În contractul de guvernare al marii coaliții, conservatorii și social-democrații s-au înțeles să elaboreze o lege a imigrației pentru a favoriza venirea în Germania a persoanelor cu înaltă calificare.

Potrivit publicației economice "Handelsblatt", ministrul de Interne Horst Seehofer ar fi pregătit un proiect de lege în acest sens, cu anumite prevederi-cheie.

În Germania se discută de mai mulți ani despre adoptarea unei legi a imigrației, prin care să fie favorizată primirea în țară a migranților cu înaltă calificare profesională, după modelul aplicat cu succes de țări precum Canada sau Australia. Documentul pregătit de ministrul de Interne ar fi fost deja convenit cu miniștrii germani ai Muncii și Economiei, după cum mai relatează "Handelsblatt". Cât de repede, proiectul va fi prezentat în cabinetul de la Berlin.

Contractul de guvernare al marii coaliții prevede adoptarea unei astfel de legi, prin care "să se reglementeze într-un mod nou și transparent atragerea în Germania a lucrătorilor calificați, pentru a satisface cererea tot mai mare de pe piața germană a muncii". Cancelara Angela Merkel a vorbit în iulie despre acest demers ca despre un "proiect central" al marii coaliții.

Angajații germani nu vor mai fi favorizați

Potrivit "Handelsblatt", imigranții vor fi aleși în baza unor criterii precum calificarea profesională, vârsta, cunoștințele de limbă germană, dovada unei oferte de angajare din Germania și asigurarea costurilor de trai în această țară. Guvernul german va renunța în curând la prevederea controversată care îi obligă pe patronii germani să favorizeze la angajare cetățenii germani în dauna străinilor, la același nivel potențial de calificare. "Renunțăm în principiu la favorizarea căutării prealabile a unor angajați germani pentru ocuparea posturilor vacante pe piața muncii", se spune în documentul elaborat de ministrul Seehofer. În prezent, angajatorii germani nu sunt obligați să respecte această prevedere doar în cazul domeniilor profesionale care suferă de o lipsă acută de personal calificat.

Potrivit relatării publicației economice amintite, a fost preluată în proiectul de lege și o solicitare a ministrului social-democrat al Muncii, Hubertus Heil. Acesta vrea ca străinii cu înaltă calificare să primească drept temporar de rezidență în Germania, pentru a-și căuta un loc de muncă, chiar și în cazul în care ei nu pot dovedi pe moment că au o ofertă clară de angajare de la o firmă germană. Prevederea se aplică deja în cazul absolvenților de facultate.

Se renunță la sistemul pe puncte?

Documentul nu face nicio referire la un sistem de imigrație pe puncte, propus inițial de SPD. Nu este menționată nici posibilitatea discutată intens în ultima vreme ca unii azilanți să fie scoși din procedura de acordare a azilului și să fie mutați în cea normală de imigrație, pentru a favoriza accesul lor pe piața germană a muncii. "Migrația care are ca scop obținerea beneficiilor acordate de sistemul social german va fi împiedicată", se mai precizează în document.

Iubitorii de pisici au o cafenea dedicată numai lor. Ei pot acolo să ia masa şi să se relaxeze în compania a 12 feline.

Femeia din imagini nu are o pisică acasă, aşa că localul, deschis recent, este o bucurie pentru ea.

"Eu mă bucur fiindcă acasă ca să ţii o pisică este foarte greu, dar aici e un fel de relaxare mai ales pentru copil. Asta e tare super."

Proprietara cafenelei cu pisici spune că ideea a fost preluată de peste hotare.

"Am hotărât să deschidem o astfel de cafenea confortabilă, unde fiecare poate să vină să se odihnească, pentru că pisicile îţi permit să te relaxezi şi să savurezi momentul" , a spus administratoarea localului, Iulia Dobranscaia.

Clienţii sunt încântaţi de local. Ei spun că pisicile au efect terapeutic.

"Demult trebuia deschisă o astfel de cafenea, pentru că la noi totul este atât de monoton, iar aici este ceva mai divers."

"Desigur, voi veni aici cu familia, prietenii să petrecem frumos timpul, pentru că pisicile sunt prietenii noştri şi cel mai bun antidepresiv."

"Mai mult cred că vor veni aici soţia cu fiica, dar astăzi şi eu am venit. Fiica cred că deja se joacă acolo undeva cu pisicile."

