În goana după clienţi, brutăriile din Republica Moldova încearcă să vină cu reţete noi de pâine, pentru toate gusturile. Astfel, o brutărie din nordul ţării a decis să-şi surprindă clienţii cu o pâine mai sănătoasă, bazată pe o tehnică veche,şi anume, cea cu maia.

Brutarilor din Bălţi le-au trebuit câteva luni ca să ajungă la actuala reţetă a pâinii pe bază de maia şi făină de secară. Noul produs este benefic în primul rând pentru persoanele care, din motive de sănătate, nu pot consuma pâinea făcută cu drojdie.
 
Noua pâine a fost numită Baltica şi asta pentru că pâinea de secară este populară mai ales în nordul continentului european.
 

Sectorul bancar este bine capitalizat şi s-a stabilizat ca urmare a intrării în acţionariatul Victoribank a băncii Transilvania şi achiziţia de către un consorţiu în frunte cu BERD a unui pachet de 40% din capitalul Agroindbank. Totuşi, un risc pe termen scurt în adresa sectorului financiar este activitatea instituţiilor financiare nebancare şi asta, în special, din cauza expunerii unor bănci la respectivele instituţii, a sub-reglementării sectorului şi a educaţiei financiare insuficiente a clienţilor care apelează la ele, potrivit raportului de stare a ţării lansat de către Expert Grup.

La 16 martie 2018 a intrat în vigoare o nouă Lege cu privire la organizaţiile de creditare nebancară, iar unele prevederi ale acesteia oferă un nivel prea înalt de ambiguitate, care face posibilă acumularea de cvasi-depozite de la populaţie.

Portofoliul de credite bancare la nivelul întregului sistem s-a comprimat în 2017, reflectând un apetit mai scăzut pentru riscuri din partea băncilor şi un reflux al clienţilor bancari către organizaţiile de micro-finanţare. Cota creditului bancar în PIB a scăzut, în paralel cu majorarea cotei creditelor neperformante în totalul de credite bancare. Creşterea creditelor neperformante poate fi atribuită aproape integral impunerii de către BNM a unei supravegheri şi evaluări mai stricte a debitorilor băncilor comerciale. În acelaşi timp, depozitele bancare totale, raportate la PIB, rămân la nivelul de circa 40%, astfel încât pasivele majorate finanţează mai mult achiziţiile de către bănci a valorilor mobiliare de stat şi a certificatelor Băncii Naţionale, decât creditarea economiei reale. Ca rezultat, băncile rămân suficient de bine capitalizate şi păstrează un nivel mai mult decât suficient de lichidităţi, fapt ce asigură stabilitatea sistemului, însă acest lucru se întâmplă în detrimentul sporirii creditării, respectiv în detrimentul investiţiilor şi al creşterii economice mai calitative.

“O sursă esenţială de incertitudini rămâne „Moldindconbank”, unde riscurile juridice sunt o barieră esenţială în calea identificării unui investitor strategic. Totodată, procesul de eliminare a acţionarilor care nu satisfac condiţiile de integritate şi de probitate în alte bănci comerciale încă este departe de finalizare. Un risc pe termen scurt în adresa sectorului financiar este activitatea instituţiilor financiare nebancare şi asta, în special, din cauza expunerii unor bănci la respectivele instituţii (după cum a fost arătat în ediţiile anterioare ale Raportului de Stare a Ţării), a sub-reglementării sectorului şi a educaţiei financiare insuficiente a clienţilor care apelează la ele. La 16 martie 2018 a intrat în vigoare o nouă Lege cu privire la organizaţiile de creditare nebancară, iar unele prevederi ale acesteia oferă un nivel prea înalt de ambiguitate, care face posibilă acumularea de cvasi-depozite de la populaţie. În definitiv, nu a fost înregistrat nici un progres substanţial nici în recuperarea activelor bancare delapidate în cadrul fraudei bancare din anii 2012–2014”, se mai spune în raportul de ţară.

