că în majoritatea statelor UE se practică plafonarea ratei dobânzilor în acest domeniu și că ar fi bine ca această practică să fie implementată și în Moldova.

Iulian Ucraineț, director de programe în cadrul Mișcării PRO, a spus că sunt utilizate metode și practici neomenești, amorale și care încalcă orice principiu creștinesc.

Potrivit experților Mișcării PRO, Comisia Națională a Pieței Financiare ar trebui să facă o analiză și să facă publice numele companiilor care practică acțiuni abuzive, iar Agenția pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței să facă publice drepturile utilizatorilor de credite și să elaboreze un contract tip a unui contract de microfinanțare.

Un celebru tablou de Picasso furat de românii din Olanda a fost găsit în România. Tabloul a fost furat în urmă cu 5 ani de zile dintr-un muzeu din Olanda.

Feticu, care este autoarea unui roman intitulat Tascha inspirat din furtul a şapte tablouri din muzeul Kunsthal comis de nişte români în 2012, romanul fiind publicat în 2015, a declarat telefonic pentru www.nrc.nl că în urmă cu zece zile a primit o scrisoare anonimă în limba română în care i se ofereau indicaţii pentru a găsi tabloul.

"Scrisoarea era în limba română şi conţinea o adresă unde pânza ar fi ascunsă, precum şi indicaţii pentru găsirea ei. În scrisoare se spunea că este vorba despre Cap de arlechin. Imediat după ce am citit-o, l-am sunat pe detectivul din Rotterdam cu care am colaborat pentru cartea mea. După câteva zile, m-am urcat în avion", a afirmat ea.

Ea a relatat şi că, la sosirea la adresa indicată, a căutat, iar sub o piatră a găsit un pachet învelit în plastic conţinând tabloul.

"Când l-am văzut, am început să plâng. Nu sunt specialist, dar părea a fi lucrarea lui Picasso. Cred că aparţine Olandei, aşa că am predat-o imediat  ambasadei din Bucureşti", a povestit Mira Feticu.

Ea a declarat sâmbătă seară că este audiată la Poliţie. Conform publicaţiei online, Ministerul de Externe olandez ar fi confirmat că lucrarea a fost predată, urmând să i se verifice autenticitatea.

Cele şapte tablouri furate din muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012, au fost aduse în România în perne, prin Vama Nădlac, şi au stat o perioadă în portbagajul unei maşini, după care, mama unuia dintre cei care u participat l furt le-ar fi ars la locuinţa sa din Carcaliu, judeţul Tulcea.

O rețea de români au dat cea mai mare spargere din istorie. Șapte tablouri celebre au fost furate din Olanda

15 octombrie 2012. În muzeul Kunsthal din Rotterdam doi bărbaţi cu feţele acoperite dădeau cea mai mare spargere din istorie. În acea noapte au dispărut şapte picturi semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud.

Poliţiştii olandezi au intrat în alertă, dar aveau puţine indicii. După câteva săptămâni nu exista niciun suspect. Au intervenit, atunci, poliţiştii români de la crimă organizată. Au filat o reţea şi au aflat că în spatele furtului din Olanda ar fi câţiva conaţionali. I-au găsit repede, iar judecătoria sectorului cinci i-a arestat.

Au urmat ore întregi de audieri, teste cu poligraful, dar niciunul dintre suspecţi n-a recunoscut. Dovezile erau din ce în ce mai clare. Tablourile au fost ascunse în România, într-un sat din Tulcea. În urma percheziţiilor, indiciile au început să apară, dar picturile erau de negăsit. Suspecţii le-ar fi dat foc.

Tinerii din arest ar fi fost ajutaţi chiar de unele rude. Anchetatorii au făcut alte percheziţii şi au găsit probe noi, iar din Olanda, au apărut poze cu suspecţii în vizită la muzeul Kunsthal. Au negat orice implicare. Înregistrările telefonice îi contrazic, însă, pe suspecţi.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată, în 15 iulie 2013, pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Procurorii DIICOT arătau, în rechizitoriu că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, Radu Dogaru şi Adrian Procop au intrat prin efracţie în muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Eugen Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.

