Furnizorii de servicii de acces la Internet vor putea oferi utilizatorilor posibilitatea de instalare a aplicaţiilor de filtrare a conţinutului cu impact negativ asupra copiilor, potrivit unor modificări legislative care au fost publicate astăzi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, transmite MOLDPRES.

În aceeași ediție a Monitorului Oficial a fost inserat și decretul prezidențial privind promulgarea modificărilor legislative.

Conform proiectului, furnizorii vor introduce în meniul principal al paginilor web oficiale ale lor un compartiment dedicat informaţiilor privind siguranţa pe Internet.

Potrivit autorilor, datorită noilor prevederi, va fi instituit controlul parental asupra conținutului pe care îl vizualizează copiii.

noi.md

Reţeaua de magazine Casa Brutarilor şi Belforno, controlată prin intermediul companiei Bake Expert cu afaceri de 9,2 mil. euro de către antreprenorul Dragoş Şerb, va deschide în luna septembrie un magazin în Chişinău (Republica Moldova), marcând astfel ieşirea peste graniţe. În prezent, reţeaua numără 34 de magazine, toate în Bucureşti.

„În luna septembrie vom deschide primul magazin din Republica Moldova, în Chişinău. Am pornit la drum cu un proiect ambiţios, care cuprinde minimum cinci magazine până la sfârşitul anului şi ulterior chiar o mică unitate de producţie acolo“, a declarat pentru ZF Dragoş Şerb.

foto: zf.ro

Bake Expert, compania deţinută de  Dragoş Şerb, a cumpărat reţeaua de magazine Casa Brutarilor şi Belforno Fresh de la grupul austriac Goodmills, care a deţinut în România fosta fabrică Titan. Ulterior tranzacţiei, mai multe magazine Belforno au fost transformate în Casa Brutarilor.

Compania lui Dragoş Şerb a mai preluat şi secţia de specialităţi de pâine de la Goodmills.

El a fost director al magazinelor cu produse de panificaţie Casa Brutarilor şi Belforno Fresh înainte de a le prelua. Înainte de a lucra pentru producătorul pâinii Titan, el a activat ca CEO în cadrul Natura SRL, companie deţinută de Daniel Guzu, care are în portofoliu brandurile Ana are şi Casa Panciu. De asemenea, el a lucrat şi în cadrul producătorului de pâine VelPitar.

bani.md

La sfârşitul lunii iunie 2018 soldul depozitelor la vedere a fost la nivel de 59,3 miliarde lei, înregistrând o majorare cu 8,9% faţă de sfârşitul lunii iunie 2017. Creşterea continuă a economiilor caracterizează evoluţia sectorului bancar începând cu a doua jumătate a anului 2016, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Faţă de sfârşitul lunii iunie 2017, soldul depozitelor în monedă naţională (59,9% din volumul total) s-a majorat cu 14,8%, atingând un volum de 35,5 miliarde lei. Este de remarcat creşterea semnificativă a depozitelor la vedere – cu 34,1%. Aceasta se argumentează prin faptul că populaţia preferă să-şi păstreze economiile în lei având acces la ele fără restricţii, în pofida dobânzii mai mici comparativ cu depozitele la termen. Totodată, depozitele la termen sunt în creştere cu doar 3,2% faţă de sfârşitul lunii iunie 2017.

În luna iunie 2018 au fost atrase depozite noi în monedă naţională cu 7,7% mai puţin comparativ cu luna iunie 2017.

Soldul depozitelor în valută străi­nă este cu doar 1% mai mare faţă de situaţia de la sfârşitul lunii iunie 2017, însumând 23,7 miliarde lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în lei, valoarea acestora în mare parte depinde de evoluţia cursului de schimb. În luna iunie 2018 au fost atrase depozite noi în valută străină cu 4,2% mai mult faţă de luna iunie 2017. “Ca factor determinant al evoluţiei pasive în acest domeniu poate fi menţionată aprecierea monedei naţionale faţă de dolarul SUA şi Euro în aceeaşi perioadă, preferinţa populaţiei de a-şi păstra economiile în lei, precum şi ratele foarte joase ale dobânzii”, potrivit analizei evoluţiei economiei făcută de Ministerul Economiei.