De asemenea, Guvernul, BNM şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare trebuie să urmărească atent dinamica diverselor companii de micro-finanţare, respectiv, să nu admită expunerea unor părţi terţe la riscurile pe care şi le asumă aceste companii în procesul de creditare.

Băncile nu-şi exercită pe deplin funcţia de finanţator al investiţiilor productive

“Băncile moldoveneşti nu-şi exercită pe deplin funcţia de acumulare a resurselor şi de alocare a acestora pentru finanţarea investiţiilor productive. Prin urmare, din puţinul investiţiilor, majoritatea sunt finanţate din resursele proprii ale firmelor, fapt care vorbeşte despre constrângerile întreprinderilor mici şi mijlocii în ceea ce ţine de dezvoltarea capacităţilor de producere şi de sporirea competitivităţii. Din cauza fraudei bancare, sistemul financiar al ţării va mai rămâne, în viitorul apropiat, incapabil să ofere necesarul de resurse investiţionale, în special, pentru proiectele investiţionale mari, ceea ce face şi mai important rolul surselor străine în finanţarea investiţiilor”, a declarat Adrian Lupuşor, directorul Expert Grup.

Chiar dacă băncile dispun de un volum mare de lichidităţi, acestea nu sunt direcţionate în economie ca urmare a riscurilor de nerambursare a împrumuturilor. În consecinţă, economia moldovenească a continuat să crească, însă cu un ritm relativ lent şi în baza unui model non-durabil. În pofida unor îmbunătăţiri marginale pe plan economic, produse în anii 2017–2018 (stabilizarea economică, inflaţionistă şi a sistemului bancar), s-au menţinut constrângerile fundamentale care au împiedicat o ameliorare sesizabilă a stării ţării şi a calităţii vieţii oamenilor. În particular, s-au făcut remarcate o serie de episoade nefericite cu impact negativ asupra încrederii populaţiei în guvernare, dar şi asupra relaţiilor cu partenerii de dezvoltare. După o ascensiune recuperatoare de 4,5% în 2016, PIB-ul a continuat să avanseze în 2017 (+4,5) şi în prima jumătate a anului 2018 (+4,5%), însă există anumite rezerve privind calitatea acestei creşteri. În plus, un asemenea ritm de creştere economică este insuficient pentru convergenţa veniturilor către standardele ţărilor din Europa Centrală şi de Est pe parcursul vieţii actualelor generaţii.

Provocările economice şi climaterice au diversificat piaţa pentru Moldova

Republica Moldova are nevoie de ritmuri de creştere de circa 7-8%. Mai mult decât atât, reproducând modelul perioadei anterioare, creşterea din 2017–2018 este bazată pe factori mai curând conjuncturali sau aritmetici, decât fundamentali (creşterea remiterilor are loc pe fundalul bazei scăzute de comparaţie, iar majorarea volumului investiţiilor publice şi a unor cheltuieli sociale este determinată de proximitatea alegerilor şi, respectiv, este una temporară).

Unul dintre factorii esenţiali care, în pofida diverselor provocări climaterice şi economice interne, i-a permis economiei moldoveneşti să crească şi să se diversifice, este accesul facilitat la piaţa europeană. Pe parcursul punerii în aplicare a Acordului de Asocie­re cu Uniunea Europeană, pierderile de export de pe piaţa CSI, cauzate de restricţiile comerciale instituite de către Federaţia Rusă şi cele apărute ca urmare a conflictului armat din Ucraina, au fost integral compensate de creşterea exporturilor pe piaţa comunitară. Evoluţia comerţului extern moldovenesc din ultimii ani demontează toate miturile legate de pretinsul impact distrugător pe care ar fi urmat să-l aibă liberalizarea comerţului cu Uniunea Europeană în cadrul ZLSAC, din contra, statisticile arată că exporturile spre UE au crescut în mod robust, iar produsele europene de import nu au „invadat” piaţa internă (de fapt, pe parcursul implementării ZLSAC, deficitul comercial al Republicii Moldova faţă de UE s-a redus esenţial).