"Inculpaţii au decis ca tablourile să fie scoase din ramă şi să fie aşezate în feţe de pernă. În acest scop au achiziţionat două perne umplute cu bucăţi mici de burete. Le-au desfăcut la unul din capete, au introdus 3, respectiv 4 tablouri în aceste perne, după care le-au cusut la loc", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Ulterior, tablourile au fost duse la locuinţa lui Radu Dogaru, din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.

Mama lui Radu Dogaru le-a spus anchetatorilor că mai întâi a îngropat tablourile în curtea unei case părăsite, apoi le-a scos şi le-a îngropat în cimitirul din apropierea casei sale, iar în final, după ce la locuinţ sa au avit loc percheziţii, le-a dezgropat şi le-a ars în soba locuinţei sale din Carcaliu.

Un producător de fructe din Republica Moldova a obţinut două certificări internaţionale, care îi permit să exporte produsele în Uniunea Europeană. Reuşita lui s-a datorat şi susţinerii USAID. Până acum, agricultorul era nevoit să-si vândă marfa doar pe piaţa din Est. Prunele sale au ajuns deja în supermarketurile din Europa, iar de anul viitor va exporta şi caise, şi cireşe.
Familia Ionaş se poate lăuda cu o afacere prosperă. Produce fructe, le păstrează în depozite frigorifice, apoi le exportă. Până acum piaţa de desfacere era doar Federaţia Rusă. De curând însă, cu ajutorul USAID, a reuşit să obţină două certificări internaţionale, care îi permit să exporte şi în Uniunea Europeană. Prunele sale au ajuns deja în magazinele din România, Germania şi Polonia.
 
Pe lângă această certificare, producătorul din Costeşti implementează şi un standard ce confirmă responsabilitatea socială a întreprinderii.
 
Compania exportă, anual, 2 mii de tone de fructe.
 

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor.

Documentul a fost elaborat în contextul intrării în vigoare a Legii nr. 118 din 5 iulie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, prin care au fost substituite noțiunile aferente dispozitivelor și sistemelor pentru înregistrarea operațiunilor în numerar cu noțiunea echipamente de casă și de control.

Prin acest proiect Ministerul Finanțelor propune trei regulamente ce vor asigura reglementarea efectuării decontărilor în numerar prin diferite dispozitive electronice destinate pentru înregistrarea operaţiunilor de casă.

Astfel, Regulamentul cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă şi de control este elaborat în scopul stabilirii formelor, funcțiilor, cerințelor pentru echipamentele de casă și de control destinate înregistrării operațiunilor de casă în numerar sau prin alt instrument de plată, precum și a mecanismului de aprobare a echipamentelor de casă și de control (ECC) utilizabile pe teritoriul Republicii Moldova.

Documentul stabilește elementele ce fac parte din ECC, principale funcțiile ale acestora, Registrul unic al echipamentelor, clasificarea și formele lor.

În funcție de sfera de utilizare, ECC se împart în universale şi specializate. Cele universale sunt destinate pentru exploatarea la întreprinderile comerciale şi prestării serviciilor, condiţiile de funcţionare ale cărora nu necesită schimbarea algoritmilor de lucru ale ECC pentru înregistrarea şi evidenţa informaţiei despre circulaţia mărfuri-bani. Echipamentele specializate sunt destinate pentru exploatarea în întreprinderile sferei prestării serviciilor, particularităţile tehnologice de funcţionare a cărora necesită aplicarea unor algoritmi specializaţi de lucru ai ECC pentru înregistrarea şi transmiterea informaţiei.

De asemenea, echipamentele se mai clasifică în funcție de plasarea lor (portative și staționare) și de posibilităţile funcţionale (autonome și de sistemă).