Per total, în semestrul I al anului 2018, în sectorul bancar a continuat tendinţa de creştere a soldului depozitelor. Conform rapoartelor prudenţiale, acesta s-a majorat cu 1,7 la sută în perioada de referinţă, constituind 60,9 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 65,6% din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 34,1% şi depozitele băncilor – 0,3%). Cel mai mare impact asupra majorării soldului depozitelor l-a avut creşterea depozitelor persoanelor juridice cu 690,0 mil. lei (3,4%). De asemenea, s-a majorat şi soldul depozitelor persoanelor fizice cu 371,3 mil. lei (0,9%).

Din totalul depozitelor, 58,7% a revenit depozitelor în lei, soldul acestora s-a majorat cu 1,5 miliarde lei (4,6%), constituind 35,8 miliarde lei la sfârşitul lunii iunie. Depozitele în valută au alcătuit 41,3% din totalul depozitelor, soldul acestora a descrescut pe parcursul semestrului cu 460,9 mil. lei (1,8%), alcătuind 25,2 miliarde lei.
Lichiditatea în bănci, la nivel înalt

Economiştii sunt de părere că băncile nu sunt interesate în atragerea depozitelor, deoarece ele şi aşa dispun de lichidităţi pe care nu le pot utiliza, ca urmare a reducerii creditării economiei. Ba mai mult, pentru depozitele atrase băncile trebuie să plătească şi dobândă. În viitor sunt posibile două scenarii, revigorarea cererii pentru credite a economiei sau reducerea în continuare a ratelor dobânzilor la depozitele bancare şi menţinerea la un nivel înalt de către BNM a normelor rezervelor obligatorii în lei la 40%.

Potrivit informaţiilor BNM, băncile menţin în continuare indicatorii lichidităţii la un nivel înalt. Astfel, valoarea indicatorului lichidităţii pe termen lung (principiul I al lichidităţii) a constituit 0,6 (limita ≤1), fiind la acelaşi nivel cu finele anului 2017. Lichiditatea curentă pe sector (principiul II al lichidităţii) practic nu s-a modificat, constituind 55,6 la sută (limita ≥20%), mai mult de jumătate din activele sectorului bancar fiind concentrate în active lichide. E de menţionat că cele mai mari ponderi în activele lichide le deţin depozitele la BNM – 40,3 la sută, valorile mobiliare lichide – 30,8 la sută şi mijloacele interbancare nete – 18,9 la sută. Pe parcursul semestrului I 2018, ponderea depozitelor la BNM a crescut cu 4,2 la sută. Totodată, a scăzut ponderea valorilor mobiliare lichide cu 3,5 p.p. şi ponderea mijloacelor interbancare nete cu 1,4 p.p.

Scade profitul băncilor

La sfârşitul lunii iunie, profitul băncilor a însumat 935,8 mil. lei şi, comparativ cu perioada similară a anului precedent, s-a micşorat cu 2,2 la sută.

Veniturile totale au constituit 3,5 miliarde lei, dintre care veniturile din dobânzi – 62,1% (2,2 miliarde lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 37,9% (1,3 miliarde lei). Concomitent, cheltuielile totale au alcătuit 2,5 miliarde lei, inclusiv cheltuielile cu dobânzile – 30,2% din totalul cheltuielilor (762,7 mil. lei), iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 69,8% din totalul cheltuielilor (1,8 mil. lei).

Micşorarea profitului a fost determinată de micşorarea veniturilor din dobânzi cu 11,7% sau cu 285,7 mil. lei ca urmare a diminuă­rii ratei dobânzii şi a portofoliului de credite, precum şi de majorarea cheltuielilor neaferente dobânzilor cu 8,0% sau cu 130,6 mil. lei.

Concomitent, au crescut veniturile neaferente dobânzilor cu 14,5% sau 166,5 mil. lei. Ponderi semnificative în veniturile neaferente dobânzilor ocupă veniturile din onorarii şi comisioane – 58,0%, veniturile din diferenţa de curs valutar – 28,9 la sută (venituri din comercializarea valutei şi din reevaluarea acesteia), alte venituri din exploatare – 13,0%.