“Niciodată, din anul 2000 încoace, economia moldovenească nu a trecut printr-o criză investiţională atât de lungă şi de profundă. Investiţiile în active imobilizate – atât în sectorul privat, cât şi în cel public – au scăzut dramatic în 2015–2016 (-20% faţă de nivelul din 2014), aproape stagnând în anul 2017 (+1% faţă de 2016). Deficitul de investiţii afectează perspectivele privind creşterea economică durabilă, înainte de toate, pentru că subminează procesul de dezvoltare a capacităţilor noi de producere. Acest aspect este deosebit de important pentru Republica Moldova, care a trecut printr-o fază extinsă de tranziţie structurală, soldată cu deprecierea fizică şi morală a capitalului său productiv. În plus, ponderea în atragerea investiţiilor a sectorului industrial şi agricol – activităţile care produc bunurile cele mai uşor comercializabile pe plan internaţional – a rămas una destul de joasă pe parcursul ultimilor ani (circa 20% din totalul investiţiilor)”, arată raportul de stare a ţării.

Victor URSU

10 milioane de euro oferite ProCreditBank Moldova pentru a moderniza IMM-urile în conformitate cu standardele UE

Întreprinderile mici și mijlocii din Moldova vor putea să își modernizeze operațiunile în conformitate cu standardele Uniunii Europene (UE), cu ajutorul unui nou împrumut de 10 milioane de euro acordat de BERD băncii ProCreditBank Moldova, care este cea de-a cincea cea mai mare instituție de creditare din țară ca mărime a portofoliului de credite. Fondurile se acordă prin intermediul liniei de creditare EU4Business-EBRD, în cadrul căreia UE oferă finanțare nerambursabilă ca parte a inițiativei sale EU4Business, - comunică mybusiness.md.

Finanțarea vine să ajute companiile moldovenești să-și îmbunătățească procesul de producere și calitatea produselor finale pentru a deveni mai competitive pe piața UE. Exportatorii trebuie, de asemenea, să respecte standardele UE în domeniul protecției mediului, sănătății, securității, calității și siguranței produselor.

Alain Pilloux, Vicepreședintele BERD, a declarat: „Odată ce se aliniază standardelor UE, întreprinderile sunt în măsură să-și sporească exporturile. Acest lucru este vital pentru dezvoltarea lor – UE deja este cel mai mare partener comercial al Moldovei, iar aproximativ două treimi din totalul exporturilor se îndreaptă către piața unică. Valorificarea la maximum a acestei relații apropiate va contribui în mod semnificativ la dezvoltarea economică a țării”.

Irina Coroi-Jovmir, Vicepreședintele ProCreditBank, a comentat: „ProCreditBank, împreună cu BERD, va putea sprijini investițiile în proiecte interesante și moderne, contribuind astfel la dezvoltarea afacerilor clienților noștri și la crearea unui impact pozitiv asupra economiei moldovenești”.

Urszula Pałłasz, Însărcinată cu afaceri în cadrul Delegației UE în Republic Moldova, a adăugat: „Cu această ocazie, aș dori să subliniez angajamentul UE de a sprijini dezvoltarea IMM-urilor, ca vector de dezvoltare economică incluzivă. Acest obiectiv este subliniat în cadrul primei priorități – economie mai puternică – în cadrul celor 20 de rezultate scontate ale Parteneriatului Estic pentru anul 2020.”

Acordul de Asociere semnat între Moldova și UE, care a intrat în vigoare în iulie 2016, oferă producătorilor moldoveni acces la piața unică a UE. Pentru a valorifica pe deplin oportunitățile oferite de Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA), producătorii locali trebuie să ia măsuri pentru a-și îmbunătăți competitivitatea, de exemplu prin modernizarea tehnologiei și a echipamentelor.