Cel de-al doilea document – Regulamentul cu privire la Comisia interdepartamentală pentru echipamente de casă și de control prevede drepturile și responsabilitățile Comisiei.

Potrivit Regulamentului, sarcinile principale ale Comisiei sunt stabilirea ECC admise pentru utilizare pe teritoriul Republicii Moldova, soluţionarea problemelor legate de implementarea, utilizarea lor și crearea Registrului unic al ECC.

Comisia coordonează activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale referitor la implementarea și utilizarea ECC, punerea în aplicare de către organele sus-numite a unei politici tehnice şi fiscale unice, examinează adresările contribuabililor cu privire la utilizarea echipamentelor respective, prezintă Guvernului informaţii şi propuneri referitoare la utilizarea ECC pe teritoriul Republicii Moldova.

Comisia va fi formată din 9 membri, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Serviciului Fiscal de Stat (inclusiv directorul), Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Consiliului municipal Chişinău, Instituţiei publice „Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe” și al Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova.

Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată prevede obligațiunile utilizatorilor, drepturile plătitorului, încălcările și responsabilitățile părților.

La efectuarea decontărilor băneşti în numerar sau prin alt instrument de plată pentru operaţiunile economice cu plătitorii, contribuabilii sunt obligaţi să utilizeze ECC, eliberând plătitorilor bonurile de casă sau documentele fiscale emise de acesta, sau să transmită în formă electronică la numărul de telefon sau adresa electronică, în cazul prezentării până la momentul achitării de către plătitor a datelor privind acestea.

Această obligativitate se extinde asupra tuturor unităţilor structurale (oficiu, magazin, secţie, depozit, unitate comercială, automat pentru vânzări (denumit conform uzanţelor internaţionale vending machine), terminal cash-in, aparat de schimb valutar, unitate de prestări servicii, inclusiv unitate de transport-taxi etc.).

Acest Regulament conține și o anexă cu lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control. Lista conține următoarele 19 genuri de activitate:

1. Comercializarea de către populație a produselor agricole crescute de agenţii economici, care nu sunt plătitori ai TVA, pe terenurile proprii sau arendate – în pieţe, iarmaroace şi alte locuri autorizate de organele administraţiei publice locale.
2. Comercializarea de către gospodăriile ţărăneşti a produselor agricole altor agenţi economici, precum şi serviciile pentru agricultură prestate de acestea, cu eliberarea bonurilor de plată.
3. Comercializarea obiectelor de cult religios şi a literaturii religioase, ritualurile şi ceremoniile efectuate de către organizaţiile religioase în lăcaşurile de cult.
4. Comercializarea ziarelor, revistelor, biletelor de loterie.
5. Serviciile prestate de transportul în comun urban în baza biletelor şi/sau abonamentelor de călătorie
6. Serviciile veterinare, serviciile de reparare urgentă a spaţiului locativ, instalaţiilor inginereşti, mobilierului, cu eliberarea bonurilor de plată.
7. Desfăşurarea activităţii farmaceutice în punctele medicale din localităţile rurale în care nu sunt farmacii, cu eliberarea bonurilor de plată.
8. Activităţile desfăşurate de titularii patentelor pe baza patentei de întreprinzător.
9. Activităţile pentru care sistemele de evidenţă şi gestiune computerizată asigură emiterea facturilor fiscale pe hârtie specială cu însemne de protecţie
10. Activitatea băncilor care se licenţiază şi se reglementează prin actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, inclusiv operaţiunile de schimb valutar cu persoanele fizice, efectuate prin intermediul birourilor de schimb valutar ale băncii licenţiate.
11. Recepţionarea plăţilor fiscale obligatorii, precum şi a plăţilor nefiscale de către SFS sau primării, cu eliberarea documentelor de evidenţă strictă ale SFS
12. Prestarea serviciilor de către avocaţi.
13. Activitatea notarială.
14. Activitatea executorului judecătoresc.
15. Activitatea de mediator.
16. Asigurarea alimentaţiei elevilor şi personalului din instituţiile de învăţământ primar şi secundar general pe durata anului de studii. La finele gestiunii zilnice se întocmeşte documentul primar cu regim special – bonul de plată, care conţine totalitatea operaţiunilor economice efectuate.
17. Comercializarea către populaţie a bunurilor şi serviciilor de alimentaţie publică, în perioada desfăşurării iarmaroacelor, expoziţiilor şi diverselor măsuri cultural-sportive – în parcuri şi străzi, precum şi în alte locuri publice, autorizate de autorităţile publice, cu informarea SFS. La finele gestiunii zilnice se întocmeşte documentul primar cu regim special – bonul de plată, care conţine totalitatea operaţiunilor economice efectuate.
18. Încasarea taxelor de aderare, cotizaţiilor/cotizaţiilor de membru, cu eliberarea bonului de plată.
19. Încasarea amenzii la locul constatării contravenţiei, cu eliberarea chitanţei.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

