Povestea brandului Adidas care încearcă să lupte cu comercianții din Republica Moldova, pentru a-și proteja marca, pare să nu mai aibă sfârșit. De această dată este vorba despre un vânzător care deține un butic în centrul comercial Atrium. Acesta vinde produse cu însemnele Adidas (cele trei linii), fără a avea un contract cu firma internațională.

Mai exact, avocatul companiei Adidas, Dorian Chiroșca, a înaintat o pretenție comerciantului, întrucât acesta vinde haine sportive cu însemnele Adidas, dar și produse cu însemnele FC Barcelona. Deoarece comerciantul nu a venit cu un răspuns la cererea prealabilă depusă de avocat, a fost înaintată o acțiune în instanță. Reprezentantul companiilor a solicitat asigurarea acțiunii, mai exact ca să fie pus sechestru pe bunuri pentru ca, ulterior, acestea să fie utilizate în procesul de apărare a mărcii, adică pe fondul cauzei.

Instanța de fond a emis încheierea de asigurarea acțiunii și executorul judecătoresc a dispus ridicarea mai multe produse de îmbrăcăminte, cu însemnele companiilor. Partea adversă a depus recurs împotriva încheierii primei instanțe, iar Curtea de Apel Chișinău a decis casarea încheierii primei instanțe. Prin urmare, produsele trebuie returnate comerciantului, chiar dacă acestea conțin însemnele companiilor, cu care nu are un contract. Ședința de judecată pe fondul cauzei deocamdată nu a avut loc. Potrivit avocatului companiilor, aceasta este programată peste o lună.

Nu este prima data când comercianții din țara noastră vând produse contrafăcute. Un caz răsunător a avut loc în luna mai, când judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție au dat câștig de cauză proprietarei unui butic din Piața Centrală, care a fost acționată în judecată de Adidas. Cazul a ajuns și în atenția prim-ministrului Pavel Filip. Atunci și Ministerul Justiției a anunțat că magistrații care au luat această decizie ar putea fi sancționați.

bizlaw.md

Migdalele crescute în Moldova cuceresc pieţele europene. În 2017, în ţările UE au fost exportate aproape 450 de tone. Anul acesta agricultorii se aşteaptă la o recoltă mai bună.

Cea mai mare livadă de migdali, care se întinde pe 77 de hectare, se află în satul Tomai, raionul Ceadâr-Lunga. Aici culesul fructelor este în toi.

Proprietarii plantaţiei, soţii Topciu, nici nu-şi puteau imagina, acum 10 ani, că livada de migdali va fi principala lor sursă de venituri.

"Anul acesta roada este mai mare. Livada are nouă ani, iar productivitatea e mai bună", a spus Petru Topciu, proprietarul livezii.

Ideea de a creşte migdali i-a venit lui Petru Topciu când făcea studii în Turcia. Aproape un an a pregătit terenul şi a sădit pomii, iar primele fructe le-a cules după alţi şapte ani.

În 2017, recolta a constituit 450 de tone. Anul acesta el se aşteaptă la o roadă mai mare.

"Vindem producţia pe piaţa internă, dar exportăm fructe şi în ţările UE. Italia e una din ele. Ducem tratative şi cu alte state. Am exportat şi în Azerbaidjan", a declarat Petru Topciu, proprietarul livezii.

Agricultorul are patru soiuri de migdal, iar fructele sunt crescute ecologic.

"Din momentul în care am plantat această livadă, nu am folosit niciun erbicid. Vrem să obţinem certificatul SGS, prin care se confirmă puritatea ecologică a produsului. Datorită acestui certificat vom reuşi să ne afirmăm pe pieţele internaţionale", a spus Mariana Topciu, soţia agricultorului.

Fructele crescute de familia Topciu se vând bine în magazinele din ţară. O bună parte din veniturile obţinute sunt investite în procurarea utilajelor noi.

Antreprenorii intenţionează să producă ulei şi făină de migdale.

În Moldova sunt 22 de agricultori care cresc migdali.

"Astfel de ţări nu sunt prea mult. Însă sunt stabilite relaţii comerciale cu Azerbaidjan, Italia. Din 2016 exportăm în ţări precum Spania, Irak sau Libia", a declarat Svetlana Lungu, şef de direcţia la ANSA.