BERD sprijină aceste eforturi prin linia de creditare EU4Business-EBRD, disponibilă în Georgia, Moldova și Ucraina. Prin intermediul băncilor partenere, cum ar fi ProCreditBank Moldova, aceasta ajută întreprinderile să devină mai competitive și să-și îmbunătățească standardele produselor și serviciilor, facilitând astfel comerțul cu UE. UE sprijină acest proiect ca parte a instrumentului DCFTA pentru IMM-uri.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din Moldova. De la începutul operațiunilor sale în țară, Banca a investit aproape 1,3 miliarde de euro în mai mult de 120 de proiecte în sectorul financiar, agroalimentar, energetic, infrastructură și cel de producere.

Serviciul federal rus de supraveghere veterinară și fitosanitară Rosselhoznadzor a expediat o scrisoare Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) în care „își exprimă îngrijorarea” în legătură cu livrările din Republica Moldova a fructelor infectate cu „putregaiul brun monilioz al fructelor”. Astfel, producătorul care a exportat lotul de prune care ar fi fost infectat cu acest organism a fost exclus din lista întreprinderilor, care livrează produse vegetale pe piața rusă, informează MOLDPRES.

În cazul nerespectării cerințelor fitosanitare la exportul produselor vegetale, partea rusă poate aplica măsuri de sistare a exportului, atenționează ANSA.

ANSA anunță producătorii și exportatorii producției vegetale în Federația Rusă că la exportul pe piața rusă a loturilor cu prune, certificatele fitosanitare se vor elibera numai în baza rezultatelor expertizei de laborator privind putregaiul brun monilioz. Și asta pentru a nu admite încălcarea cerințelor fitosanitare ale țărilor-membre ale Comisiei Eurasiatice, precum și ținând cont de biologia de dezvoltare a putregaiului brun monilioz al fructelor sâmburoase.

Analiza durează până la 14 zile, de aceea ANSA solicită producătorilor și exportatorilor de fructe sâmburoase (prune) să se adreseze inspectorilor fitosanitari din cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Agenției pentru prelevarea și expedierea la laborator a mostrelor de fructe.

Totodată, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor atenționează și despre cazurile de depistare în fructe a moliei orientale a fructelor (Grapholita molesta Busck), care, la fel prezintă risc fitosanitar pentru Federația Rusă.

ANSA anunța la mijlocul lunii septembrie 2018 că dispune de solicitări pentru exportul în Federația Rusă a fructelor și legumelor de la 248 de întreprinderi agricole, însă din anul 2015 și până în prezent doar 54 din acestea au obținut autorizația Rosselhoznadzor.

Chiril Gaburici: Investițiile în ZEL ”Bălți” sunt în creștere cu circa 24%. Salariul mediu pentru zona respectivă a fost de peste 10 mii lei. Aceasta se datorează politicii eficiente de atragere a investițiilor și facilităților oferite de zonele economice libere.

”Investițiile în ZEL ”Bălți” sunt în creștere cu circa 24%. Au fost create peste 8 mii de locuri de muncă. Salariul mediu pentru zona respectivă a fost de peste 10 mii lei. Aceasta se datorează politicii eficiente de atragere a investițiilor și facilităților oferite de zonele economice libere”. Afirmația a fost făcută astăzi de Chiril Gaburici, referitor la raportul de activitate și indicatorii de performanță a Zonei Economice Libere „Bălți”, pentru nouă luni ale anului 2018.

Principalii indicatori ai Zonei Economice Libere „Bălți”, în ianuarie-septembrie 2018,  au înregistrat o creștere semnificativă, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Volumul investițiilor atrase în ZEL „Bălți”, în perioada de referință, a crescut cu 23,8%, înregistrînd o creștere de la circa 142 milioane USD la circa 175 milioane USD. Totodată, volumul taxelor achitate la Bugetul de Stat a constituit 716 mii lei.

