Fiecare obiect din magazinul său este într-un singur exemplar şi e asemenea unui exponat din muzeu. Vorbim despre Ecaterina Cojocaru, proprietara unui salon de haine şi accesorii în stil etno. Antreprenoarea a adunat o echipă de meşteri, a închiriat un mic spaţiu şi l-a transformat într-un loc unde piesele vestimentare şi decoraţiunile povestesc istoria Moldovei.

"Aici la noi este foarte interesant. Sunt lucruri pe care nu le mai vezi in alta parte. Sunt lucruri efectuate hand-made, covoare, opinci si toate cele care formeaza de fapt cultura geto-dacilor si al poporului nostru", a declarat Ecaterina Cojocaru, proprietara magazinului.

Hainele, decoraţiunile şi chiar jucăriile pot fi cumpărate doar online. Fiecare obiect ajunge la proprietar însoţit de un certificat care confirmă exclusivitatea acestuia. Broderiile şi picturile sunt realizate după schiţe individuale, la baza cărora stau modele de ornamente găsite în arhivele muzeelor.

"Printatul textilelor in general este o tehnica preluata de foarte mult timp. Si foarte multi o folosesc. Dar noi cumva avem si aparatajul necesar pentru ca datorita acestuia noi ajungem la textile excluzive si in principiu asta este ceva important pentru un brand", a spus Ecaterina Cojocaru, proprietara magazinului.

Ecaterina Cojocaru are şase meşteri care o ajută. Anastasia Iordan, de exemplu, pictează farfurii de argilă şi confecţionează jucării pentru copii.

"Confecţionez jucării deja de doi ani. Am deprins meseria de la bunica şi mama. Am văzut lucrările lor şi am învâţat de la ele. Acum fac o jucărie într-o zi şi jumătate. Folosim materiale naturale: lână şi in", a zis Anastasia Iordan, meşter handmade.

Într-un singur an, tânăra a reuşit să lanseze cinci colecţii diferite. Majoritatea obiectelor create de meşterii handmade au fost cumpărate de turişti şi de cei pasionaţi de istoria Moldovei.

"Noi de fapt ducem cultura. Сultura stramosilor nostri. Si pentru noi acest fapt este cel care ne motiveaza de zi cu zi sa inventam ceva nou, sa readucem ceva nou pentru ca sa bucuram publicul nostru", a menționat Ecaterina Cojocaru, proprietara magazinului.

Preţul obiectelor vândute de Ecaterina Cojocaru variază între 25 şi 100 de euro.

publika.md

Proprietara unui depozit din capitală se plânge că, încă puțin, și va rămâne fără afacere. Asta din cauza că de opt luni nu are acces la depozitul ei din cauza unei companii de construcții care, de opt luni, ridică un bloc alături. Aceasta s-a adresat și în instanță, în timp ce firma susține că are toate actele în regulă.

Tamara Grosu comercializează de mai bine de zece ani materiale de construcție, iar depozitul companiei pe care o administrează se află în centrul capitalei. Recent, femeia a aflat că la câțiva metri o companie construiește un complex locativ. De curând, primul etaj al construcției s-a prăbușit.

„Pentru mine ca proprietar îmi este foarte frică deoarece eu aici zi de zi merg la serviciu. Îmi este frică să nu se prăbușească peste mine personal această construcție, dacă se ridică cu niște etaje mai înaltă și peste proprietatea mea privată”, Tamara Grosu, proprietara depozitului

Femeia a depus mai multe plângeri la autoritățile locale, invocând faptul că lucrările sunt necalitative și ilegale. Deoarece nu a primit vreun răspuns, femeia a mers și în judecată. În luna august, instanța a anulat autorizațiile de construcție a companiei, însă lucrările nu au încetat. Reprezentanții companiei însă afirmă că toate actele ar fi în regulă, dar au refuzat să le prezinte la cameră.

„– Construcția e autorizată, tot cum trebuie. Da, construcția noastră.
– Da aveți acte?
– Da, avem absolut toate actele.
– Ce acte aveți?
– Da care trebuiește? Întrebați care.
– Aveți autorizație?
– Da cine sunteți dumneavoastră să vă o prezint eu?”, persoana responsabilă de partea tehnică

Mai mult, femeia susține că accesul spre depozitul său a fost blocat timp de opt luni, fapt confirmat și de vecinii ei. În tot acest timp, a fost nevoită să care singură în brațe materialele de construcții până la depozit.

„Sunt acte de constatare de la poliție, unde eu m-am adresat că calea mea de acces este blocată cu transportul de mărfuri. Eu eliberez marfa, mă rog, duc un cărucior, da transportul să aprovizioneze depozitul am nevoie. Chiar așa și m-a amenințat aici stând de vorbă, că o să merg pe jos.”, Tamara Grosu, proprietara depozitului

„Era accesul liber. Da acum de ce se închide? Drumul, nu-i acces.”, vecină

Astăzi femeia a încercat să treacă spre proprietatea sa împreună cu echipa noastă de filmare, însă paznicii companiei de construcție nu i-au permis.

„Dați-mi voie vă rog să intru. Eu vă rog foarte mult, eu merg la proprietatea mea privată, pentru ca presa să vadă în ce condiții eu activez ca agent economic. În condiții foarte dificile, cu poarta închisă. Chemați poliția că nu intră nimeni încoace, v-am spus. E lege! Atât.”

Deși anterior a apelat și la un mediator pentru a soluționa conflictul, compania de construcții nu consideră că ar fi vinovată cu ceva.

„Am elaborat și eu o schiță de proiect. Am prezentat primăriei. Am prezentat vecinilor mei prin poștă, cu aviz recomandat, să facă cunoștință de proiectul meu, prin care eu doresc să-mi reconstruiesc proprietatea privată și să ajungem la un numitor comun. Acum urmează ca Curtea de Apel să se expună asupra legalității emiterii acestui certificat de urbanism și să mergem în instanță, altă ieșire din situație nu avem”, Tamara Grosu, proprietara depozitului

Arhitectul-șef al capitalei, Sergiu Borozan, a confirmat pentru TV8 că autorizația de construcție a companiei în cauză a fost anulată, însă actele în baza căror se construiește acum trebuie analizate mai amănunțit. Acesta a declarat că în timpul apropiat se va deplasa la fața locului pentru o inspecție.

tv8.md

Procesatorii de fructe și miere de albini din Republica Moldova vor fi evaluați de un expert străin pentru a face față cerințelor pieței din țările Uniunii Europene. Expertul olandez Reindert Dekker se află, în perioada 5-10 noiembrie, într-o misiune de evaluare a capacităților de export a unor întreprinderi procesatoare de fructe, membre ale asociației Moldova Fruct, precum și companii producătoare și exportatoare de miere de albini, informează MOLDPRES.

În urma evaluărilor, companiile cu potențial sporit de export vor fi încadrate într-un program amplu de mentorat la export care le va ajuta să obțină acces sau să-și îmbunătățească pozițiile pe piața UE, precizează un comunicat de la Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe din Republica Moldova.

Expertul olandez va analiza activitățile companiilor și, în baza avantajelor competitive și a oportunităților identificate, vor fi elaborate planuri individuale de acțiuni care vor cuprinde măsuri complexe de asistență individualizată pentru o perioadă de până la 18 luni. Asistența va fi în special orientată spre implementarea standardelor de calitate și siguranță alimentară, sporirii abilităților de planificare strategică și marketing, precum și stabilirii relațiilor cu importatorii din UE.

Relațiile urmează a fi stabilite inclusiv prin intermediul misiunilor de afaceri și participării la expoziții internaționale cum ar fi Anuga din Germania, SEAL din Franța sau altele, în funcție de necesitățile individuale ale fiecărei companii participante la program.

„Chiar dacă o parte din companiile încadrate în program au deja o anumită experiență de export în UE, mai este nevoie încă de multe eforturi până vom putea afirma că fructele moldovenești procesate sau mierea de albine au obținut o poziție sigură pe piețele europene”, spune Adrian Cojocaru, specialist marketing în cadrul Asociației Moldova Fruct. El adaugă că, în prezent, marea majoritate a exporturilor constituie produse destinate comerțului în vrac, în calitate de ingrediente sau sub marca privată a cumpărătorilor din țările importatoare. Pentru atingerea unei durabilități pe termen lung, însă, este nevoie de a câștiga loialitatea consumatorului final, iar asta înseamnă o abordare diferită în ceea ce ține de calitate, ambalare, distribuire și promovare a produselor marfă.

„Sunt plăcut surprins de nivelul spiritului antreprenorial al persoanelor cu care am discutat. Acum scopul nostru primordial este de a identifica companiile care s-ar încadra cel mai bine în programul de suport pe care dorim să-l lansăm. Cel mai degrabă, accentele majore în acest program se vor pune pe sporirea eficienței la export, inclusiv prin activități de promovare a imaginii Moldovei în calitate de furnizor durabil de miere sau fructe procesate de calitate înaltă”, a menționat Reindert Dekker, expert olandez în domeniul marketingului.

Activitatea este parte a proiectului „Asistență orientată spre consolidarea capacităților de export în UE” implementat de Moldova Fruct în parteneriat cu alte asociații de profil și susținut de Corporația Financiară Internațională și Centrul de Promovare a Exporturilor din țările în curs de dezvoltare, departament în cadrul Ministerului Afacerilor Externe a Regatului Țărilor de Jos.

Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe din Republica Moldova reunește 170 de producători de fructe de pe întreg teritoriul țării.

Compania spaniolă de textile ”Inditex”, care se specializează în fabricarea și distribuirea produselor textile de diferite brand-uri cunoscute precum: Zara, Zara Home, Massimo Dutti, Pull&Bear, Bershka, Oysho, Uterque, Lefties și Stradivarius, admite posibilitatea extinderii comerciale şi de producere pe viitor în Republica Moldova. Declaraţia a fost făcută de directorul pentru extindere al Companiei ”Inditex”, Alberto Varga Garcia, în cadrul discuţiei telefonice cu ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Spaniei, Violeta Agrici.
 
În cadrul discuţiei oficialul Companiei a menționat că pentru moment Republica Moldova se află în vizorul „Inditex”, examinându-se posibilitatea extinderii comerciale și în țara noastră sub mai multe aspecte.  
 
A fost discutată intenția ”Inditex” de a intra pe piața Republicii Moldova pentru comercializarea produselor sale, în contextul în care este deja prezentă de mai mulți ani pe piețele din România și Ucraina, dar și aspecte legate de posibilitatea prezenței în partea ce ține de fabricarea articolelor textile în centre de producție contractate.
 

In frigiderul de la Marculesti poti sa te plimbi si cu masina. Sunt opt sectii de felul acesta in care incap o mie de tone de mere frumos aranjate in lazi.  

ADMINISTRATORUL COOPERATIVEI: "Avem aici o camera plina cu mere, lazile sunt semnate cu sortul si data cand au fost culese."

 Si asa cum merele tocmai au fost culese din copaci, munca la depozit este in toi. Angajatii sorteaza merele si le duc in camera frigorifica. La bordul utilajelor electrice, muncitorii spun ca lucrul este floare la ureche. 

Ion RIMES, MUNCITOR: "Punem munca oamenilor in frigider la pastrare, la iarna vom avea vitamine. Asai legea singur nu face fata, cand esti mai unit puterea creste."

 Depozitul cu frigider a aparut acum trei ani mai mult de nevoie, spune Eugen Gustoi care la un moment dat s-a pomenit ca nu mai poate sa-si duca merele culese din livada sa in Rusia. Iar ca sa cucereasca piata europeana era nevoie de o calitate mai inalta.

Eugeniu GUSTOI, FONDATORUL COOPERATIVEI: "La inceputul fiecarui sezon preturile la mere scade si preturile le dicteaza exportatorii. Atunci a si venit ideea de a construi un frigider, am inceput sa identific persoane care ar dori sa se coopereze. Doar prin cooperare putem atinge un scop."

 Apoi a trebuit sa convinga alti patru fermieri sa-si uneasca eforturile. Argumentele sale i-au pus pe ganduri si pana la urma au acceptat.

Eugeniu GUSTOI, FONDATORUL COOPERATIVEI: "Fiecare a avut de pierdut la export, ei nu se uitau optimist la aceasta asociatie. Cum se va primi daca cineva are un volum mai mare de mere altcineva mai putin."

 Impreuna au 50 de hectare de livezi de prune si mere. Pana nu demult, erau nevoiti sa vanda fructele direct din livada la pretul dictat de piata. Acum, insa, merele pot astepta, in conditii decente si preturi mai bune. Ca sa-si construiasca depozitul, agricultorii au obtinut un grant nerambursabil prin intermediul Proiectului Agricultura Competitiva in Moldova, finantat de Banca Mondiala, in valoare de 350 mii de dolari.

Eugeniu GUSTOI, FONDATORUL COOPERATIVEI: "Trei ani de zile de la idee si pana la rezultatul final. Eu sunt mandru de toti, pentru ca fiecare a inteles ca este un lucru comun ceea ce facem."

 Multumiti sunt nu doar oamenii de afaceri, ci si locuitorii care si-au gasit aici un loc de munca. Denis a batut drumul in Rusia ani la rand ca sa-si castige banul si acum e bucuros ca are de lucru acasa.

Denis RIMES, MUNCITOR: "E frig, dar ce sa facem lucram la frigider, ne imbracam mai caldut. E toamna si e mult de lucru, in doi facem fata."

 Agricultorii sustin ca pot sa-si pastreze marfa in frigider pana la vara.  Intre timp isi cauta cumparatori dupa cum le place si se gandesc in ce state ar putea sa exporte productia. 

Led & Plant este un start-up specializat în producerea becurilor și a lămpilor fluorescente, utilizate ca sursă artificială de iluminare a plantelor. Proiectul a fost lansat de către un grup de specialiști care de mai mulți ani se ocupă de asamblarea și producerea lămpilor LED de diverse capacități, reușind să creeze surse de alimentare care asigură lampa cu o funcționalitate de 80 de mii de ore, lucrând non-stop. Scopul primar a acestui startup însă a fost a fost producerea lămpilor pentru cultivatorii de plante. Spectrul de iluminare și modul de funcționare a lămpilor sunt calculate luând în considerare tipul plantei. Lumina activează procesul de fotosinteză, sintetizând carbohidrații ca sursă de energie pentru creșterea ei.

Unul din fondatorii companiei, Constantin Loșmanschii a povestit că el însuși a încercat să crească ceapă verde în seră, utilizând produsele Led & Plant. Până în prezent, plantele au trecut câteva cicluri la o temperatură de +18 pe timp de noapte și +21 în timpul zilei, cu o iluminare calculată prin formula 35W pe metru pătrat. Suprafața pe care crește ceapa este de 45 de metri pătrați, iar întregul ciclu durează 18-21 de zile, timp în care cozile de ceapa ating o înălțime de 35-40 cm. Din 500 kg de bulbi cresc 200 kg de ceapă verde, care pe parcrusul sezonului rece în magazinele locale ajunge la prețul de100 lei pentru un kilogram.

noi.md

noi.md

Federația Rusă ar putea să excludă, de la 1 ianuarie 2019, taxele vamale la importul de legume, fructe, conserve din fructe și legume, precum și produse vitivinicole. La o înțelegere în acest sens a ajuns președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în cadrul întrevederii de astăzi cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, informează MOLDPRES.

Igor Dodon scrie pe o rețea de socializare că a convenit cu președintele rus „să fie întreprinse acțiuni concrete comune pentru creșterea exportului de bunuri moldovenești pe piața rusă, inclusiv excluderea, de la 1 ianuarie 2019, a taxelor vamale” la exportul către Rusia a legumelor, fructelor (mere, cireșe, prune, nectarine etc.), conservelor de fructe și legume, precum și produselor vitivinicole.

Moscova a impus embargo asupra vinurilor moldoveneşti, de la 10 septembrie 2013, iar ulterior a permis accesul pe piața rusă doar a unor companii din regiunea transnistreană și autonomia găgăuză. Iar la numai două luni după ratificarea de către Parlamentul Republicii Moldova, în iulie 2014, a Acordului de Asociere cu UE, a intrat în vigoare decretul premierului rus, Dmitri Medvedev, privind aplicarea taxelor vamale la importul mai multor produse din Republica Moldova. Este vorba de 19 categorii de mărfuri, printre care carnea, vinurile, cerealele, zahărul, fructele, legumele și mobila.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, exporturile de mărfuri moldovenești pe piața rusă s-au redus dramatic, după introducerea interdicțiilor de către Federația Rusă, de la 423 milioane de dolari SUA în anul 2014 la 254 milioane de dolari SUA în 2017.