Cheltuielile cu dobânzile au descrescut cu 23,1% sau 228,9 mil. lei, ca urmare a diminuării ratei medii la depozite.

La sfârşitul lunii iunie, rentabilitatea activelor şi rentabilitatea capitalului au constituit 2,2 la sută şi, respectiv, 13,4 la sută, fiind în creştere cu 0,3 p.p. şi respectiv cu 2,0 p.p. comparativ cu sfârşitul anului precedent.

În ceea ce priveşte activele totale pe sistemul bancar, acestea au constituit 80,6 miliarde lei, majorându-se pe parcursul semestrului I 2018 cu 1,5% (1,2 miliarde lei).

La sfârşitul lunii iunie, soldul portofoliului de credite brut a constituit 41,1 la sută din totalul activelor sau 33,1 miliarde lei, micşorându-se pe parcursul semestrului I 2018 cu 1,0 la sută (327 mil. lei). Totodată, s-a majorat volumul creditelor noi acordate cu 11,6 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, unul din factori fiind diminuarea ratei dobânzii la credite.

De asemenea, în lunile martie-iunie 2018 s-a înregistrat o creştere lunară a portofoliului de credite. Cea mai mare creştere a fost înregistrată la creditele de consum şi la creditele acordate pentru procurarea imobilului.

Victor URSU

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) anunță că în ultimul an a verificat mai mulți agenți economici care practică comerțul online, dacă respectă sau nu legislația fiscală.

Astfel, în urma controalelor fiscale operative efectuate, au fost întocmite 169 de procese verbale cu privire la contravenție aferente desfășurării activității de întreprinzător fără înregistrare la organele competente, dintre care 41 pe parcursul lunii iulie a anului curent. SFS susține că valoare totală a amenzilor aplicate conform Codului contravențional a ajuns la aproape 293 de mii lei, inclusiv în luna iulie 69,9 mii lei. În același timp, sancțiunile aplicate, potrivit prevederilor Codului fiscal, s-au cifrat la 134 mii lei, din care 55 mii lei numai în luna iulie a acestui an.

Verificările au vizat comercializarea mai multor tipuri de produse precum: telefoane mobile (42 de procese verbale), mărfuri pentru copii (10 procese verbale), produse din categoria ”totul pentru casă” (21 procese verbale), produse de parfumerie (10 procese verbale), lecții auto, ceasuri, chirie auto, portmonee, ochelari, biciclete, tutun, inclusiv alte domenii (80 de procese verbale).

Trei angajați ai Serviciului Fiscal de Stat și doi administratori de firme au fost reținuți în urma perchezițiilor desfășurate joi, 23 august, într-un dosar de evaziune fiscală în proporţii deosebit de mari. Suspecții ar fi gestionat afaceri cu alcool etilic fără a contabiliza veniturile.

Șeful Procuraturii municipiului Chișinău, Ștefan Șaptefrați, a specificat pentru CrimeMoldova că angajații Serviciului Fiscal de Stat sunt bănuiţi de abuz de serviciu, iar administratorii de firme sunt suspectați de evaziune fiscală în proporţii deosebit de mari.

„Începând cu anul 2017, angajaţii Direcţiei Control Fiscal Operativ ar fi favorizat accesul celor doi administratori de firme în depozitele sigilate ale unui post fiscal din Orhei, în care era depozitat alcool etilic. Angajaţii firmelor, ar fi preluat şi realizat circa 35 de mii de litri de alcool etilic, fără întocmirea actelor fiscale, fiind prejudiciat bugetul de stat în proporţii deosebit de mari”, a spus Șaptefrați.

Acţiunile de urmărire penală au loc în cadrul a două cauze, iniţiate acum câteva luni.

Pe acest caz, procurorii și ofițerii de investigații au desfășurat azi descinderi în peste 20 de localități din municipiul Chișinău și raionul Orhei. Perchezițiile au avut loc la domiciliile, în mașinile, dar și la sediul agentului economic.

Dacă vor fi găsiți vinovați, afaceriștii riscă până la șase ani de închisoare.

În baza de date ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) sunt înregistrate 232 locuri de muncă vacante destinate specialiștilor în activitatea financiară, economică sau comercială: contabili-șef (16), ofițeri bancari (16), economiști (9), specialiști în problemele perceperii fiscale (4) etc.

