noi.md

O parte din producătorii de vin din țară au decis în perioada 6-7 octombrie să organizeze  sărbătoarea vinului moldovenesc la ei acasă. Astfel Ziua Națională a Vinului 2018 cu genericul „Vin din sufletul Moldovei”, va fi marcată atât în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, cât și acasă la o parte din vinării. Mai jos vă prezentăm ofertele prezentate de șase din ele:

Mileștii Mici

Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileştii Mici” invită doritorii pe data de 6 octombrie să savureze cea mai grandioasă sărbătoare a vinului moldovenesc, într-o ambianță degajată, alături de cei dragi. Vizitatorii vor avea ocazia să savureze spumante și vinuri cu IGP „Codru" din seria Allegro, să participle la excursii, să guste din bucatele tradiţionale, să se familiarizeze cu tradiţiile, cultura şi obiceiurile noastre naţionale. Prețul biletului este de 100 lei și include transportul. Mai multe detalii despre eveniment găsiți aici.

Chateau Vartely

La Château Vartely, în baza biletului procurat, toți oaspeții se vor bucura de oferta All Inclusive ce cuprinde 3 zone: zona degustă (dedicată degustării vinurilor), zona delicii (cu bucate delicioase și deserturi) și zona descoperă (excursii, foto-expoziții și un decor unic). Atmosfera va fi completată de concertul live a celor de la Duo Zephy. Prețul unui bilet pentru maturi este de 420 de lei (2 zile). Sloganul evenimentului: „10 ani Complex Turistic – 10 ani de Vin și Cultură”. Mai multe detalii aici.

Château Purcari

Aici, timp de două zile, tradițiile, muzica bună și aroma vinurilor se vor prinde într-o horă a distracției. Cei ce vor vizita vinăria Purcari vor avea parte de o excursie amplă prin vinărie, de o degustare a 3 vinuri din colecția Vinohora, de numeroase reduceri în magazinul complexului touristic și de multe alte surprize. Prețul unui bilet este de 200 de lei și include transportul. Mai multe detalii aici.

Asconi Winery

Vinăria Asconi își așteaptă oaspeții în zilele de 6 și 7 octombrie, oferind promenade prin vinărie, degustări de tulburel și de vinuri (minim 15 tipuri), reduceri și cadouri, dar și un megaconcert a celor de la Gândul Mâței (6 octombrie) și Alex Calancea Band (7 octombrie). Prețul biletului este de 150 lei și este valabil pentru o zi. Mai multe detalii aici.

Chateau Cojușna, Migdal P

Chateau Cojușna așteaptă cu drag vizitatorii oferindu-le o degustare a vinurilor cu IGP „Codru" din seria “Umbrella”, o excursie prin beciurile subterane, numeroase gustări, muzică și multă distracție. Prețul biletului este de 120 lei și include transportul. Mai multe detalii aici.

Vinăria Poiana

La vinăria Poiana, programul zilei de 7 octombrie va include degustări, excursii și bucate din bucătăria locală și europeană. Doritorii vor putea afla despre etapele procesului de producere a vinului Poiana, despre arta de a degusta și a consuma vinurile de la cei mai profesioniști somelieri și vinificatori. Evenimentul va culmina cu un recital muzical susținut de Vali Boghean Band. Prețul unui bilet este 500 de lei. Mai multe detalii aici.

madein.md

În Monitorul Oficial din 21 septembrie curent a fost publicată Hotărârea pentru aprobarea Regulamentelor-tip privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc ce constituie monopol de stat.

Astfel, prin această hotărâre au fost aprobate următoarele acte:

• Regulamentul privind organizarea și desfășurarea loteriilor

• Regulamentul privind organizarea funcționării sălilor de joc cu automate de joc cu câștiguri bănești

• Regulamentul privind organizarea și desfășurarea pariurilor pentru competițiile/evenimentele sportive

• Regulamentul privind organizarea jocurilor de noroc prin intermediul rețelelor de comunicații electronice.

Cerințele pentru organizarea jocurilor de noroc prin intermediul rețelelor de comunicații electronice pe teritoriul Republicii Moldova sunt stabilite în Regulamentul respectiv. Acesta prevede că jocurile de noroc organizate prin intermediul rețelelor de comunicaţii electronice se desfășoară numai de către agentul economic cu capital de stat împuternicit să le desfășoare. Prin intermediul rețelelor de comunicaţii electronice poate fi desfăşurat orice joc de noroc dacă sunt respectate prevederile Legii cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc şi ale regulilor aprobate de Agenţia Servicii Publice.