„Vreau să mulțumesc statului român pentru suport și prietenie. România este cel mai apropiat partener al Republicii Moldova şi un susținător ferm al parcursului nostru european, cu o relație de colaborare care trece dincolo de cuvinte și declarații”. Afirmația a fost făcută astăzi de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, la semnarea Protocolului Comisiei interguvernamentale moldo-române de colaborare economică, sesiunea a XI-a, care s-a desfășurat în perioada 14-15 noiembrie curent, la Chișinău.

De asemenea, Chiril Gaburici a apreciat și mulțumit pentru colaborarea cu ministrul Ștefan-Radu Oprea și partea română pe platforma comisiei interguvernamentale și rezultatele cooperării din ultima perioadă a țărilor noastre. Referindu-se la schimburile comerciale în creștere în perioada anului 2018, ministrul Economiei și Infrastructurii a menționat: „România se situează pe locul 1 între partenerii cu care Moldova are relații comerciale, atât la exporturi precum și la importuri, deținând o pondere de 19,3% , dintre care la exporturi circa 28,7% din totalul exporturilor moldovenești, iar la importuri, de 14,9%. Totodată, mulțumim pentru asistența externă valoroasă acordată Republicii Moldova prin diverse proiecte de cooperare bilaterală”, a mai adăugat ministrul Chiril Gaburici.

În context, Ștefan-Radu Oprea, ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a menționat că această comisie Interguvernamentală moldo-română constituie un dialog deschis şi constructiv între țările noastre și servește drept o platformă eficientă pentru punerea în aplicare a acțiunilor social-economice comune.

„Astăzi este doar o continuare a lucrurilor bune pe care le facem împreună. Pe 22 noiembrie curent, Guvernul României și Republicii Moldova se vor întâlni la București. Sper ca acest cadru, pe care noi îl creăm în comisia mixtă, să fie unul care să aibă lucrări concrete, ca cetățenii din ambele țări să le simtă. Cred că discuțiile de astăzi vor fi exact în sensul acesta – de a crea cadrul prin care vom putea dezvolta și mai mult relațiile pe care le avem, de bună frăție”, a menționat Ștefan-Radu Oprea.

În  cadrul sesiunii plenare a celei de a XI-a Comisie au fost discutate subiecte de interes comun pentru ambele părți precum: construcția liniei de cale ferată de ecartament european 1435 MM de la stația Ungheni până la stația Chișinău; implementarea roaming-ului internațional la tarife naționale între Republica Moldova şi România; proiectul privind construcția podului rutier de frontieră peste râul Prut în regiunea Ungheni (RM) - Ungheni (RO); programul operațional comun România – Republica Moldova 2014-2020. Oficialii au vorbit și despre construcția podului rutier peste râul Prut în preajma localităților Leova (RM) - Bumbăta (RO), dar și despre proiectul cu privire la controlul persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor în punctele comune de trecere a frontierei de stat dintre Republica Moldova și România.