"Schimbul de energie cu pisici dintotdeauna am ştiut că este unul pozitiv, ele extrag durerea, asta o ştiu încă de la buneii mei, că atunci când te doare pune pe locul ăla pisica şi îţi va sta mai bine. Cu siguranţă va avea priză acest local", a spus actrița Daniela Burlaca.

Administraţia localului îşi propune să mărească numărul de pisici.

publika.md

Foto: locals.md

Sancțiuni mai mari pentru încălcarea regulilor de utilizare a mașinilor de casă și control. Potrivit unui proiect de lege, aprobat de Parlament, amenzile ar putea ajunge până la 15 mii de lei.

Mai exact, încălcarea regililor de utilizare a mașinii de casă și control (efectuarea încasărilor bănești în numerar în lipsa mașinii de casă și control, în cazul în care actele normative în vigoare prevăd folosirea ei, efectuarea încasărilor bănești în numerar fără utilizarea mașinii de casă și control existente, neasigurarrea emiterii bonului de casă de valoarea sumei real încasate/primite, neasigurarea bilanțului numerarului în mașina de casă și control care constă în formarea excedentului de numerar nejustificat documentar în sumă mai mare de lei, utilizarea mașinii defecte care constă în neactivarea memoriei fiscale sau imposibilitatea de identificare a softului instalat, utilizarea mașinii care nu este sigilată de Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit), se sancționează cu amendă de la 5 mii la 15 mii de lei.

În redacția actuală, Codul fiscal prevede amenzi maxime de 7 mii de lei.

Evoluţia pozitivă a formării brute de capital fix a fost susţinută atât de investiţiile în construcţii, cât şi cele în maşini şi utilaje. Variaţia stocurilor a generat un impact pozitiv asupra dinamicii activităţii economice. În trimestrul I 2018, contribuţia din partea componentei investiţionale la creşterea PIB a devenit pozitivă, reprezentând 2,4 puncte procentuale, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Dinamica a fost determinată în principal de evoluţia variaţiei stocurilor care a generat un aport de 1,5 p.p. la creşterea PIB, spre deosebire de trimestrul IV 2017, când acesta a fost unul negativ. În acelaşi timp, rata anuală a formării brute de capital fix a consemnat un nivel de 4,2% sau cu 0,2 p.p. inferioară celei din trimestrul IV 2017. Temperarea ratei anuale a formarii brute de capital fix a fost determinată de diminuarea cu 1,5 p.p. a ratei anuale a investiţiilor orientate în „construcţii”, până la nivelul de 3,6%. Totodată, rata anuală a investiţiilor direcţionate pentru procurarea de „maşini şi utilaje” a accelerat cu 2,4 p.p., până la nivelul de 5,8%.

În acelaşi timp, potrivit datelor operative prezentate de Biroul Naţional de Statistică, în trimestrul I 2018 rata anuală de creştere a investiţiilor în active imobilizate corporale s-a poziţionat la nivelul de 2,3%. În structură, contribuţiile pozitive la dinamica investiţiilor în mijloace fixe le-au revenit, în principal, grupelor „mijloace de transport” şi „clădiri nerezidenţiale”. Aceste evoluţii au fost atenuate, în mare parte, de declinul investiţiilor în construcţia de clădiri rezidenţiale. Din perspectiva surselor de finanţare a procesului investiţional, sursele din „bugetele unităţilor administrativ-teritoriale” şi „mijloacele proprii” au consemnat o dinamica pozitivă, iar acumulările de capital efectuate din contul „investitorilor străini” şi al „bugetului de stat” au consemnat o dinamică negativă.

“Pe termen mediu, avem nevoie de a îmbunătăţi semnificativ incluziunea financiară a populaţiei şi a întreprinderilor mici şi mijlocii. Mai este absolut necesar să dezvoltăm şi să dinamizăm piaţa financiară locală. Culmea e că suferim de exces de bani în sistemul bancar şi în acelaşi timp de lipsă de investiţii private. Trebuie să creăm un sistem financiar în care nu doar băncile, ci şi societăţile de investiţii, fondurile de pensie şi asigurătorii vor direcţiona efectiv economiile populaţiei spre proiecte antreprenoriale şi de investiţii solide, aşa cum se face în toată lumea”, a răspuns guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea întrebărilor mass-media.

