Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale în comun cu Inspectoratul Național de Investigații al IGP, pe parcursul a 6 luni de zile, au documentat o grupare criminală care a inventat și pus în aplicare o schemă infracțională privind introducerea prin contrabandă a drogurilor pe teritoriul Republicii Moldova, comercializarea drogurilor, precum și spălarea banilor rezultați din activitatea criminală, comunică mybusiness.md referitor la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Potrivit circumstanțelor cauzei penale, începînd cu în perioada 2017, o persoană în vîrstă de 30 de ani, a creat o grupare criminală și a împărțit rolurile între membrii grupării, astfel încît acesta organiza introducerea drogurilor pe teritoriul Republicii Moldova prin poștă și rute internaționale de pasageri.

În continuare, liderul grupării precum și alți membri, camuflau drogurile – în spații cu acces public, la rădăcina copacilor, sub bordure, pietre și alte locații, iar prin intermediul unei aplicații speciale, era fixat locul exact de ascundere a drogurilor și transmis prin canalul securizat liderului grupării.

Concomitent, liderul grupării organiza perfectarea cardurilor bancare, inclusiv pe numele altor persoane, pentru a putea gestiona banii rezultați din vînzarea drogurilor.
Astfel, urmărind scopul comercializării drogurilor fără un contact fizic cu cumpărătorul, liderul grupării a creat un ”telegram canal”, unde plasa informații despre comercializarea drogurilor, iar în canalul securizat erau admiși doar utilizatori de încredere, iar persoanele terțe nu aveau acces pe acest canal.

Doritorii de a procura droguri, erau acceptați de către conducătorul grupării în „chat”-ul indicat. Ulterior, ultimul prin intermediul canalului de comunicație securizat, îi instructa referitor la modalitatea de procurare a drogurilor.

Astfel, potențialul cumpărător primea de la liderul grupării, rechizitele unui cont bancar sau conturile portmoneelor electronice, unde urmau să fie depuse mijloace bănești pentru procurarea drogurilor.

Drept confirmare a depunerii banilor, cumpărătorul de droguri expedia prin aplicația „telegram”, organizatorului poza bonului fiscal.

După aceasta cumpărătorul primea de la organizator ”link”, la accesarea căruia cumpărătorul identifica locul unde erau ascunse drogurile, astfel încît vînzătorul și cumpărătorii de droguri nu aveau contact fizic, iar mesajele acestora erau șterse.

Astfel, s-a stabilit că în perioada 2017-iulie 2018, gruparea criminală documentată a spălat bani în sumă de peste 9 mln. lei, rezultați din vînzarea drogurilor, utilizînd circa 9 conturi bancare și 160 portmonee electronice.
În rezultatul percheziției efectuate la domiciliu liderului grupării criminale au fost ridicate mai multe carduri bancare pe numele diferitor persoane, peste 600 mii lei, aproximativ 1000 euro, instrumente și obiecte pentru împachetarea drogurilor, aparat de numărat banii, precum și alte obiecte care probează comiterea infracțiunilor.

De către procurorii PCCOCS au fost reținuți și arestați 2 membrii ai grupării criminale, inclusiv organizatorul.

Unul din ei deja au fost diferit justiției, urmărirea penală în privința celorlalți continuă.

Drogurile vîndute erau de tip PVP și utilizarea lor au următoarele efecte dezastruoase:

• Dependenta fizica si psihica
• Schimbari de temperament
• Probleme cu somnul
• Comportament psihotic
• Hipertermie (persoanelor le este foarte cald)
• Convulsii
• Infarct
• Tensiune ridicata
• Probleme respiratorii grave
• Coma și chiar moarte.

Faptelor incriminate prevăd următoarele sancțiuni:
Circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, comisă de către un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari, se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 de ani.
Spălarea banilor comisă de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani.

Peste 230 de blocuri locative din capitală vor beneficia de contoare moderne de ultima generație, de tip MULTICAL, pentru măsurarea consumului de energie termică a blocului. Lucrările au început astăzi și vor dura circa 6 săptămîni, relatează Noi.md.

noi.md

O persoană a scăpat de sancțiunea pusă pentru desfășurarea activității de întreprinzător fără acte, după ce instanța de judecată a constatat că în procesul-verbal au fost făcute modificări ulterioare.

Conform hotărârii instanței de judecată, persoana a fost declarată vinovată de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 263 alin. (1) Cod contravenţional, adică desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără înregistrare la organul înregistrării de stat sau la o altă autoritate publică competentă conform legii ori cu act de înregistrare declarat nevalabil. Pentru aceasta, persoana a fost amendată cu 1.500 de lei, adică amenda minimă prevăzută de legislație.

Persoana sancționată nu a fost de acord cu amenda pusă și a contestat procesul-verbal în instanța de judecată. Prima instanță a decis să admită contestanța reclamantului, să anuleze procesul-verbal și să înceteze procesul contravențional. Decizia a fost menținută, recent, și de Curtea de Apel Chișinău.

Magistrații au stabilit că agentul constatator a admis rectificări la procesul-verbal, modificând articolul incriminat. Prin urmare, a fost încălcat art. 443 alin. (7) din Codul contravenţional, care prevede că ”în procesul-verbal nu se admit rectificări, adăugări sau alte modificări. În cazul necesităţii unor astfel de acţiuni, se încheie un nou proces-verbal, în care se face consemnarea respectivă”. Astfel, conform normei legale, agentul constatator trebuia să încheie un alt proces-verbal, dar nu să facă modificări în actul deja semnat.

La începutul lunii august, veniturile Regiei Transport Electric din Chişinău (RTEC) constituiau 113 mil. lei, ceea ce este cu 7 mil. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2017.

Potrivit agenţiei INFOTAG, anunţul a fost făcut luni, la şedinţa operativă a primăriei, directorul RTEC, Dorin Ciornîi, care a menţionat că, „odată cu creşterea, au fost reduce şi cheltuielile întreprinderii: de la 28 mil. lei la 1 ianuarie la 12 mil. lei la 1 august”.

El a spus că toți angajații primesc salariile la timp și prin carduri bancare.

„Domeniile prioritare ale activităţii RTEC sunt: introducerea sistemului tichetelor electronice, instalarea de aparate de aer condiționat, precum și deschiderea unor noi rute de troleibuz cu mers autonom, care va asigura legătura cu suburbiile”, a spus Ciornîi.

Potrivit lui, până la sfârşitul anului vor fi asamblate 20 de troleibuze noi, dintre care 15 cu mers autonom. Toate troleibuzele vor fi dotate cu aparate de aer condiționat. Primele cinci troleibuze vor fi puse în funcțiune până în septembrie.

În Republica Moldova va fi instalată o rețea de încărcătoare pentru vehiculele electrice. Un concept de proiect, care presupune promovarea și dezvoltarea infrastructurii de încărcare a autovehiculelor electrice, a fost aprobat în baza Memorandumului de Înțelegere, semnat între Fondul pentru Eficiență Energetică (FEE) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), comunică mybusiness.md.

Proiectul prevede instalarea încărcătoarelor EV în locații strategice din Moldova, astfel încât să fie posibilă alimentarea mașinilor electrice pe teritoriul țării noastre, precum și asigurarea coridorului de transport pentru vehiculele electrice între România și Ucraina, prin Republica Moldova.

„Este un proiect ambițios, care merită susținut. Trebuie să oferim proprietarilor de autovehicule electrice șansa de a beneficia de echipamente de calitate și condiții de a se deplasa pe teritoriul țării. Totodată,  trebuie să ne asigurăm că, odată instalate în spațiul public, aceste puncte de încărcare vor fi accesibile utilizatorilor. În acest sens, este necesară ajustarea legislației existente pentru a include categoria vehiculelor eco”, a menționat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

Guvernul Republicii Federale Germania va aloca două milioane de euro pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură și eficiență energetică în 18 localități din Republica Moldova (12 localități rurale și 6 localități urbane), amplasate în mare parte în zona de centru a țării. Orașele selectate vor obține asistență nerambursabilă până la 150 de mii de euro, iar satele –  până la 75 de mii de euro, în cadrul programului de granturi „Infrastructura Socială și Eficiență Energetică 2018”, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al reprezentanței Băncii Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW) la Chișinău, tipologia proiectelor câștigătoare este diversă, de la proiecte de reparație a grădinițelor și școlilor sportive, de amenajare a zonelor de odihnă, până la cele de pavare a trotuarelor și de instalare a sistemelor de iluminat stradal.

Potrivit Mariei Flachsbarth, secretar parlamentar de stat al Ministerului de Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei, chiar dacă Moldova stă în fața unor mari provocări și există sate în care oamenii nu au acces la apă potabilă și obiecte de infrastructură modernă și există oameni care văd puține perspective aici, există și multe persoane care sunt preocupate de soluționarea problemelor existente. „Doresc să vă asigur că ministerul pe care îl reprezint, dar și Germania, vă vom sta alături și vă vom susține”, a spus Maria Flachsbarth în cadrul vizitei de lucru întreprinse în Moldova în perioada 2-3 august.

În cadrul proiectului „Infrastructură Socială și Eficientă Energetică” au fost realizate un număr total de 210 proiecte de dezvoltare comunitară în localități cu o populație de până la 20 de mii de locuitori din 20 de raioane din sudul și nordul Republicii Moldova, cu o valoare totală de 9,65 milioane de euro. Programul a fost  lansat în anul 2003 de către Guvernul Federal al Germaniei, fiind gestionat de către Banca Germană pentru Dezvoltare, KFW și Fondul de Investiții Sociale din Moldova.

O afacere de nişă, profitabilă şi ″dulce″⁣ ca profit, prinde contur şi în România. Mai mulţi fermieri au decis să investească în plantaţii de aluni.

Costurile de întreţinere sunt mici, iar câştigul mare, pentru că cererea venită de la producătorii din industria alimentară este în creştere. Un kilogram de alune costă în jur de 10 euro.

La câţiva kilometri de Aiud, un tânăr are o cultură de aluni care se întinde pe şase hectare. A mizat pe soiuri din Italia, care s-au adaptat perfect la noi.

“Tot ce se produce în România momentan se duce în extern. În Italia se va mânca ciocolată italienească cu alune din România”, spune Ciprian Bogdan.

La mică distanţă, îl găsim pe Daniel care a intrat în branşă acum 5 ani.

Plantaţiile devin profitabile din al şaselea an, iar după alţi 6 cultivatorii adună de pe un hectar aproape 5 tone de alune.

Daniel Crăiță, investitor: ”Începând cu anul 10-12, când se ajunge la producţiile maxime care se scot de pe un hectar de alun, venitul mediu este de aproximativ 10.000 de euro.”

La Apoldu de Jos, în judeţul Sibiu, un italian a investit într-o plantaţie pe 30 de hectare.

Dumitru Bozan, tehnician plantaţie aluni: ″Investitia ințială a fost de 100.000 de euro pe toată suprafaţa. De pe 6 hecare de aluni care au ajuns la maturitate, vom scoate o producţie e 12 tone.″⁣

Pe piaţa mondială cererea de alune este uriaşă în special în industria dulciurilor. Turcia este cel mai mare producător cu o suprafaţă de peste 540.000 de hectare cultivate, urmează Italia şi Germania.

Luigi Catalano, agronom: ″Italia a început acum ceva ani un proiect de creştere a suprafeţelor cultivate cu aluni, dar nu e suficient, zona Balcanilor, Serbia, România, Macedonia au condiţii climatice foarte bune pentru astfel de culturi.″⁣

Alexandru Mavrodineanu, reprezentantul unei firme de consultanță: ″Subvențiile care sunt generoase şi mai uşor de accesat în ultimii au încurajat mulţi cultivatori să se uite la această specie.”

noi.md

De mai bine de jumatate de an prestarea  serviciilor a devenit pentru Alexandru Holostenco un stil de viata si cea mai mare pasiune. Ideea unui service auto i-a venit, acum cativa ani, pe cand era elev la Colegiul de Transporturi din Chisinau. Ca sa-si implineasca visul, Alexandru a lucrat o perioada ca mecanic auto pentru a acumula experienta si bani.

Alexandru HOLOSTENCO, ANTREPRENOR: “Studiind masinile, acumuland experienta si curaj am hotarat singur sa-mi fac echipa pentru a presta servicii si reparatii de calitate.” 

 Astfel, de mai bine de jumatate de an nu mai este angajat, dar isi conduce propria afacere. Datorita unui grant de 3000 de euro oferit de UE si banilor pe care i-a adunat pe parcursul anilor si-a cumparat utilajul necesar pentru service-ul auto.

Alexandru HOLOSTENCO, ANTREPRENOR: “Am inceput sa lucram. Oamenilor le place si oamenii vin. Sincer, nici nu m-am asteptat la asa cerere, nu eram pregatit.”

 Angajatii sunt prietenii pe care si i-a facut la colegiu.

Alexandru HOLOSTENCO, ANTREPRENOR: “Cand omul are dorinta sa invete, are o motivatie, atunci foarte repede invata. Acum ei pot sa faca reparatii complicate, pe care le fac mesterii cu experienta de 20-25 de ani.” 

Vladimir SLAV, MANAGER: “Sunt foarte multumit. Nu trebuie sa plec nicaieri.”

 Si pentru ca deseori se intampla ca vehiculele sa se defecteze chiar pe drum, Alexandru le vine in ajutor soferilor. 

Alexandru HOLOSTENCO, ANTREPRENOR: “Noi iesim cu acesta valiza unde suntem solicitati, il conectam la automobil, vedem ce erori sunt, vedem ce detaliu nu lucreaza si unde trebuie sa lucram. Excludem defectiunile. Acest program are toate schemele, toate caracteristicele tehnice ale camioanelor.”

 Oleg FORMUZAL, ANGAJAT: “Fara computer in ziua de azi este dificil. Diagnosticarea nu este complicata, dar trebuie sa intelegi, sa gandesti corect ca sa iei o concluzie corecta. La lucru vin cu placere pentru ca imi place ceea ce fac.”

 Tanarul antreprenor spune ca a reusit sa-si faca o lista de clienti fideli. Printre ei este si acest barbat.

“M-am pornit in Rusia si s-a stricat masina la intrarea in Comrat. Am intrat si baietii m-au primit fara rand. Nu sunt pentru prima data. Sunt multumit de serviciile prestate.”

Acum tanarul isi doreste sa-si largeasca afacerea.

Alexandru HOLOSTENCO, ANTREPRENOR: “In viitor sa am cladirea mea si sa maresc serviciile prestate pentru tehnica agricola, camioane. Spre asta mergem.” 

 Alexandru este unul dintre cei 30 de tineri care au obtinut un grant european in cadrul unui program finantat de UE in Gagauzia si raionul Taraclia.

profit.ro