Echipamentul şi programele informatice utilizate trebuie să se afle în mod obligatoriu pe teritoriul Republicii Moldova. Pagina web și sistemul de control al organizatorului jocului de noroc trebuie să deţină domenul pe teritoriul RM.

Fondul de câştiguri, în cazul jocurilor de noroc desfăşurate prin intermediul rețelelor de comunicaţii electronice, se acumulează de organizator pe un cont special şi se stabilește conform regulilor aplicabile tipului respectiv de joc de noroc.

Mijloacele de joc de bază şi cele specifice utilizate sau care urmează a fi utilizate nemijlocit în activitatea din domeniu trebuie să aparțină cu drept de proprietate organizatorului, care trebuie să dispună de certificat de conformitate pentru produsele noi, eliberat de organismul de certificare, și un raport de inspecție pentru cele în funcțiune, eliberat de un organism de inspecție acreditat în condițiile Legii privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității.

Mijloacele de joc de bază și cele auxiliare trebuie să asigure conexiunea la sistemul de monitorizare on-line de stat. Nu se admit schimbări în programele informatice ale utilajului de joc care nu sunt coordonate cu autoritatea competentă și care nu sunt prevăzute în documentația tehnologică și de construcție și în documentația de program a producătorului mijloacelor de joc.

Regulamentul prevede și activitatea de monitorizare, care se desfăşoară cu respectarea unor condiții. În primul rând, este vorba de prevenirea şi combaterea riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, precum şi identificarea şi raportarea activităţilor infracţionale desfăşurate prin intermediul jocurilor de noroc. De asemenea, se va asigura integritatea şi transparenţa operaţiunilor desfăşurate de către şi prin intermediul organizatorului jocurilor de noroc, precum şi a unui sistem de joc echitabil. O altă condiție este protecţia minorilor şi prevenirea accesului acestora la jocurile de noroc, precum și asigurarea unui grad sporit de protecţie a drepturilor jucătorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive şi frauduloase.

Organizatorul jocurilor de noroc desfăşurate prin intermediul rețelelor de comunicaţii electronice este obligat să asigure conectarea permanentă, în timp real, cu platformele de joc utilizate, prin conexiuni securizate, să dispună de o platformă de joc accesibilă jucătorilor prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă, care să asigure corectitudinea, integritatea, siguranţa, transparenţa şi confidenţialitatea activităţilor şi a funcţiilor exercitate. De asemenea, el trebuie să arhiveze toate tranzacţiile financiare efectuate între organizatorul de jocuri de noroc şi jucător în ambele sensuri şi să păstreze bazele de date respective pe o perioadă de cinci ani.

Câțiva agenți economici din capitală, care-și desfășoară activitatea pe strada Industrială, vor să contribuie financiar la reparația carosabilului. În prezent, drumul se află într-o stare deplorabilă, fapt ce le creează bătăi de cap atât șoferilor vehiculelor de mare tonaj, care aparțin întreprinderilor din această zonă, cât și conducătorilor de autoturisme.

Azi, primarul interimar al capitalei Rusaln Codreanu a mers să inspecteze starea tehnică a străzii și a avut și o întâlnire cu agenții economici care vor să dea o mână de ajutor la reparația străzii.

„Unii agenții economici au solicitat ca să le permitem să contribuie financiar la reabilitarea a circa 200 de metri de stradă, iar municipalitatea salută această inițiativă”, a spus edilul interimar.

Ruslan Codreanu a solicitat Direcției generale transport public și căi de comunicație realizarea în termeni restrânși a unei schițe de proiect și a unui deviz de cheltuieli în vederea evaluării costurilor, dar și a termenelor de reabilitare a tronsonului de drum de pe str. Industrială. De asemenea, primarul interimar a menționat că municipalitatea va contribui în cadrul acestui parteneriat cu amenajarea unei zonei de staționare pentru mașinile de mare tonaj, pe sectorul de drum, care urmează a fi reabilitat.
 