Totodată, numărul de angajați ai rezidenților a însumat 8176 de persoane, față de 5490 de persoane înregistrați în 2017, ceea ce reprezintă o creștere cu 48,9%. De asemenea, în primele nouă luni ale anului 2018, a crescut volumul vânzărilor. Valoarea lor însumând cifra de circa 4 milioane lei, față de 1 milion 610 mii lei, în perioada similară a anului 2017, ceea ce reprezintă o creștere de 148% a vânzărilor.

Printre cele mai relevante activități ale ZEL Bălți, poate fi specificată deschiderea la 3 septembrie curent a Colegiului de Inginerie din or.Strășeni. Aceasta fiind prima instituție de învățământ dual din Republica Moldova, urmând modelul german. Sistemul dual oferă posibilitatea absolvenților de liceu să îmbine pregătirea teoretico-ştiinţifică cu cea practică, aceasta fiind o alternativă atractivă studiilor universitare.

De asemenea, Compania germană Draexlmaier, la 15 octombrie 2018 a dat startul celei de a patra fabrici de producție la Cahul. La moment, aici activează peste 200 de angajați, numărul cărora va crește până la 1500, până la finele anului 2019. Totodată, în vara acestui an, Compania „Coroplast” (Germania), a demarat construcția unei fabrici în orașul Căușeni, care va crea alte 600 locuri de muncă, la cele 300 deja existente. Valoarea proiectului investițional este estimat la circa 20 de milioane USD.

Un alt pas important în vederea atragerii investițiilor, a fost înregistrarea Companiei „Fritzmeier Cahul”, o filială a investitorului german „Fritzmeier Group”. Datorită suportului oferit de ZEL Bălți, compania „Fritzmeier Cahul”, a rezolvat toată partea logistică, privind înregistrarea și lansarea unei afaceri, într-un termen restrâns și operativ. La moment, „Fritzmeier Cahul” este în proces de instruire a angajaților, în România, și pregătește partea tehnică pentru ca la începutului anului viitor să înceapă implementarea proiectului său investițional. În procesul de producție vor fi utilizate cele mai moderne tehnologii, utilaje și echipamente computerizate, roboți, care vor constitui cele mai performante echipamente din țara noastră, a specificat administrator principal ZEL Bălți.

Întreprinderea cu capital străin “Metal Supply Masters” SRL este o companie producătoare de articole din metal pentru export.

Întreprinderea cu capital străin “Metal Supply Masters” SRL este o companie producătoare de articole din metal pentru export. Aceasta se specializează în producerea construcțiilor din oțel și inox.

Recent compania a fost vizitată de Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, în cadrul căreia șeful secției de producere a întreprinderii, Veaceslav Negru, i-a prezentat ministrului activitatea și procesul de producere a articolelor din metal care sunt destinate exportului. Acesta l-a informat pe Chiril Gaburici despre faptul că, întreprinderea este unica companie din lume care a acceptat și a realizat confecționarea unei construcții pentru cel mai mare muzeu de istorie și artă din Franța, muzeul Louvre din Paris.

Veaceslav Negru a mai povestit că timp de 6 luni au convins reprezentanții companiei Volvo să vină în Republica Moldova cu o vizită. Ajunși în țară, aceștia au semnat în aceeași zi un contract de colaborare și au decis să ofere suport în materie de know-how și produse finite.

Cetățenii din 60 de state vor putea obține mai ușor viză pentru Republica Moldova, iar procedura de eliberare a permiselor de ședere în scop de muncă și de afaceri va fi simplificată. Subiectele au fost discutate astăzi în cadrul unei ședințe la Guvern, la inițiativa premierului Pavel Filip, care a menționat că astfel va crește substanțial atractivitatea investițională a țării, dar și numărul de turiști, a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare şi protocol a guvernului.