La finalul sesiunii, părțile au semnat Protocolul celei de-a XI-a Sesiune a Comisiei interguvernamentale moldo-române și obiectivele de colaborare economică ulterioară. De asemenea, s-a stabilit că reuniunea a XII-a va avea loc în 2019 la București.

În anul 2017 comerțul exterior dintre Republica Moldova şi România, a însumat circa 1 295.15 milioane dolari SUA, (+21,7% în comparație cu aceeași perioadă a anului 2016).  România şi-a reconfirmat poziția de principal partener comercial al țării noastre, situându-se pe locul I atât în derularea exporturilor, cu o pondere de 24.77% (600.62 mil. dolari SUA), din totalul exporturilor moldovenești, precum şi la importuri, cu o pondere de 14.38% (694.53 milioane dolari SUA) din totalul importurilor moldovenești. Volumul exportului s-a majorat în anul 2017 cu 17.07% faţă de anul 2016, iar importurile cu 25.93%.

Serviciul Fiscal de Stat adresează un mesaj de atenționare către toți contribuabilii: în cazul în care sunteți verificat de un inspector fiscal, fiți atenți la următoarele aspecte:

1.Un inspector fiscal este obligat să se legitimeze imediat ce intră în contact de serviciu cu contribuabilul. Legitimația reprezintă un document oficial ce adevereşte statutul juridic al funcționarului fiscal şi confirmă împuternicirile acestuia în exercitarea atribuțiilor. Ca excepţie este efectuarea cumpărăturii de control, exprimată în crearea artificială de către funcţionarul fiscal a situaţiei de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziţiona (consuma) sau de a le comercializa.

2.În conformitate cu Codul fiscal, controlul fiscal la fața locului poate fi efectuat doar în baza unei decizii scrise a conducerii SFS, iar agentul economic este în drept să ceară actul care confirmă această decizie. Respectiv, în scopul executării prevederilor menţionate, controalele fiscale se vor efectua numai în temeiul Deciziei privind iniţierea controlului.

3.La finalizarea controlului la faţa locului, inspectorul SFS întocmeşte un act de control fiscal în care sunt menționate rezultatele controlului, fiind specificate încălcările depistate. Acest act este semnat de ambele părți participante la control, iar un exemplar este prezentat agentului economic supus verificării.

4.După constatarea cauzei, bunurile materiale se restituie contribuabilului, iar mijloacele băneşti – funcţionarului împuternicit.

5.În cazul constatării unei fapte contravenționale inspectorul fiscal întocmește procesul-verbal cu privire la contravenție.

Parlamentul a aprobat astăzi în a doua lectură Proiectul legii privind procedura notarială. Legea aprobată instituie o nouă ordine juridică de desfășurare a activității notariale și a fost elaborată pentru a adapta procedura la noile reglementări în materie civilă.

Documentul oferă notarilor competențe lărgite prin instituirea de noi atribuții:

    autentificarea înscrisurilor și legalizarea copiilor de pe înscrisuri;
    acțiuni legate de publicitatea imobiliară (înregistrări și mențiuni despre rezervarea înstrăinării);
    instrumentarea procedurii succesorale (noi reguli legate de schimbarea claselor de moștenitori și instituirea termenului de 3 luni de renunțare la succesiune).

Noua lege prevede și instituirea procedurii desfacerii căsătoriei de către notar și a fost aprobată pentru a diminua sarcina instanțelor de judecată și organelor de stare civilă în acest domeniu.

Astfel, cererea de desfacere a căsătoriei prin acordul soţilor poate fi depusă la orice notar, în baza acordului comun al soţilor și în prezența ambilor soți sau în prezența unuia dintre soți, dacă notarului anterior i-a fost comunicat acordul autentic al celuilalt soț de desfacere a căsătoriei şi examinare a cererii în absenţa sa.