Compania chineză ZTE și-a anunțat intenția de a investi în deschiderea unei fabrici de asamblare a autobuzelor electrice în Republica Moldova. Despre aceasta reprezentanții companiei au anunțat astăzi, în timpul întrevederii cu prim-ministrul Pavel Filip, transmite MOLDPRES cu referire la Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului.

„Vizita oricărui potențial investitor este o bucurie pentru noi. Dar atunci când cineva dintre ei decide să deschidă afaceri în țara noastră, pentru noi este o bucurie dublă”,  a spus prim-ministrul.

Șeful Guvernului i-a îndemnat pe investitori să aibă un dialog permanent cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, care este o verigă de legătură între Executiv și mediul de afaceri.

De asemenea, Pavel Filip a încurajat compania să investească în Zonele Economice Libere, dar și în Parcul IT virtual, care asigură condiții favorabile antreprenorilor. Un avantaj este și faptul că Republica Moldova are regim de comerț liber cu UE, țările CSI și Turcia. În prezent, un Acord similar se negociază și cu Republica Populară Chineză.

Premierul a reconfirmat deschiderea și suportul Guvernului pentru proiectele investiționale de anvergură: „Suntem deschiși pentru investitori. Vă puteți adresa cu orice problemă, să găsim rapid soluții optime”.

Pentru a imprima un start constructiv discuțiilor, prim-ministrul a dispus crearea unui grup de lucru la nivel ministerial, cu participarea reprezentanților companiei, pentru a elabora un Memorandum. În acest document urmează a fi stabilite etapele care vor fi întreprinse pentru realizarea proiectului investițional.

Reprezentanții Companiei ZTE Corporation au apreciat dialogul constructiv și deschiderea Guvernului pentru rezolvarea problemelor oamenilor de afaceri.

Micii producători, companiile start-up, dar şi întreprinderile mici şi mijlocii din sectorul agricol vor avea acces la resursele financiare oferite de Banca Europeană de Investiţii (BEI). În acest, sens Cabinetul de miniştri a aprobat iniţierea negocierilor şi semnarea amendamentului nr. 2 la Contractul de Finanţare dintre Republica Moldova şi Banca de Investiţii pentru realizarea Proiectului „Livada Moldovei”, semnat în 2014.

Noul amendament al contractului prevede extinderea listei activităților investiționale eligibile spre finanțare, printre care se regește procesarea legumelor, dezvoltarea pepinierelor, procesarea strugurilor și dezvoltarea agroturismului.

De asemenea, vor avea acces la resursele creditului BEI și micii producători de legume, fructe, nuci și arbuști decorativi din sectorul agricol. Proiectul va permite modernizarea tehnologică și creșterea competitivității fructelor autohtone pe piața internă și cea externă.
 
Proiectul „Livada Moldovei” prevede acordarea de către BEI a unui împrumut în valoare de 120 milioane de euro, prin intermediul căruia producătorii pot beneficia de sprijin financiar. Banii pot fi accesați prin operațiuni de creditare sau prin intermediul companiilor de leasing. Costul total al fiecărui sub-proiect nu poate depăși 5 milioane de euro.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a dispus retragerea din comerț a 220 de kilograme de ardei, 180 de kilograme de roșii și 80 de kilograme de castraveți care nu corespund cerințelor minime de calitate, transmite IPN cu referire la un comunicat de presă al instituției.

În urma controalelor inopinate în unitățile de comerț din municipiul Chișinău, în perioada 24 – 26 septembrie, inspectorii au constatat că pe unele produse lipsesc informațiile despre originea, calitatea, calibrul, categoria, anul recoltei și informația cu privire la tratarea suplimentară a fructelor și legumelor.

Inspectorii au descoperit în depozite fructele și legumele neetichetate, legume neconforme plasate spre comercializare precum și fructe și legume în stare de alterare puse în vânzare.

Fundaţia Comunitară Ungheni a anunţat lansarea celei de-a doua ediţii a programului de granturi mici “Comunităţi puternice cu valori şi tradiţii autentice”. Data limită de depunere a cererilor de finanţare este 9 octombrie, transmite MOLDPRES.

Programul are drept scop dezvoltarea și consolidarea bunelor practici de participare cetățenească în procesul  de dezvoltare durabilă a localităților prin promovarea identității locale și valorificarea tradițiilor meșteșugărești specifice fiecărei localități.