Pentru simplificarea procedurii de eliberare a vizelor, s-a propus modificarea legislației în vigoare. În urma operării modificărilor, pentru o vizită, o călătorie turistică sau de afaceri în Republica Moldova, va fi suficientă doar cererea de acordare a vizei, însoțită de pașaportul valabil al solicitantului. Ținând cont de specificul activității pentru obținerea vizei de transport, suplimentar vor fi prezentate permisul de conducere, documentele de înmatriculare a vehiculului și copia autentificată de pe licența companiei de transport. În prezent, pentru a obține viză în țara noastră, persoanele prezentă biletul tur-retur, asigurarea medicală, rezervarea la unitatea de cazare și dovada mijloacelor de întreținere.

Totodată, pentru a atrage investiții și a liberaliza piața muncii, va fi simplificată și procedura de eliberare a permiselor de ședere în scop de muncă și de afaceri. Schimbările propuse vor reduce pachetul de acte prezentat pentru documentare de la 10 la 6, iar termenii de examinare a actelor de ședere provizorie în scop de muncă pentru lucrătorii imigranți va fi micșorat de la 25 la 15 zile. Va fi redus și termenul de perfectare a permisului de ședere de la 30 la 7 zile calendaristice. Vor fi simplificate și procedurile de încadrare în muncă a lucrătorilor străini sezonieri, iar pentru străinii angajați în proiecte investiționale, perioada de valabilitate a dreptului de ședere va fi extinsă de la un an la doi sau trei, în funcție de durata proiectului. Totodată, va fi sporită responsabilitatea angajatorului pentru străinul invitat la muncă în Republica Moldova.

Afacerea poate fi finanțată cu până la 1 milion de lei

Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD) a lansat concursul proiectelor de inovare și transfer tehnologic pentru 2019, organizat în fiecare an. Companiile interesate pot participa cu idei de afaceri inovaționale, pentru care statul oferă până la 1 milion de lei.

Dacă propunerea de proiect va fi selectată pentru finanțare, beneficiarul  trebuie să asigure cofinanțarea proiectului în volum de nu mai puțin de 50% din suma oferită din surse bugetare.

O condiție esențială pentru agenții economici interesați este parteneriatul cu o instituție de cercetare.

De asemenea, companiile nu vor putea depune proiecte care conțin activități finanțate din alte fonduri naționale sau străine.

Proiectele propuse trebuie să fie implementate pe parcursul unui an.

Propunerile de proiect și documentele adiționale pot fi depuse online pe pagina Agenției până la 5 noiembrie 2018. Propunerile urmează să treacă mai multe etape de verificare, iar în cazul eligibilității, afacerea va putea fi finanțată în decembrie 2018.

Mai multe detalii despre concursul lansat de ANCD găsiți aici.

bizlaw.md

Cea mai mare parte a bunurilor imobiliare din Republica Moldova nu sunt evaluate sau evaluate necorespunzător, iar acest lucru generează ratări de milioane la bugetul de stat. Pentru a soluţiona problema, Banca Mondială urmează să acorde un credit de 30 milioane de euro pentru înregistrarea şi evaluarea bunurilor imobile.

Banii alocaţi vor fi destinaţi pentru înregistrarea primară şi evaluarea bunurilor imobile, consolidarea managementului de proiect şi a sistemului de administrare funciară. Odată cu implementarea proiectului, va fi stimulat numărul de contracte de creditare şi de leasing pentru terenurile publice, iar înregistrarea terenurilor va genera beneficii economice.

Într-un raport al Curţii de Conturi se spune că deficienţele cadastrării bunurilor imobile au influenţat direct procesul de evaluare a bunurilor imobile în scop fiscal, care de asemenea este parţială şi necredibilă. Doar în municipiul Chişinău nu sunt evaluate 38236 bunuri, pierderile bugetului din neimpozitarea corespunzătoare a acestora, estimate de audit, constituie anual aproximativ 7,6 mil. lei.