ANOFM a publicat informația privind locurile de muncă vacante. Astfel, la 21 august curent, în baza de date a Agenției erau înregistrate 11190 locuri de muncă vacante, în creștere față de numărul înregistrat la începutul lunii august, când erau 11164.

Cel mai mare număr de locuri vacante este în capitală, unde agenții economici declară libere 3747 posturi de muncă.

În municipiul Bălți sunt înregistrate 947 locuri vacante, iar în UTA Găgăuzia – 295. În Ungheni și Cahul, de asemenea, sunt multe locuri de muncă vacante – 541 și, respectiv, 561.
Cele mai puține locuri libere sunt declarate în Criuleni – 46 și în Edineț – 42.
Conform datelor, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2363 locuri de muncă, constituind circa 21% din numărul total de locuri vacante.

În învățământ sunt înregistrate cele mai multe locuri vacante – 485, dintre care 188 pentru educatori, 90 – profesori învățământ primar și gimnazial, 77 – profesori învățământ liceal etc.

În domeniul sănătății avem 477 locuri de muncă libere. Este nevoie de medici specialiști (144), asistenți medicali (143), medici de familie (48), specialiști medicina generală (43), farmaciști (33) etc.

De asemenea, pe piața muncii sunt solicitați specialiștii din autoritățile publice, pentru care se pun la dispoziție 127 locuri de muncă.

228 locuri de muncă libere sunt destinate inginerilor și tehnicienilor, 100 — celor din domeniul marketingului, 54 — pentru consultanții din diferite ramuri, 44 — pentru asistenții sociali, 30 – pentru secretare, 16 — pentru programatorii software etc.

Pentru persoanele cu nivel de instruire secundar profesional și pentru muncitorii necalificați, Agenţia oferă 8827 locuri de muncă, ce constituie 79% din numărul total de locuri vacante.

Tradițional, cel mai mare număr de locuri vacante sunt pentru lucrătorii din industria textilă și confecții – 2228, dintre care 1699 sunt pentru cusători.

În câmpul muncii sunt așteptați pentru angajare 767 operatori, aparatiști și mașiniști la instalații și 732 lucrători calificați în întreprinderile industriale. În transport și telecomunicații se propun 539 locuri vacante, în domeniul hotelier – 518, în construcții – 185, în agricultură – 167 etc.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

De asemenea, urmare a unui anunț publicat de un comerciant de racii vii pe un site de anunțuri, inspectorii s-au autosesizat și au verificat informația. Comerciantul nu deținea careva acte pentru racii expuși spre comercializare, întocmindu-se un proces-verbal în baza art.114(3) al Codului Contravențional al R.M. cu aplicarea amenzii în mărime de 3000 lei.

Serviciul Piscicol de Stat

Cabinetul de miniștri a aprobat modificarea și completarea Legii cu privire la comerțul interior, precum și crearea cadrului normativ necesar implementării prevederilor Legii cu privire la tichetele de masă și ale Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a menționat că acest proiect vizează comerțul interior cu privire la prestarea serviciilor de alimentație publică și desfășurarea comerțului cu amănuntul.

Astfel, principalele prevederi ale proiectului sunt substituirea autorizației de funcționare a unităților comerciale şi prestării servicii, cu procedura de notificare despre inițierea activității de comerț, la autoritatea administrației publice locale. De asemenea, vor fi incluse gradual restricțiile la utilizarea și comercializarea pungilor de plastic, de către unitățile de comerț cu amănuntul, în funcție de grosimea acestora.

Antreprenorii nu vor mai trebuie să solicite autorizație de funcționare și desfășurare a comerțului cu amănuntul. Va fi suficient doar să depună o notificare la autoritatea administrației publice locale. Astfel, va fi simplificată desfășurarea activității de comerț interior și activității de întreprinzător. Totodată, de la începutul anului 2019 se interzice utilizarea și comercializarea pungilor din plastic subțire, cu grosimea mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj. De la 1 ianuarie 2021, se interzice utilizarea și comercializarea pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj, a accentuat Chiril Gaburici.

mei.gov.md