Adiţional, în cerere, soţii pot opta pentru soluţionarea concomitentă pe cale amiabilă a modului de participare a părinţilor la educaţia copiilor, stabilirea locului de trai al acestora, plata pensiei de întreţinere sau partajul averii comune dobândite în perioada căsătoriei. În acest scop, părţile declară notarului pe propria răspunde despre existenţa copiilor minori sau concepuți.

Proiectul stabilește un sistem unitar de salarizare în sectorul bugetar și cuprinde principiile, regulile şi procedurile de stabilire a drepturilor salariale în raport cu ierarhia funcţiilor din sectorul bugetar. Caracterul unitar se va aplica tuturor categoriilor de angajaţi din sectorul bugetar, iar salariul va fi constituit din partea fixă și partea variabilă. Partea variabilă va depinde de performanțele angajatului și aspectele specifice ale muncii. Noile reglementări definesc salariu lunar ca retribuţie bănească care include salariul de bază şi toate sporurile, premiile şi alte drepturi salariale acordate suplimentar fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.

Salariu de bază va fi un element din partea fixă a remuneraţiei lunare la care are dreptul personalul din unităţile bugetare, corespunzător clasei de salarizare, în funcţie de categoria de calificare și vechimea în muncă. Treaptă de salarizare va include nivelul salariului de bază raportat la vechimea în muncă. Proiectul instituie Registrul funcţiilor din sectorul bugetar care va cuprinde 8 grupuri ocupaţionale de activitate bugetară, codificate cu litere. Printre acestea sunt administraţie publică, justiţie, apărare naţională, ordine publică şi securitate a statului, învăţământ şi cercetare, cultură, tineret şi sport, asistenţă socială şi sănătate etc. Autoritatea responsabilă de gestionarea Registrului este Ministerul Finanţelor.

Una din garanţiile sociale ale noului sistem de salarizare vizează păstrarea venitului salarial total, în cazul în care conform noilor reguli de salarizare angajatului i se stabileşte un salariu mai mic decât cel deţinut anterior. Valoarea minimă de referinţă pentru cea mai joasă clasă de salarizare se propune a fi stabilită la nivel de 1500 lei pentru majoritatea categoriilor de angajaţi în sectorul bugetar. Costul implementării proiectului în instituţiile finanţate din bugetul de stat şi bugetele locale se estimează, pe termen mediu, (anii 2019-2021) la 3 950 mii. lei. Mijloacele sunt prevăzute în Cadrul bugetar pe termen mediu. Către anul 2021 se preconizează o creştere de circa 30 % a salariului mediu lunar pentru angajaţii instituţiilor finanţate din bugetul de stat şi de peste 55 % - celor din bugetele locale. Noul sistem se propune să intre în vigoare la 1 decembrie curent.

Republica Moldova are capacitatea să obţină venituri din exporturile de struguri de masă de cinci ori mai mari faţă de situaţia actuală. Aceasta este aprecierea făcută de mai mulţi experţi care au participat astăzi la o conferinţă naţională de la Chişinău, pe tema eficienţei producerii, depozitării şi marketingului strugurilor de masă, informează MOLDPRES.

„R. Moldova este unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de struguri de masă din Europa de Est, dublându-şi exporturile în ultimii cinci ani. Cu toate acestea, există un dezavantaj important – valoarea exporturilor de struguri din Moldova este cea mai mică în comparaţie cu primii 40 de exportatori. Chiar şi Afganistanul, care a depăşit Moldova în clasamentul exportatorilor, a obţinut cu 20% mai multe venituri pentru fiecare tonă de struguri exportată. R. Moldova are nevoie de strategii în stare să sporească valoarea strugurilor de masă şi să obţină o rentabilitate mai mare din eforturile depuse pentru dezvoltarea acestui sector, având în vedere că strugurii reprezintă al treilea din cele mai importante mărfuri de export din categoria produselor proaspete”, se indică într-un raport prezentat la conferinţă.