Reformarea procedurilor de insolvenţă – inevitabilă

Potrivit lui Cioclea, Republica Moldova mai are nevoie de o reformă profundă a procedurilor de insolvenţă care ar favoriza accelerarea recuperării creditelor neperformante sau preluarea întreprinderii falimentate de un antreprenor mai bun. Actualmente, preluarea drepturilor de proprietate sau creanţe este foarte anevoioasă şi, în fond, nu încurajează reînnoirea şi revitalizarea capitalismului moldovenesc. Modernizarea sistemului de plaţi este o altă măsură de care depinde dinamismul şi dezvoltarea economiei naţionale. În toate aceste domenii, şi în multe altele, ne-ar putea ajuta experţii FMI şi ai Băncii Mondiale. Discuţii sau proiecte de colaborare în unele domenii au şi început.

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în luna iunie producţia industrială s-a majorat, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, cu 10,2%, ca urmare a creşterii producţiei industriale în industria extractivă (+16,4%) şi în industria prelucrătoare (+10,0%), precum şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+9,7%).

În luna iunie 2018, producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, s-a majorat cu 15,4% faţă de luna iunie a anului precedent, ca efect al creşterii producţiei industriale în industria extractiva (+14,1%), în industria prelucrătoare (+17,3%) şi la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+13,0%).

În ianuarie-iunie 2018, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 8,4%, ca urmare a creşterii în industria extractivă (+2,3%), în industria prelucrătoare (+9,5%) şi la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+5,0%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în ianuarie-iunie 2018, comparativ cu ianuarie-iunie 2017, a crescut cu 13,4%, datorită creşterii în industria extractivă (+2,5%), în industria prelucrătoare (+15,9%) şi la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+5,4%).

Cert este că, deşi industria înregistrează indicatori pozitivi, Republica Moldova exportă preponderent produse agricole. În prima jumătate a anului 2018, rata anuală a exporturilor şi-a continuat tendinţa ascendentă semnalată pe parcursul anului precedent, dinamică susţinută preponderent de performanţa din sectorul agricol şi de o cerere majorată din partea UE. Astfel, în primul trimestru al anului 2018 rata anuală a exporturilor s-a poziţionat la nivelul de 28,4% sau cu 2,0 p.p. superioară celei din trimestrul IV 2017. Totodată, rata anuală a exporturilor pentru primele două luni ale trimestrului II 2018 s-a poziţionat la nivelul de 28,6% sau cu 0,2 p.p. superioară celei din trimestrul I 2018. Exporturile către ţările UE reprezintă circa 2/3 din totalul exporturilor, astfel şi contribuţia acestora la evoluţia exporturilor totale este una dominantă. În ceea ce priveşte structura exporturilor, articolele de manufactură constituie – 23,7%, produsele agricole – 21,2%, iar echipamentele şi maşinile – 20,5%.

Nivelul dobânzilor la credit, la nivelul minimului istoric

Referindu-se la acordarea împrumuturilor ieftine oferite agenţilor economici pentru impulsionarea investiţiilor, Sergiu Cioclea a menţionat în acelaşi interviu că misiunea primară a Băncii Naţionale nu este de a micşora dobânzile la credite, ci de a asigura stabilitatea preţurilor. Este adevărat că lupta contra inflaţiei are drept consecinţă reducerea generală a primelor de risc şi, deci, a ratelor de dobândă la toate activele financiare, inclusiv la creditele bancare. Totuşi, în condiţiile când ţinta inflaţiei anuale fixate de BNM este de 5%, nivelul dobânzilor este irealist, căci este inferior ratei inflaţiei anticipate. Cu toate acestea, nivelul actual al dobânzilor la creditele noi în lei moldoveneşti atinge minimele istorice: 9,3% la credite pentru agenţii economici şi 7,9% pentru persoanele fizice. “Vă atrag atenţia că e pentru prima dată când ratele pentru persoanele fizice sunt inferioare celor practicate pentru agenţii economici. Stabilizarea condiţiilor monetare şi intensificarea concurenţei bancare vor încuraja îmbunătăţirea ratelor şi scadenţelor de împrumut”, a subliniat guvernatorul BNM.