Un kilogram de migdale costă între 200 şi 300 de lei.

Proprietarii de pensiuni din staţiunea gorjeană Rânca se pregătesc să dubleze preţurile. Cazarea, care acum costă 180 de lei (n.red. 755 MDL) pe noapte, de persoană, va ajunge la 400 de lei (n.red. 1678 MDL) în perioada sărbătorilor de iarnă, informează Digi24.

Potrivit proprietarilor de pensiuni și hoteluri, de sărbători preţurile vor exploda. Cinci nopţi la munte vor costa 2.000 (n. red. 8391 MDL) lei de persoană.

„Este undeva până în 400 de lei (n.red. 1678 MDL) loc în cameră dublă pachetul de Crăciun, care înseamnă cazare, mic dejun şi petrecerea de Crăciun până a doua zi dimineaţa”, a spus Elena Vintilescu, proprietar hotel.

De vină ar fi scumpirea lemnelor şi a mâncării. Constantin Pănescu, un alt proprietar de hotel a menționat că s-au dublat preţurile la lemne faţă de anul precedent.

Iarna trecută, 13.000 de turişti au ajuns la Rânca în sezonul de iarnă.

În prezent, la 2000 de metri altitudine, pe Transalpina, sunt doar trei grade celsius în termometre. Este ceaţă densă, iar vizibilitatea redusă i-a făcut pe mulţi turişti să se întoarcă din drum.

bani.md

În prima jumătate a anului curent, schimburile comerciale între Ucraina şi Republica Moldova au crescut cu peste 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.
Potrivit agenţiei INFOTAG, despre aceasta a declarat, vineri în cadrul unei conferinţe de presă la Chişinău, premierul ucrainean Volodimir Groisman, care a spus că volumul schimburilor comerciale între ţări a ajuns aproape la $500 mil.".

"Dar aceasta nu este limita, deoarece Ucraina şi Republica Moldova au un mare potenţial de creştere a comerţului reciproc", a spus el.

Groisman a spus că, la nivelul ţărilor membre ale GUAM, se discută despre problema introducerii unui regim de liber schimb, care va contribui şi la un regim comercial simplificat între producătorii din cele patru ţări.

Şeful guvernului ucrainean a spus că guvernele ţărilor membre ale GUAM au sprijinit în unanimitate propunerea colegului moldovean de a elimina tariful de roaming la nivelul celor patru ţări între Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Republica Moldova.

Investitorii străini economisesc până la 21 milioane de lei anual urmare a reformei facilitării obținerii permiselor de muncă și de ședere în Republica Moldova. Datele se conțin în studiul realizat de Corporația Financiară Internațională (IFC) a Grupului Banca Mondială.

Reforma promovată de Guvern în acest domeniu prevede obținerea simplificată a permisului de lucru și de ședere pentru lucrătorii străini de înaltă calificare, lucrătorii detașați, persoanele cu funcții de conducere, angajații companiilor din lista investitorilor de importanță națională și pentru lucrătorii, meseria cărora se regăsește în lista ocupațiilor prioritare pentru piața muncii din țara noastră.

Potrivit studiului IFC, urmare a reformei a fost redus numărul de acte care urmează a fi prezentate la depunerea dosarelor la autoritatea de stat, dar și timpul de procesare a cererilor pentru acordarea permiselor de muncă și de ședere.

Cererile pot fi depuse acum de angajator, până la sosirea lucrătorului străin. Până la reformă, lucrătorul străin trebuia să vină în Republica Moldova, să depună cererile și să rămână aici pentru a prezenta personal documente suplimentare, dacă acestea erau solicitate. Angajarea în câmpul muncii în această perioadă era interzisă.

Acum, lucrătorul migrant, care  activează în Republica Moldova şi vrea să-și schimbe locul de muncă în baza unui contract nou, își poate prelungi dreptul de şedere provizorie fără  a fi obligat să iasă din ţară şi să intre repetat cu prezentarea unui pachet nou de acte.

Lucrările de amenajare a Complexului de agremenet şi ecoturism din satul Ulmu, raionul Ialoveni, au fost finalizate. O comisie specială de recepţie a evaluat astăzi calitatea lucrărilor şi a constatat că acestea sunt conforme normelor, transmite MOLDPRES.