„Principala piaţă de desfacere a strugurilor din R. Moldova este Rusia, însă această piaţă este instabilă şi deseori nesigură. Or, asta înseamnă că producătorii moldoveni trebuie să se reorienteze, să caute noi ţinte pentru export, însă pentru acest lucru este nevoie ca strugurii să fie de calitate şi să corespundă tuturor cerinţelor pentru a putea concura pe piaţă”, a adăugat în cadrul unei conferinţe de presă pe marginea evenimentului, Andriy Yarmak, reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO).

La întrebarea MOLDPRES despre datele cu privire la importul în R. Moldova a strugurilor de masă şi în ce măsură afectează acesta producătorii autohtoni, mai ales în perioada rece a anului, specialistul în agrobusiness Andrei Zbancă, reprezentant al Federaţiei Agricultorilor din Moldova, a relevat că, în prezent, în ţara noastră se importă anual 3-5 tone de struguri de masă de clasa „premium”. „Sunt struguri cu proprietăţi performante, care rezistă la frig, şi care, deocamdată, nu se produc la noi, însă tendinţele sunt de a acoperi tot mai mult piaţa internă cu produse autohtone. În prezent, la categoria "premium" putem atribui preponderent soiul „Moldova”, căruia îi revine circa 80% din totalul de producere, dar sunt identificate soluţii pentru a diversifica sortimentul, pentru a putea face faţă altor operatori de pe piaţă”, a estimat expertul.

În această ordine de idei, expertul FAO a completat că "acesta ar fi un subiect de marketing performant". "Dacă Moldova stă mai prost la capitolul strugurilor de masă rezistenţi la frig, înseamnă că trebuie să se axeze asupra dezvoltării pieţei sezoniere şi creşterii soiurilor timpurii şi să vândă struguri printre primii, atunci când în alte părţi aceştia abia se coc", a precizat Andriy Yarmak.

La forum au participat delegaţi din Tadjikistan şi Italia, reprezentanţi ai mediului ştiinţific şi ai businessului, mai mulţi fermieri, care au prezentat informaţii şi idei cu privire la eficientizarea procesului de producere, competitivitate şi sporirea exportului de struguri de masă. Rapoartele şi discuţiile pe marginea acestora s-au referit şi la tendinţele globale în sector, cu o analiză comparată cu situaţia din ţara noastră. Agenda conferinţei a inclus un compartiment practic, în cadrul căruia au avut loc demonstraţii de tehnologii moderne de producere a strugurilor de masă.

Producătorii de semințe din Republica Moldova își vor putea exporta produsele pe piața Uniunii Europene. Decizia respectivă, adoptată de Parlamentul European, a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE la începutul acestei săptămâni și va intra în vigoare în luna decembrie curent. Anunțul a fost făcut astăzi de directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) Gheorghe Gaberi, informează MOLDPRES.

Șeful ANSA a afirmat că prin decizia Parlamentului European a fost recunoscut sistemul de control și inspecție în domeniul semincer în R. Moldova, care a devenit echivalent cu cel din UE. Decizia a fost luată după ce în vara anului 2016 țara noastră a fost supusă unui audit, în cadrul căruia a fost evaluat sistemul de inspecție și control pe întreg lanțul de producere a materialului semincer.

Potrivit lui Gaberi, Republica Moldova are o experiență bogată de producere a semințelor și dispune de potențial de a exporta produs semincer. Necesarul de semințe pentru agricultura țării se estimează la circa 120-125 mii tone anual. Șeful de la ANSA a comunicat că anterior mai multe companii europene și-au exprimat intenția de a investi în producerea semințelor în țara noastră, însă au ezitat să facă acest lucru din cauză că până acum materialul semincer autohton nu putea fi exportat pe piața UE.