Totodată, înainte de a contracta vreun credit, este necesar de a verifica minuţios rata dobânzii anuale efective, aşa-zisa rată DAE. Rata DAE poate fi mai mare decât rata anunţată a creditului, ţinând cont de comisioane şi alte taxe bancare. Rata DAE este adevărata rată de împrumut şi trebuie să fie compatibilă cu veniturile familiei pentru a evita capcana supraîndatorării.

Victor URSU

Contractele cu mai multe companii implicate în reabilitarea drumurilor din fonduri externe au fost reziliate de la începutul acestui an, din cauza neîndeplinirii condițiilor contractuale, informează MOLDPRES.

„A fost luată decizia, în comun cu partenerii de dezvoltare, de a rezilia contractele unde nu există posibilitatea de a fi executate lucrările în timp util. Este vorba despre 7 din 14 contracte și de 235 km de drumuri. Deci, 50 la sută dintre contracte au fost reziliate”, a declarat astăzi, la o conferință de presă, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatâi.

Astfel, contractul cu o companie din România, care urma să repare 85 km de drum de pe traseul Chișinău-Giurgiulești, a fost reziliat. Ulterior, lucrările au fost scoase din nou la licitație și urmează a fi realizate de o companie din Ucraina.

Un alt contract, de această dată cu o companie din Portugalia, a fost reziliat după ce aceasta a intrat în insolvabilitate și pe parcursul anului trecut nu a realizat nici o intervenție pe drumul R14 Bălți – Sărăteni.

Proiectul de reabilitare a drumului R34 Hâncești – Leova - Cahul – M3, finanțat din surse externe, urmează a fi actualizat, după ce contractul cu firma care urma să-l repare a fost anulat. Același lucru s-a întâmplat și în cazul drumului R 9 Soroca - Arionești.

Și lucrările pe traseul Chișinău - Ialoveni au fost sistate. Autoritățile de la Chișinău au reușit însă să păstreze creditul oferit de partenerii externi pentru finanțarea proiectului.

Moldovenii cumpără tot mai multe mașini noi. În primele șapte luni ale anului, au fost achiziţionate cu peste 28 la sută mai multe automobile decît în aceeași perioadă a anului trecut. Iar cifrele sînt cu aproape 67 la sută mai mari decît acum 2 ani.

noi.md

Producătorul Iurie Stratan deține o plantație cu peste 23 de soiuri de corn lângă satul Crețoaia, raionul Anenii Noi.

Cornul este un arbust întâlnit în Moldova în special în pădurile de foioase, în parcuri sau în grădinile oamenilor, însă deocamdată nu și în culturi, cu toate că din coarne se poate obține o mare varietate de produse.

Iurie Stratan din satul Crețoaia, Anenii Noi este primul și principalul agricultor din țară care a început să se ocupe de cultivarea cornului altoit.

Pe parcursul activității sale a adunat circa 23 de soiuri de coarne roșii și galbene, care au fost aduse cândva în Moldova din diverse regiuni ale lumii. Tinde să să le păstreze și să le crească în continuare, pentru că sunt unice în țară. Livada a fost înființată încă în anul 2001 și se întinde pe o suprafață de 4,7 hectare. Cornul poate da rod începând cu anul 3, în anul 5-7 ajunge la recolta optimă, iar în condiţii favorabile poate rodi până la 100 de ani.

Începând cu luna iulie și până la sfârşitul lunii noiembrie, producătorul petrece zi de zi în livadă, pentru că în aceasta perioada pomii dau rod. Anul trecut Iurie Stratan a reușit să obțină circa 20 de tone de pomușoare.

Cornului îi place umbra și umezeala, iar roada depinde mult de cantitatea de precipitații căzută. Nu este pretențios la sol, iar la creșterea lui nu sunt utilizate îngrășăminte, pesticide și alte substanțe chimice.

În ceea ce privește comercializarea pomușoarelor, Iurie Stratan a mărturisit că preferă să nu se ocupe personal de acest lucru. El este un crescător de fructe și nu un comerciant. De aceea a stabilit de mai mulți ani relații cu câțiva distribuitori, care cumpără coarnele en-gros, ca apoi să le exporte. Din câte cunoaște agricultorul, fructele sale ajung în SUA, Polonia și Germania.

S-a căsătorit cu o moldoveancă şi a pus pe picioare o afacere răcoritoare la Bălţi. Este povestea italianului Giorgio Travagliati, stabilit în Moldova de şapte ani. Cei doi soţi afirmă că, în zilele de vară, desertul perfect este rece, colorat şi natural, aşa că produc îngheţată italiană din ingrediente naturale. Deliciul răcoritor se vinde ca pâinea caldă.