Metodologia de evaluare în scopuri fiscale a bunurilor imobile până în prezent nu a asigurat determinarea unei valori apropiate celei de piaţă, această metodologie nefiind ajustată conform recomandărilor anterioare a Curţii de Conturi.

În loc să asigure finalizarea evaluării în scopuri fiscale a bunurilor imobile, este efectuată reevaluarea specială a bunurilor imobile deja evaluate, care s-a dovedit cost–ineficientă (cheltuielile de reevaluare depăşeau de 10 ori majorarea anuală a impozitului);
Curtea spune că impozitarea bunurilor imobile prin intermediul SIA „Cadastrul Fiscal” este vulnerabilă, sistemul generând mai multe erori, cum ar fi neincluderea bunurilor în impozitare, dublarea impozitării pentru acelaşi bun, calcularea greşită a impozitelor, divergenţe între soldul final al unei perioade şi soldul iniţial al perioadei imediat următoare etc.

Serviciul Fiscal de Stat şi APL (administraţia publică locală) nu au asigurat ca deficienţele din Registrul Bunurilor Imobile ce nu permit impozitarea bunurilor să fie corectate de către IS Cadastru, ca urmare, doar în mun. Chişinău la începutul anului 2017 existau 25959 bunuri cu valoare evaluată de 8272,3 mil. lei care nu au fost impozitate, pierderile bugetului fiind de 8,2 mil. lei anual.

Resursele limitate ale autorităţilor publice locale şi activitatea ineficientă a acestora nu au asigurat impozitarea tuturor bunurilor imobile. Astfel, în mun. Chişinău, conform SIA „Cadastrul Fiscal” nu au fost impozitate 2125 bunuri cu valoarea evaluată de 1331,3 mil. lei, pierderile bugetului fiind de 1,3 mil. lei anual. De asemenea, neasigurarea de către APL şi APC a constituirii asociaţiilor de coproprietari în condominiu şi transmiterii acestora a bunurilor aferente apartamentelor private (teren, clădire) a dus la neimpozitarea acestora.

“În prezent lipseşte o bază de date a bunurilor imobile care ar permite APL verificarea corectitudinii impozitării tuturor bunurilor imobile indiferent de proprietarii acestora (persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat). Absenţa unui cadru normativ exhaustiv de reglementare a modului de determinare a suprafeţelor terenului aferent şi adia­cent obiectivelor private, precum şi neasigurarea interesului public de către angajaţii APL şi APP, determină privatizarea la preţ normativ (esenţial mai mic decât cel de piaţă) a terenurilor publice adiacente construcţiilor private, fapt ce conduce la prejudicierea bugetelor locale şi a celui de stat”, mai constată Curtea de Conturi.

Atitudinea permisivă a APL faţă de ocuparea abuzivă a terenurilor, efectuarea construcţiilor pe acestea şi darea lor în exploatare cu acordul APL, în loc de demolarea construcţiilor şi eliberarea terenurilor duce în final la pierderea drepturilor de proprietate publică sau la privatizarea neregulamentară a terenurilor la preţ normativ. Această situaţie este favorizată de APL prin eliberarea certificatelor de urbanism sau autorizaţiilor de efectua­re a construcţiilor unor persoane ce nu au acceptul expres al proprietarului de teren de a permite efectuarea acestor construcţii, precum şi de IS Cadastru care înregistrează drepturile asupra acestor clădiri în lipsa acceptului proprietarului terenului.

O metodă conştientă de prejudiciere a bugetului este acordarea în arendă a terenurilor pentru efectuarea construcţiilor (în special a blocurilor locative) pe un termen mic şi mijlociu (de obicei până la 10 ani), deşi după finalizarea acestui termen proprietarul terenului nu-l va mai putea folosi după destinaţia iniţială. În cazul construcţiei blocurilor locative, după vânzarea tuturor apartamentelor, arendatorul nu prelungeşte termenul de arendă a acestui teren şi nici nu-l procură la preţ normativ, din contra, conform cadrului legal, acest teren urmează a fi transmis gratuit în proprietatea Aso­cia­ţiei de Coproprietari în Condominiu.