Beneficiari de granturi pot fi organizaţii neguvernamentale, grupuri de iniţiativă, instituţii publice. În funcţie de anumite condiţii, beneficiarii pot aplica pentru granturi de 7 şi 20 de mii de lei, cu o contribuţie de 25% şi, respectiv, 35% din suma solicitată.

Granturile vor fi acordate pentru implementarea proiectelor comunitare inovative în domeniile: meșteșuguri populare, odihnă și recreere, sport, care vor cuprinde activități de mobilizare și participare civică la soluționarea problemelor comunității locale, desfăşurate cu implicarea unui număr mare de cetățeni și informarea publicului larg despre implementarea lor.

Au muncit în străinătate, iar cu banii adunaţi au pus pe picioare o afacere acasă. Este vorba despre o familie din orașul Cahul, care cinci ani a muncit în Rusia și s-a întors în țară ca să deschidă o fabrică de șervețele umede.

"Aici ele se taie pe fâșii de dimensiunile pe care noi le dăm, trece complexul de tăiere, după asta merge aranjarea șervețelului".

Soții Haralampie și Angela Bălteanu au cercetat piața autohtonă și au înțeles că în Moldova nu mai există producători de şerveţele umede. Aşa că, au urmat nişte cursuri în străinătate şi s-au apucat de treabă. Haralampie Bălteanu este inginer de profesie şi spune că asta îl ajută foarte mult în afacere.

"Toată aranjarea liniilor, procesul tehnologic este menținut de mine personal", a spus Haralampie Bălteanu, antreprenor.

Deocamdată, produsele sunt vândute în Chișinău și în partea de sud a ţării, dar antreprenorii vor să se extindă.

"Cea mai mare problemă este plasarea pe piață. Este destul de îngreunată. Piața este divizată, este împărțită, este ocupată de import", a spus Haralampie Bălteanu, antreprenor.

Soţia bărbatului este responsabilă de procesul de producere. Experiența în medicină îi este de folos acum.

"Cum ajungem la lucru, de aici ne pornim, fiindcă apa trebuie curățată, filtrată, trebuie pregătită soluția", a spus Angela Bălteanu, antreprenoare.

Soții au beneficiat și de un grant în valoare de 200 de mii de lei, prin programul PARE 1+1. Banii obținuți i-au ajutat să cumpere utilaj.

"Unde n-ai pleca, ca acasă nu este nicăieri. Mereu există dorința de a reveni. Toți trebuie să revină acasă. Și se poate de produs, se poate de trăit acasă. Se poate de făcut ceva bun", a spus Haralampie Bălteanu, antreprenor.

publika.md

Afacere pe bani europeni. Un bărbat din satul Corten, Taraclia, care este pasionat de creşterea oilor, şi-a îndeplinit visul. Acesta a reuşit să aducă, în premieră, în Moldova o rasă franceză de ovine. Fermierul a beneficiat de un grant în valoare de aproape 21 de mii de euro, bani oferiţi în cadrul programului SARD, implimentat de PNUD.

Stepan Sabia creşte oi de mai bine de 14 ani. Are o stână cu 500 de animale. Bărbatul povesteşte că îşi dorea de mult timp să aducă ovine din rasa "Ile de France" în ţara noastră.

"Această rasă de oi se deosebeşte de altele prin faptul că producţia de carne este mai mare. Datorită lor putem creşte atât producţia, cât şi să asigurăm piaţa din Moldova cu carne de calitate", a spus Stepan Sabia, locuitor satul Corten, Taraclia.

Fermierul şi-a propus să înmulţească rasa franceză. Câteva dintre oile pe care le-a cumpărat au adus pe lume deja 11 miei.

"Această rasă de oi dă carne cu 10% mai multă decât o rasă obişnuită. De asemenea, acestea pot făta în doi ani câte trei generaţii", a spus Stepan Sabia, locuitor satul Corten, Taraclia.

Stepan Sabia a creat şi patru locuri de muncă.

"Dacă nu era să fiu mulţumit, atunci nu aş fi lucrat aici. Şi condiţiile sunt foarte bune, nu aş vrea să lucrez în altă parte", a spus Stepan Sabia, locuitor satul Corten, Taraclia.

În total, datorită fondurilor europene, în Autonomia Găgăuză şi Taraclia au fost iniţiate 30 de afaceri în mai multe domenii, inclusiv în agricultură, alimentaţie publică şi prelucrarea metalului.

publika.md