Ludmila Botnariuc și Giorgio Travagliati s-au cunoscut în Italia și au hotărât să întemeieze o familie în Moldova.

"I-a plăcut orașul, i-a plăcut țara, i-a plăcut liniștea moldovenească, departe de haosul italian și, în 2010, s-a hotărât soțul să mă repatrieze", a spus antreprenoarea Ludmila Botnariuc.

Soţii spun că ideea de a deschide o afacere cu îngheţată le-a venit întâmplător.

"I-am spus că vreau să mănânc înghețată italiană. Nu-i aici așa ceva. Aici e albă și neagră, Plombir. Ce-i asta? Cum nu-i înghețată? Și așa m-am gândit și mi-a venit ideea de a deschide o afacere cu înghețată", a zis antreprenorul Giorgio Travagliati.

Îngheţata este produsă conform unor tehnologii italiene. Au și o rețetă specială.

"Avem tehnolog care a studiat în Italia, produce un produs Italian, un produs natural fără grăsimi vegetale, de calitate și gustos. Lapte, frișcă, produse de pastă de gust, fără conservant, fără grăsimi, asta e natural. Dacă țineți înghețata cinci minute se topește rapid, altele au ceva din conservanți și țin mai mult. Nu că e nu bun, dar nu e natural", a zis antreprenoarea Ludmila Botnariuc.

Afacerea cu înghețată italiană înflorește de la o vară la alta. Acum, antreprenorii produc peste 20 de tipuri de înghețată. La început, însă, a fost cam dificil, spune Giorgio.

"La început era problematic, toți preferau înghețată clasică: alb, negru, atât. Cum așa colorată? Au încercat și au văzut că e ceva nou, e ceva calitativ, este gust și calitate. Acum nu mai sunt întrebări. Laptele din Moldova e foarte gustos, merge bine pentru înghețată", a afirmat antreprenorul Giorgio Travagliati.

Înghețata italiană este la mare căutare în Bălți, mai ales pe timp de caniculă.

"Pepene galben, căpșuna și banana, sunt gusturile de top ale bălțenilor. Sunt doamne, domnișoare care preferă cafeaua, pentru energie, adrenalină. La fetiță, băieți principalul nu e gustul dar culoarea, vreau roză, vreau verde", a spus antreprenoarea Ludmila Botnariuc.

Printre clienți sunt şi italieni.

În perioada rece a anului, antreprenorii vând produse din ciocolată.

O companie israeliană s-a arătat interesată de dezvoltarea proiectelor comune în domeniile turismului, tehnologiilor informaționale, automotive, precum și de exportul de carne de pui din Moldova spre Israel. Subiectul a fost discutat astăzi la o întrevedere dintre Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, și reprezentanții companiei, comunică MOLDPRES.

Potrivit Ministerului Economiei și Infrastructurii, reprezentanții companiei israeliene au apreciat rezultatele pozitive înregistrate în aceste domenii și s-au arătat dispuși să investească în Republica Moldova. Oamenii de afaceri au menționat că au analizat oportunitățile investiționale pe care le oferă țara noastră și sunt disponibili să lanseze proiecte de dezvoltare a turismului, care vor contribui la creșterea economică a Republicii Moldova.

„Avem nișe tinere, atractive pentru investitori, cum ar fi IT, automotive, turism, care se dezvoltă rapid și înregistrează rezultate foarte bune. Ne propunem să aducem în Moldova companii internaționale cu renume”, a menționat Chiril Gaburici. Ministrul a mai informat potențialii investitori care sunt facilitățile oferite de zonele economice libere și parcurile industriale.

De asemenea, reprezentanții companiei s-au interesat de exportul de carne de pui din Republica Moldova. Ministrul Chiril Gaburici a specificat că a fost creat un grup de lucru în acest sens, astfel ca, până în 2019, țara noastră să îndeplinească toate cerințele stabilite de Uniunea Europeană pentru a avea dreptul de a exporta carne și ouă de pasăre categoria B în țările UE. „Țara noastră este interesată să importe carne din Moldova. Odată ce veți întruni cerințele stabilite de UE, vă asigurăm că exportul de carne în Israel va crește”, au menționat reprezentanții companiei.