APL nu asigură darea transparentă în locaţiune a proprietăţii publice în bază de concurs/licitaţie (inclusiv după expirarea contractelor de locaţiune), ceea ce diminuează esenţial veniturile bugetare posibile, determinând ulterior şi privatizarea netransparentă a acestora.

Iresponsabilitatea APL, precum şi capacităţile limitate ale APP în asigurarea stabilirii şi încasării plăţii de folosinţă a terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor private şi privatizate, duce la favorizarea unor agenţi economici şi neîncasarea veniturilor respective în buget.

Deşi, prin Hotărârea Guvernului a fost aprobată lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, aceasta nu include şi terenurile aferente acestor bunuri, precum şi conţine unele date greşite, ceea ce provoacă incertitudini privind gestionarea acestor bunuri.

APC şi APL n-au elaborat şi n-au aprobat un mecanism care ar reglementa regimul, particularităţile şi criteriile de atribuire a terenurilor pentru construcţia caselor de locuit familiilor nou formate (art. 11 Codul Funciar), ca urmare a fost posibilă acordarea fără plată a terenurilor beneficiarilor care anterior au deţinut spaţiu locativ, dar l-au vândut.

APL aplică neregulamentar preţul normativ de 621,05 lei la vânzarea terenurilor aferente caselor particulare de locuit care au fost obţinute în afara procedurii prevăzute de Codul funciar. APL din mun. Chişinău nu asigură notarea în RBI şi evidenţa clauzelor contractuale care prevăd acordarea unor spaţii după finalizarea unor construcţii sau efectuarea unor lucrări de interes public. APL, contrar prevederilor legale „Privind administraţia publică locală”, n-au asigurat inventarierea anuală a bunurilor proprietate publică, ca rezultat acestea nu deţin informaţii exhaustive în privinţa componenţei, structurii gestionarului şi modului de folosinţă a acestor bunuri.

Evidenţa defectuoasă a calculelor şi plăţilor pentru arenda, locaţiunea, vânzarea şi privatizarea bunurilor publice (în special terenuri şi construcţii), precum şi lipsa unor documente contabile justificative (facturi) aferente acestor tranzacţii, nu permite urmărirea achitării complete şi în termen a plăţilor date de către APL.

Subrogarea de către instanţele de judecată a Consiliilor locale în ceea ce priveşte decizia de dare în arendă sau vânzare a bunurilor (excepţie cele expres prevăzute de lege), de fapt, reprezintă o ingerinţă în exercitarea dreptului de proprietate, prin ce are loc deposedarea APL de bunuri, inclusiv din domeniul public, care nu pot fi urmărite şi vândute.

Curtea de Conturi susţine că lipsa unor prevederi legal-normative aferente modului de calculare a plăţilor pentru arenda terenurilor aflate sub ape şi aferente acestora determină calcularea acestor plăţi ca pentru terenurile agricole, ceea ce nu este echitabil din punct de vedere a efectului economic comparativ cu efectul economic din folosirea terenurilor în scop agricol.

Potrivit datelor Agenţiei Relaţii Funciare, în prezent, numărul total de imobile (terenuri, construcţii, construcţii nefinalizate şi încăperi izolate) constituie 6,5 milioane dintre care doar 1,1 milioane sunt evaluate. Cotele impozitului pe bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale), terenuri aferente acestor bunuri, garaje şi terenurile pe care acestea sunt amplasate, pot varia între 0,4% (cota maximă) şi 0,05% (cota minimă) din baza impozabilă. Cota exactă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale.

Victor URSU