Complexul de la Ulmu face parte din proiectul de dezvoltare regională „Traseul turistic în nouă localități – crearea oportunităților de investire în turism”. Suma lucrărilor recepționate este de circa 3,2 milioane de lei, bani alocați din Fondul Național de Dezvoltare Regională.

În cadrul acestui proiect a fost efectuată îngrădirea Complexului de agrement și ecoturism, ce cuprinde un teren cu suprafaţa de trei hectare, în nemijlocită apropiere de un lac.

Pe un hectar din acest teren au fost executate lucrări de amenajare: a fost aplicat pavajul căilor de acces, au fost construite douăsprezece foișoare, un teren sportiv, un bloc sanitar, a fost săpată și amenajată o cișmea.

În cadrul ședinței Executivului din 3 octombrie 2018 a fost aprobată Hotărârea Guvernului privind decernarea Marelui Premiu pentru merite deosebite în domeniul vitivinicol pe anul 2018. Acesta va fi oferit întreprinderii mixte „Sălcuța” SRL pentru fabricarea vinurilor de calitate înaltă, propagarea tradiţiilor şi calităţii excelente a vinurilor autohtone, promovarea imaginii Republicii Moldova ca ţară vitivinicolă pe arena internaţională, precum şi pentru contribuția în dezvoltarea turismului vitivinicol moldovenesc.

Întreprinderea a fost creată în anul 1995 în baza vechii fabrici de vinuri din satul Sălcuţa, raionul Căuşeni, şi este unul dintre cei mai importanţi producători de vinuri de înaltă calitate din Republica Moldova. Întreprinderea, amplasată în sud-estul ţării, este membru al Asociaţiei Vitivinicole a Regiunii Geografice Delimitate „Ştefan-Vodă”. În prezent, întreprinderea dispune de peste 250 ha de viţă de vie, inclusiv plantate cu soiuri autohtone.

Potrivit notei proiectului, activitatea economico-financiară a întreprinderii este profitabilă, vânzările producţiei fabricate fiind în creştere. Întreprinderea nu are datorii faţă de bugetul public naţional şi fondul social.
Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Nicolae Ciubuc, a menţionat că în cadrul ministerului a fost instituită o comisie de lucru, care a examinat materialele prezentate de companiile vinicole şi a selectat în calitate de candidat pentru decernarea Marelui Premiu în anul 2018 ÎM „Sălcuţa” SRL.

Notă: Marele Premiu este o distincţie reprezentată de o statuetă, care este înmânată, anual, companiei învingătoare a concursului, în cadrul sărbătorii „Ziua Naţională a Vinului”. Distincţia dată nu este însoţită de premiu bănesc.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Guvernul Republicii Moldova

Cultura migdalului a fost și rămâne o cultură agricolă neglijată la noi în țară, unde nu există o tradiție propriu-zisă a acestei plante care se găsește mai mult în zonele cu climă mediteraneană. Cu toate acestea încă în perioada anilor 90, în Moldova au fost omologate câteva soiuri locale cum ar fi Perveneț Hramova, Victoria, F- 2052 sau Meteor, care sunt mai potrivite condițiile meteorologice și climei locale. În prezent, migdalii, ale căror fructe sunt atât de apreciate în industria dulciurilor, au început a fi cultivați mai des la noi în țară, un exemplu în acest sens fiind producătorul Laro Migdale din Ștefan Vodă.

Laro Migdale este o afacere de familie, înființată de Renat Lebedev, care în anul 2007 a decis să planteze puieți de migdale pe aproximativ 40 de ha de pământ. Un experiment care deja în al 4-lea an a dat primele rezultate, iar acum se mișcă cu pași grăbiți către o afacere profitabilă. În apropierea satului Ștefănești, r. Ștefan Vodă se află nu doar livezile celor de la Laro Migdale ci și o uscătorie performantă, unități de producere a făinii și uleiului de migdale. Renat Lebedev a investit sute de mii de euro în această afacere, o parte din bani i-a câştigat muncind 11 ani peste hotare, iar altă parte i-a obţinut prin intermediul mai multor programe de finanţare.

