noi.md

noi.md

Federația Rusă ar putea să excludă, de la 1 ianuarie 2019, taxele vamale la importul de legume, fructe, conserve din fructe și legume, precum și produse vitivinicole. La o înțelegere în acest sens a ajuns președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în cadrul întrevederii de astăzi cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, informează MOLDPRES.

Igor Dodon scrie pe o rețea de socializare că a convenit cu președintele rus „să fie întreprinse acțiuni concrete comune pentru creșterea exportului de bunuri moldovenești pe piața rusă, inclusiv excluderea, de la 1 ianuarie 2019, a taxelor vamale” la exportul către Rusia a legumelor, fructelor (mere, cireșe, prune, nectarine etc.), conservelor de fructe și legume, precum și produselor vitivinicole.

Moscova a impus embargo asupra vinurilor moldoveneşti, de la 10 septembrie 2013, iar ulterior a permis accesul pe piața rusă doar a unor companii din regiunea transnistreană și autonomia găgăuză. Iar la numai două luni după ratificarea de către Parlamentul Republicii Moldova, în iulie 2014, a Acordului de Asociere cu UE, a intrat în vigoare decretul premierului rus, Dmitri Medvedev, privind aplicarea taxelor vamale la importul mai multor produse din Republica Moldova. Este vorba de 19 categorii de mărfuri, printre care carnea, vinurile, cerealele, zahărul, fructele, legumele și mobila.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, exporturile de mărfuri moldovenești pe piața rusă s-au redus dramatic, după introducerea interdicțiilor de către Federația Rusă, de la 423 milioane de dolari SUA în anul 2014 la 254 milioane de dolari SUA în 2017.

Cultura și tradițiile moldovenești cuceresc Japonia. Un al treilea restaurant cu specific moldovenesc a fost deschis ieri, în Țara Soarelui Răsare.

La eveniment a participat și ambasadorul Republicii Moldova în Japonia, Vasile Bumacov. Noul local poarte denumirea de „Mold-HIRO Cafe & Dinning”.

„Mold-HIRO” este fondat în orașul Yachiyo din prefectura Chiba și va începe activitatea de astăzi, 1 noiembrie 2018, oferind publicului posibilitatea de a procura vin, ceaiuri, nuci și alte produse de nișă din Republica Moldova.

De asemenea, la „Moldo-HIRO” se vor putea degusta anumite bucate preparate după rețete din Republica Moldova. Totodată, ambasadorul Vasile Bumacov a transmis un mesaj de felicitare în adresa proprietarului Masakatsu Hironaka.

Într-un comunicat de presă publicat pe pagina ULIM, instituția dezminte cu vehemență informațiile publicate astăzi de portalul Deschide.MD, dar recunoaște că este în relații comerciale cu Moldinconbank. Ei mai spun că au luat legătura cu banca și cea din urmă le-ar fi promis să șteargă de pe site-urile de anunțuri oferte de vânzare a clădirilor ULIM.

Publicăm mai jos comunicatul universității. 

„Relațiile dintre Universitate și BC Moldindconbank sunt relații strict comerciale, ULIM fiind clientul băncii, ulterior informațiile sunt confidențiale. Informația publicată are scop de denigrare și este ruptă din context pentru a putea fi interpretată.

ULIM își desfășoară activitatea în strictă conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova și a legislației aferente asupra domeniului învățământului superior atât în procesul de admitere pentru anul de studii 2018-2019 cât și în procesul didactic al anului academic în curs.

Administrația ULIM a solicitat explicații de la  BC Moldindconbank despre eroarea produsă, respectiv avem asigurări că eroarea admisă  și anunțurile plasate incorect pe siturile de comercializare a imobililor vor fi șterse și situația va fi remediată în cel mai scurt timp.

Acest fapt nu afectează sub nici o formă procesul didactic, salariile sunt achitate la timp, ultimul fiind achitat la data de 25 octombrie.

ULIM a fost și este cea mai mare și importantă instituție privată de învățământ din țară. Integritatea noastră nu va fi afectată de către pornirile tendențioase și frustrante ale unor foști colegi, nu ne va afecta planurile și strategia de dezvoltare și educarea generațiilor în continuare.

Acesta nu este primul atac asupra imaginii ULIM și înțelegem că nu este ultimul, de asta suntem mereu deschiși și transparenți pentru a oferi orice informație suplimentară cu referire la cele expuse mai sus. Prioritar pentru ULIM este procesul de învățământ, studentul și cadrul didactic ceea ce demonstrează încă o dată locul și rolul important al ULIM în spațiul academic autohton”.

Clădirile ULIM de pe strada Vlaicu Pârcălab, 52, au fost scoase la vânzare de către Moldinconbank. Informația se regăsește atât în lista publică a activelor pe care banca le vinde, cât și pe site-ul de anunțuri 999.md.

„Suprafaţa totală a terenului este de 0.6887 ha (constă din 2 numere cadastrale – nr.1 cadastral 0100206.021 cu suprafaţa de 0.3 ha cu o construcţie amplasată pe acest teren cu suprafaţa totală 6948,1 m.p. - şi respectiv nr. 2 cadastral 0100206.153 cu suprafaţa de 0.3887 ha cu 5 construcţii amplasate pe acest teren cu suprafaţa totală a construcţiilor 15.020,6 m.p ). Suprafaţa totală a construcţiilor (6 construcţii) este de 21.968,7 m.p. Preţul este negociabil”, comunica banca pe site-ul de anunțuri.

Sunat de reporterii Deschide.MD, actualul rector Iulian Galben, a negat informația. „Nu știu, este o informație falsă. Cereți informații de la bancă”, ne-a declarat Galben.  

Surse fiabile ne-au explicat că bunurile imobile ale ULIM-lui ar fi fost gajate de defunctul rector ULIM Andrei Galben în beneficiul omului de afaceri Anatol Stati, care are o dispută în instanțele de arbitraj internațional împotriva Kazahstanului. Între timp, creditele care ar fi fost luate de Anatol Stati de la Moldinconbank, nefiind onorate, ar fi dus la scoaterea în vânzare a clădirilor ULIM. 

Anatol Stati ne ne-a răspuns la apel pentru a ne confirma sau infirma cele comunicate de sursele noastre.

Deși instituția universitară știa despre existența contractelor păguboase semnate de defunctul rector, a efectuat admiterea în anul academic 2018-2019, punând în situație complicată studenții, dar și profesorii acestei instituții.

Actualmente Codul Educației nu conține prevederi exprese referitor la situații de criză financiară în instituțiile private de învățământ – cum se procedează cu studenții, care va fi soarta angajaților etc.

Ministerul Educației ne-a spus că examinează informația și va reveni cu o reacție în cel mai scurt timp.

deschide.md

În 2018, milioane de vehicule noi au fost vândute în întreaga lume, iar printre modelele cele mai populare se numără cele ale producătorilor Ford, Toyota, Volkswagen sau Honda.

Agenția de analiză Focus2move a actualizat clasamentul celor mai bine vândute mașini din lume. Potrivit experților, legendara Toyota Corolla a fost favorita celor care au cumpărat maşini noi în primele şase luni ale acestui an. 816.748 de exemplare au fost vândute între lunile ianuarie și iulie, cu 3,4% mai puțin decât anul trecut, dar Toyota Corolla reușește totuşi să se mențină în frunte.

Cel mai apropiat urmăritor al "japonezilor" este Ford F-Series. Populară în principal pe piețele din SUA și Canada, această maşină e pe locul al doilea în topul vânzărilor, cu 722.566 unități vândute în 2018 (o creștere de 7,3% față de anul precedent). Volkswagen Golf completează podiumul, cu 572.772 de unități vândute din ianuarie până în iulie. Honda Civic (563.333 exemplare) și Toyota RAV4 (561.601 exemplare) urmăresc îndeaproape, constructorul german, dar potrivit experiţilor ambele mărci nipone vor depăşi Volkswagen Golf până la sfârșitul anului.

Moldova este singura țară care are pretenţii atât de serioase referitor la restaurarea Marii Britanii în Acordul internațional privind Achizițiile Publice (GPA) (care funcționează în cadrul OMC – „I.”), scrie publicaţia britanică The Economist.

Potrivit agenţiei INFOTAG, în articol se menţionează că „GPA propune condiții deschise și echitabile pentru businessul care își desfășoară activitatea pe piețele de achiziții publice, iar Marea Britanie participă la acord ca membru al UE și, pentru a-și menține poziția după Brexit, regatul trebuie să se reînregistreze ca stat aparte”.

„În contextul tuturor obstacolelor cu care se confruntă Marea Britanie în procesul de ieșire din UE, cu greu puteam presupune că Moldova va fi una dintre ele. Dar, în luna octombrie, Moldova (împreună cu Statele Unite și alte state, a propus la şedinţa comisiei de achiziții publice de la Geneva, „să fie revizuită chestiunea aderării Marii Britanii la Acordul internațional privind Achizițiile Publice în luna noiembrie curent – „I.”) s-a opus. Și iată că un stat mic, cu o populație de trei milioane, se află între Marea Britanie și piața cu o cifră anuală de 1,7 trilioane de dolari”, scrie The Economist.

Potrivit autorului, „poziția Republicii Moldova poate fi explicată prin jignirea personală adusă consilierului economic al Moldovei la OMC, Cristina Cojocaru, căreia în 2017 Marea Britanie i-a refuzat deschiderea vizei”.

„Însă partea moldovenească este preocupată de faptul că acest lucru se poate întâmpla din nou cu agenții săi economici și insistă asupra unei proceduri simplificate de eliberare a vizelor. Republica Moldova nu este singura țară care are pretenţii faţă de Marea Britanie în ceea ce privește GPA: SUA sau Noua Zeelandă, de asemenea, au pretenţii, dar acestea au un caracter mai degrabă administrativ. Iar RM este singura cu pretenții atât de importante”, scrie publicația.

În opinia The Economist, „atunci când problemele altor țări vor fi soluționate, este puțin probabil ca Moldova să rămână singură împotriva Marii Britanii, însă acest caz dovedește cât de vulnerabilă este poziția regatului în negocierile privind situația post-Brexit, iar precedentul Republicii Moldova poate fi repetat de alte țări pentru a obține condițiile de care au nevoie”.

După cum a informat anterior INFOTAG, săptămâna trecută, agenţia Bloomberg a scris că Moldova împreună cu SUA, Israel, Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sud și Ucraina blochează accesul Marii Britanii la Acordul internațional privind Achizițiile Publice din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Conform publicaţiei, fiecare dintre aceste țări are motivele sale pentru a lua o astfel de decizie. Poziția Republicii Moldova se explică prin faptul că, în 2017, Marea Britanie a refuzat să deschidă viză pentru consilierul economic al Republicii Moldova la OMC, Cristina Cojocaru. Presa menționează că Cojocaru este soția ministrului de Externe, Tudor Ulianovschi. Înainte de numirea sa în funcția de ministru în ianuarie 2018, Ulianovschi a fost ambasadorul Republicii Moldova în Elveția, fiind și reprezentantul Republicii Moldova la OMC și alte organizații internaționale de la Geneva.

Într-un interviu pentru publicaţie, Cojocaru a confirmat că i s-a refuzat viza pentru Londra, unde intenționa să discute problema relațiilor dintre Republica Moldova și Marea Britanie după Brexit. De asemenea, ea a vorbit despre discriminarea agenților economici moldoveni care doresc să participe la licitațiile pentru achiziții publice în Regatul Unit.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a venit cu precizări în acest sens, menţionând că Moldova pledează pentru simplificarea procedurii de eliberare a vizelor în Marea Britanie pentru cetăţenii RM. MAEIE menţionează că „dintre cele 47 părți semnatare ale Acordului privind Achizițiile Publice, Marea Britanie aplică regim de vize doar pentru Republica Moldova, Ucraina, Armenia și Muntenegru”.

Moldoveanul Adrian Dulgher este un om de afaceri de succes în Marea Britanie. Este proprietarul unei companii de construcție și două restaurante. Ultimul chiar îi poartă denumirea Adrian's, situat la câteva sute de metri de Palatul Buckingham.

Pasagerii din trenul internaţional Chişinău-Moscova au fost evacuaţi, vineri, după ce un bărbat a sunat la 112 şi a spus că garnitura este minată şi că transportă substanţe narcotice. Serviciile abilitate au efectuat verificări şi au constatat că alerta este falsă.

Ofiţerul de presă al Inspectoratului General al Poliţiei, Mariana Beţivu, a declarat pentru IPN că apelul a parvenit în jurul orei 16.00, acesta fiind efectuat de către un bărbat în vârstă 56 de ani, din oraşul Străşeni. Trenul Chişinău-Moscova, la ora parvenirii apelului, urma să pornească din gara din Pârliţa, raionul Ungheni. Garnitura şi-a putut continua deplasarea spre Chişinău doar după verificări. Bărbatul, în vârstă de 56 de ani, riscă amendă de la 550 la 850 de unităţi convenţionale.

Foto: esp.md

noi.md