Cultivarea migdalului

În procesul de îngrijire a migdalelor, nu se utilizează îngrășăminte chimice (ierbicide, pesticide). Doar în primăvară copacii sunt stropiți cu zeamă bordoleză. Pomii de migdal nu sunt pretențioși la secetă, ploile ocazionale asigurându-i cu umiditatea de care au nevoie. Cel mai mare pericol la care pot fi supuși copacii de migdal sunt înghețurile de iarnă. Dacă temepraturile vor coborî la minus 27 de grade Celsius, întreaga roadă poate fi compromisă. De fapt acesta este unul din motivele de ce acest tip de afacere încă nu este prea populară în rândul agricultorilor autohtoni. Însă, într-un an reușit roada poate ajunge la 600-700 kg de pe un hectar.

Investiții în echipament

Pentru a facilita procesul de cules a migdalelor, Renat Lebedev a investit sume considerabile în procurarea unui dispozitiv care scutură copacii, a unui măturător și a unui aspirator (utilaje italiene, utilizate în livezile de migdal pentru a culege roada).

Astfel, acest proces destul de anevoios este simplificat, iar timpul și costurile sunt reduse. Un alt utilaj important este banda rulantă unde migdalele culese în aspirator, sunt deja sortate manual de pietre, sârmă, crenguțe.

Procesarea migdalelor

Afacerea Laro Migdale este cunoscută consumatorilor locali nu doar pentru nuci, ci și pentru alte produse pe care le oferă: făina de migdale, fulgii sau uleiul de migdale care sunt produse tot aici într-un ambar, în apropierea livezii. În colaborare cu alți producători locali este fabricat săpunul artizanal și alte produse cosmetice pe bază de migdal.

În cadrul gospodăriei țărănești lucrează în jur de 12 oameni (3 pe deal, 4 mecanizatori și 5 în depozit). O parte din ei sunt sezonieri. În depozit are loc separarea, uscarea și deshidratarea migdalelor, care apoi sunt pregătite pentru blanșare sau pentru producerea făinii și altor produse.

O parte din cojile de migdal sunt vândute către producătorii locali de peleți, o parte este utilizată pentru încălzirea depozitului și a clădirilor aferente, o parte merge ca îngrășământ în livadă.

Extinderea și dezvoltarea afacerii

Laro Migdale are deja o bază permanentă de cumpărători pe teritoriului Moldovei, dar reușește să exporte și în alte state (pe parcursul utltimilor ani, miezul și alte produse din migdale au ajuns în România, Italia și în țările Arabe).

Prunele din Republica Moldova au ajuns si... pe tarabele dintr-un oras din Franta.

In timp ce autortatile ruse au distrus o suta de tone de prune din Republica Moldova, in pietile dintr-un oras francez prunele noastre au fost puse pe tarabe.

Astfel, acolo, un kilogram de fructele este vandut cu 1.99 euro, adica aproape 40 de lei moldovenesti. 

In pietile de la noi, un kilogram de prune moldovenesti costa de la 5 lei in sus.

Sursa: PRO TV

Directoarea unei săli de calculatoare din Chişinău a fost amendată și condamnată la închisoare pe un termen de doi ani, dintre care un an cu suspendare, pentru utilizarea, în perioada 2010-2015, a unor programe operaţionale şi jocuri fără careva acte de proveniență.

Prima instanță a decis, în ianuarie 2018, că femeia trebuie să achite în beneficiul  Microsoft Corporation un prejudiciu material de 10.794 dolari, pentru încălcarea drepturilor de autor și a drepturilor conexe. Totodată, în privința pârâtei s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de doi ani, cu suspendarea condiţionată a executării acesteia pe un termen de probă de un an.

Procurorul nu a fost de acord cu decizia primei instanțe în partea ce ține de latura civilă și a atacat-o la Curtea de Apel Chișinău. Acuzatorul a solicitat ca directoarea sălii de calculatoare să fie obligată să achite și cheltuielile judiciare în sumă de 1.270 de lei, pentru efectuarea expertizei judiciare.

Colegiul Penal al Curții a respins însă apelul procurorului, deoarece este vorba despre cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale pentru acumularea probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.

În rest, sentința primei instanțe a fost menținută, chiar dacă femeia a invocat că nu este disponibilă să achite amenda, deoarece se află în concediu de maternitate şi are copii minori la întreținere.

Decizia instanței de Apel a fost pronunțată recent și poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție.