CE banner 1160x100 bej 02

img 2016 05 02 aumo award 1 de data gsxxrma
Potrivit ministerului Economiei şi Infrastructurii, ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a avut la Sibiu, o întrevedere cu reprezentanții companiei Continental-Corporation, producător și furnizor mondial pentru sectorul automotive, cel mai mare angajator din domeniul privat din România, cu 19700 angajați și o investiție de 1,4 miliarde de Euro.
Discuțiile s-au axat pe venirea pe piața din Republica Moldova, investițiile în domeniile prioritare ale economiei naționale, în special în sectorul automotive, și au fost purtate în cadrul vizitei de lucru a ministrului în România. Chiril Gaburici a menționat că, pe parcursul ultimilor ani, industria automotive din Republica Moldova a devenit unul dintre sectoarele cele mai dinamice din țara noastră, atât ca volum de investiții atrase, de circa 460 de milioane de euro, cât și ca număr de locuri de muncă create - peste 25 de mii. De asemenea, a accentuat că Guvernul acordă o atenție deosebită sectorului automotive și dezvoltării domeniului industrial din țară.
Totodată, ministrul Economiei și Infrastructurii a prezentat climatul de afaceri, potențialul investițional și perspectivele industriei auto. Potrivit directorului general Continental-Corporation, Oswald Kolb, compania are peste 240 de mii de angajați în 60 de țări și este principalul furnizor pentru industria automobilelor. La Sibiu activează peste 4 mii de angajați, printre care o mie de ingineri în cadrul centrului de dezvoltare și cercetare. Zilnic, aici se produc aproximativ 95 mii de unități electronice de control. De asemenea, printre produsele fabricate de companie, președintele a specificat, anvelope de înaltă calitate, sisteme de asistare a șoferului, sisteme de injecție pentru motoare diesel şi pe benzină supraalimentate cu consum redus, electromobilitate, precum şi sisteme de acces fără cheie etc.
Până în prezent, în sectorul automotive din țara noastră au investit companii de top din Germania, SUA, Japonia, Austria, Italia. În companiile din Moldova activează circa 10 mii de angajați, care produc componente și software pentru automobilele BMW, Mercedes, Toyota, Ford, Nissan, Volvo, Skoda, asigurând cu tapițerii peste 700 de mii de automobile anual.

693ebfd269365d02b28a3fc98fadcfc3Cea mai populară rețea de socializare din lume, Facebook, a ajuns la cifra de 1 milion de utilizatori în Moldova. De la începutul anului și până acum pe platformă s-au înregistrat 90.000 de persoane.

Facebook și-a dublat numărul de utilizatori din Moldova în doar trei ani și jumătate, după ce în martie 2015 agenția digitală Gramatic a raportat 500 mii de utilizatori. În prezent se atestă o creștere a conturilor noi în toată țara, exceptând orașul Chișinău care a crescut semnificativ pe parcusul anilor precedenți.

Din numărul total de utilizatori, 54% locuiesc în Chișinău, urmat de Bălți (4,6%) și Tiraspol (3%). Persoanele de sex feminin constituie 57% din numărul total, cu 2% mai mult decât la începutul acestui an. Totodată 530.000 utilizatori au vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani, aceasta fiind cea mai populară categorie de vârsta în rețea.

evolutie utilizatori facebook moldova

La nivel global, rețeaua lui Mark Zuckerberg are 2,23 miliarde de utilizatori activi.

Collage: click.md

54cf155dd13e094ebbOamenii de stiinta au demonstrat ca papagalii sunt capabili sa ia decizii economice complexe.

In cadrul testelor desfasurate in laborator, 33 de papagali din specii diferite i-au surprins pe cercetatori cu abilitatile lor iscusite de a face profit, informeaza Press Association.

Papagalii - din specia Macaw (Ara) si gri african - au fost invatati sa recunoasca valoarea jetoanelor pe care le puteau oferi la schimb pentru a primi recompense sub forma de hrana. Apoi, ei au fost pusi in situatia de a lua decizii dificile, respectiv de a opta pentru o recompensa imediata sau de a "investi" jetoanele, ceea ce le garanta ulterior un schimb mai avantajos.

Pasarilor le-au fost oferite variante de recompense mari, medii si mici - o bucata de miez de nuca, un bob de porumb sau o samanta de floarea soarelui.

In urma mai multor teste, papagalii au respins constant recompensele imediate mici si au optat pentru jeton, insa doar daca valoarea acestuia corespundea cu hrana de cea mai buna calitate.

Rezultatele, publicate in jurnalul Scientific Reports, demonstreaza ca aceste pasari sunt capabile sa ia "in mod deliberat cele mai profitabile decizii", au notat oamenii de stiinta germani.

"Tinand cont de faptul ca papagalii salbatici sunt atat de greu de monitorizat, pana acum cunoastem foarte putine lucruri despre provocarile ecologice cu care acestia se confrunta in mediul lor, cum ar fi decizia de a alege un anumit loc de hranire si timpul petrecut in acesta", a declarat dr. Auguste von Bayern de la Institutul de Ornitologie Max Planck din Starnberg.

"Insa, in cadrul experimental, am descoperit ca ei sunt capabili sa ia decizii surprinzator de subtile pentru a-si maximiza rasplata cu cat mai putin efort. Acesta este un indicator fascinant al faptului ca astfel de decizii pot juca un rol foarte important in mediul lor natural", a adaugat cercetatoarea.

Pasarile crescute in mediu artificial, noua papagali Ara de culoare verde, opt Ara cu cap albastru si opt papagali africani gri, au avut rezultate la fel de bune ca ale cimpanzeilor supusi unor teste similare, au notat oamenii de stiinta.

Experimentul s-a desfasurat la Centrul de cercetare cognitiva comparata Max Planck din Puerto de la Cruz, Tenerife, unde pasarile au fost gazduite in opt spatii.

Exemplarele de papagal Ara verde au dovedit cele mai bune abilitati economice. Ei s-au remarcat prin adoptarea celor mai multe decizii corecte in comparatie cu asteptarile cercetatorilor care au efectuat testele.

rod. kontrolFurnizorii de servicii de acces la Internet vor putea oferi utilizatorilor posibilitatea de instalare a aplicaţiilor de filtrare a conţinutului cu impact negativ asupra copiilor, potrivit unor modificări legislative care au fost publicate astăzi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, transmite MOLDPRES.

În aceeași ediție a Monitorului Oficial a fost inserat și decretul prezidențial privind promulgarea modificărilor legislative.

Conform proiectului, furnizorii vor introduce în meniul principal al paginilor web oficiale ale lor un compartiment dedicat informaţiilor privind siguranţa pe Internet.

Potrivit autorilor, datorită noilor prevederi, va fi instituit controlul parental asupra conținutului pe care îl vizualizează copiii.

În prezent, compania Moldcell deja oferă utilizatorilor săi acces la serviciul Safe Kids, dezvoltat în parteneriat cu Kaspersky, iar Moldtelecom - serviciul Safe Web, în parteneriat cu Norton/Svmantec.

Depositphotos 29924875 l 2015Sindicatele nu vor mai avea ultimul cuvînt în concedierea salariaților, membri de sindicat. Un proiect de lege în acest sens a fost avizat de Guvern și urmează să fie dezbătut și votat în Parlament.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a propus mai multe modificări la Legea sindicatelor și Codul Muncii în baza unui aviz al Curții Constituționale care se referă la excluderea dreptului de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaților.
”Se propune modificări la Legea sindicatelor și Codul Muncii care prevăd că tragerea la răspundere disciplinară, transferul la o altă muncă sau concedierea salariaților membri de sindicat, a salariaților aleși în componența organelor sindicale și neeliberați de la locul de muncă de bază sau a conducătorilor organizațiilor sindicale primare neeliberați de la locul de muncă de bază se va efectua cu consultarea organelor sindicale respective”, a explicat ministrul de resort Svetlana Cebotari.
Curtea Constituțională a constatat că dreptul de veto al organelor sindicale la luarea deciziilor de concediere a salariaților încalcă mai multe articole din Constituție, care consfințesc libera inițiativă economică, libera activitate de întreprinzător şi dreptul de proprietate al angajatorului.
Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Oleg Budza, a solicitat ca pînă la dezbaterea proiectului de lege în Parlament să fie consultată și opinia Organizației Internaționale a Muncii.


noi.md

9d73bb430a0ed2f5425d354fb89dfa39

Reţeaua de magazine Casa Brutarilor şi Belforno, controlată prin intermediul companiei Bake Expert cu afaceri de 9,2 mil. euro de către antreprenorul Dragoş Şerb, va deschide în luna septembrie un magazin în Chişinău (Republica Moldova), marcând astfel ieşirea peste graniţe. În prezent, reţeaua numără 34 de magazine, toate în Bucureşti.

„În luna septembrie vom deschide primul magazin din Republica Moldova, în Chişinău. Am pornit la drum cu un proiect ambiţios, care cuprinde minimum cinci magazine până la sfârşitul anului şi ulterior chiar o mică unitate de producţie acolo“, a declarat pentru ZF Dragoş Şerb.

foto: zf.ro

Bake Expert, compania deţinută de  Dragoş Şerb, a cumpărat reţeaua de magazine Casa Brutarilor şi Belforno Fresh de la grupul austriac Goodmills, care a deţinut în România fosta fabrică Titan. Ulterior tranzacţiei, mai multe magazine Belforno au fost transformate în Casa Brutarilor.

Compania lui Dragoş Şerb a mai preluat şi secţia de specialităţi de pâine de la Goodmills.

El a fost director al magazinelor cu produse de panificaţie Casa Brutarilor şi Belforno Fresh înainte de a le prelua. Înainte de a lucra pentru producătorul pâinii Titan, el a activat ca CEO în cadrul Natura SRL, companie deţinută de Daniel Guzu, care are în portofoliu brandurile Ana are şi Casa Panciu. De asemenea, el a lucrat şi în cadrul producătorului de pâine VelPitar.

bani.md

dufremolProdusele petroliere care vor fi vândute la aceste stații de distribuție, precum și barurile și restaurantele vor fi scutite de TVA (taxa pe valoarea adăugată) și de accize. Modificările de rigoare la Codul Fiscal au fost incluse la inițiativa deputatului Vladimir Cernat în Legea nr. 185 din 06.06.2018 "Cu privire la modificările și completările la unele acte legislative". Această lege a fost adoptată de Parlament în a doua lectură la sedinta din 27 iulie, dar nu a fost încă publicată.
Prin aceeași lege, au fost completate prevederile Codului Vamal al Republicii Moldova potrivit cărora se pot localiza punctele de vânzare cu scutire de taxe vamale înainte de controlul pașapoartelor, iar mărfurile vândute vor fi similare mărfurilor vândute la punctele de vânzare fără taxe vamale după controlul pașapoartelor. Potrivit agenției InfoMarket, fără plata TVA și a accizelor, costul benzinei la stațiile Duty Free va fi cu 37% (7 lei) mai mic, iar la motorina - 27% (4,6 lei) decât la alte benzinării din țara în care combustibilul este supus TVA și accizelor.
Legea prevede că va fi posibilă achiziționarea de combustibil la stația de alimentare fără taxe vamale în capacitatea rezervorului de combustibil al vehiculului. Există 22 de puncte de trecere a frontierei la Moldova - 15 cu Ucraina și 7 - cu România (cu excepția Transnistriei). Aproximativ 600 stații de benzină operează pe teritoriul țării.

c6e387e148508f67bfa32db88dd63240La sfârşitul lunii iunie 2018 soldul depozitelor la vedere a fost la nivel de 59,3 miliarde lei, înregistrând o majorare cu 8,9% faţă de sfârşitul lunii iunie 2017. Creşterea continuă a economiilor caracterizează evoluţia sectorului bancar începând cu a doua jumătate a anului 2016, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Faţă de sfârşitul lunii iunie 2017, soldul depozitelor în monedă naţională (59,9% din volumul total) s-a majorat cu 14,8%, atingând un volum de 35,5 miliarde lei. Este de remarcat creşterea semnificativă a depozitelor la vedere – cu 34,1%. Aceasta se argumentează prin faptul că populaţia preferă să-şi păstreze economiile în lei având acces la ele fără restricţii, în pofida dobânzii mai mici comparativ cu depozitele la termen. Totodată, depozitele la termen sunt în creştere cu doar 3,2% faţă de sfârşitul lunii iunie 2017.

În luna iunie 2018 au fost atrase depozite noi în monedă naţională cu 7,7% mai puţin comparativ cu luna iunie 2017.

Soldul depozitelor în valută străi­nă este cu doar 1% mai mare faţă de situaţia de la sfârşitul lunii iunie 2017, însumând 23,7 miliarde lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în lei, valoarea acestora în mare parte depinde de evoluţia cursului de schimb. În luna iunie 2018 au fost atrase depozite noi în valută străină cu 4,2% mai mult faţă de luna iunie 2017. “Ca factor determinant al evoluţiei pasive în acest domeniu poate fi menţionată aprecierea monedei naţionale faţă de dolarul SUA şi Euro în aceeaşi perioadă, preferinţa populaţiei de a-şi păstra economiile în lei, precum şi ratele foarte joase ale dobânzii”, potrivit analizei evoluţiei economiei făcută de Ministerul Economiei.

Per total, în semestrul I al anului 2018, în sectorul bancar a continuat tendinţa de creştere a soldului depozitelor. Conform rapoartelor prudenţiale, acesta s-a majorat cu 1,7 la sută în perioada de referinţă, constituind 60,9 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 65,6% din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 34,1% şi depozitele băncilor – 0,3%). Cel mai mare impact asupra majorării soldului depozitelor l-a avut creşterea depozitelor persoanelor juridice cu 690,0 mil. lei (3,4%). De asemenea, s-a majorat şi soldul depozitelor persoanelor fizice cu 371,3 mil. lei (0,9%).

Din totalul depozitelor, 58,7% a revenit depozitelor în lei, soldul acestora s-a majorat cu 1,5 miliarde lei (4,6%), constituind 35,8 miliarde lei la sfârşitul lunii iunie. Depozitele în valută au alcătuit 41,3% din totalul depozitelor, soldul acestora a descrescut pe parcursul semestrului cu 460,9 mil. lei (1,8%), alcătuind 25,2 miliarde lei.
Lichiditatea în bănci, la nivel înalt

Economiştii sunt de părere că băncile nu sunt interesate în atragerea depozitelor, deoarece ele şi aşa dispun de lichidităţi pe care nu le pot utiliza, ca urmare a reducerii creditării economiei. Ba mai mult, pentru depozitele atrase băncile trebuie să plătească şi dobândă. În viitor sunt posibile două scenarii, revigorarea cererii pentru credite a economiei sau reducerea în continuare a ratelor dobânzilor la depozitele bancare şi menţinerea la un nivel înalt de către BNM a normelor rezervelor obligatorii în lei la 40%.

Potrivit informaţiilor BNM, băncile menţin în continuare indicatorii lichidităţii la un nivel înalt. Astfel, valoarea indicatorului lichidităţii pe termen lung (principiul I al lichidităţii) a constituit 0,6 (limita ≤1), fiind la acelaşi nivel cu finele anului 2017. Lichiditatea curentă pe sector (principiul II al lichidităţii) practic nu s-a modificat, constituind 55,6 la sută (limita ≥20%), mai mult de jumătate din activele sectorului bancar fiind concentrate în active lichide. E de menţionat că cele mai mari ponderi în activele lichide le deţin depozitele la BNM – 40,3 la sută, valorile mobiliare lichide – 30,8 la sută şi mijloacele interbancare nete – 18,9 la sută. Pe parcursul semestrului I 2018, ponderea depozitelor la BNM a crescut cu 4,2 la sută. Totodată, a scăzut ponderea valorilor mobiliare lichide cu 3,5 p.p. şi ponderea mijloacelor interbancare nete cu 1,4 p.p.


Scade profitul băncilor

La sfârşitul lunii iunie, profitul băncilor a însumat 935,8 mil. lei şi, comparativ cu perioada similară a anului precedent, s-a micşorat cu 2,2 la sută.

Veniturile totale au constituit 3,5 miliarde lei, dintre care veniturile din dobânzi – 62,1% (2,2 miliarde lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 37,9% (1,3 miliarde lei). Concomitent, cheltuielile totale au alcătuit 2,5 miliarde lei, inclusiv cheltuielile cu dobânzile – 30,2% din totalul cheltuielilor (762,7 mil. lei), iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 69,8% din totalul cheltuielilor (1,8 mil. lei).

Micşorarea profitului a fost determinată de micşorarea veniturilor din dobânzi cu 11,7% sau cu 285,7 mil. lei ca urmare a diminuă­rii ratei dobânzii şi a portofoliului de credite, precum şi de majorarea cheltuielilor neaferente dobânzilor cu 8,0% sau cu 130,6 mil. lei.

Concomitent, au crescut veniturile neaferente dobânzilor cu 14,5% sau 166,5 mil. lei. Ponderi semnificative în veniturile neaferente dobânzilor ocupă veniturile din onorarii şi comisioane – 58,0%, veniturile din diferenţa de curs valutar – 28,9 la sută (venituri din comercializarea valutei şi din reevaluarea acesteia), alte venituri din exploatare – 13,0%.

Cheltuielile cu dobânzile au descrescut cu 23,1% sau 228,9 mil. lei, ca urmare a diminuării ratei medii la depozite.

La sfârşitul lunii iunie, rentabilitatea activelor şi rentabilitatea capitalului au constituit 2,2 la sută şi, respectiv, 13,4 la sută, fiind în creştere cu 0,3 p.p. şi respectiv cu 2,0 p.p. comparativ cu sfârşitul anului precedent.

În ceea ce priveşte activele totale pe sistemul bancar, acestea au constituit 80,6 miliarde lei, majorându-se pe parcursul semestrului I 2018 cu 1,5% (1,2 miliarde lei).

La sfârşitul lunii iunie, soldul portofoliului de credite brut a constituit 41,1 la sută din totalul activelor sau 33,1 miliarde lei, micşorându-se pe parcursul semestrului I 2018 cu 1,0 la sută (327 mil. lei). Totodată, s-a majorat volumul creditelor noi acordate cu 11,6 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, unul din factori fiind diminuarea ratei dobânzii la credite.

De asemenea, în lunile martie-iunie 2018 s-a înregistrat o creştere lunară a portofoliului de credite. Cea mai mare creştere a fost înregistrată la creditele de consum şi la creditele acordate pentru procurarea imobilului.

Victor URSU

0d5b8c420c8c864a08e019d83c47c18fServiciul Fiscal de Stat (SFS) anunță că în ultimul an a verificat mai mulți agenți economici care practică comerțul online, dacă respectă sau nu legislația fiscală.

Astfel, în urma controalelor fiscale operative efectuate, au fost întocmite 169 de procese verbale cu privire la contravenție aferente desfășurării activității de întreprinzător fără înregistrare la organele competente, dintre care 41 pe parcursul lunii iulie a anului curent. SFS susține că valoare totală a amenzilor aplicate conform Codului contravențional a ajuns la aproape 293 de mii lei, inclusiv în luna iulie 69,9 mii lei. În același timp, sancțiunile aplicate, potrivit prevederilor Codului fiscal, s-au cifrat la 134 mii lei, din care 55 mii lei numai în luna iulie a acestui an.

Verificările au vizat comercializarea mai multor tipuri de produse precum: telefoane mobile (42 de procese verbale), mărfuri pentru copii (10 procese verbale), produse din categoria ”totul pentru casă” (21 procese verbale), produse de parfumerie (10 procese verbale), lecții auto, ceasuri, chirie auto, portmonee, ochelari, biciclete, tutun, inclusiv alte domenii (80 de procese verbale).

Serviciul Fiscal de Stat îi avertizează pe comercianții care își vând marfa pe internet că verificările vor continua şi în perioada următoare. Asta pentru a-i disciplina și pentru a-i convinge să se conformeze la prevederile legislației fiscale.

c43f3a5fcc2d5f596cc1944a21e825daTrei angajați ai Serviciului Fiscal de Stat și doi administratori de firme au fost reținuți în urma perchezițiilor desfășurate joi, 23 august, într-un dosar de evaziune fiscală în proporţii deosebit de mari. Suspecții ar fi gestionat afaceri cu alcool etilic fără a contabiliza veniturile.

Șeful Procuraturii municipiului Chișinău, Ștefan Șaptefrați, a specificat pentru CrimeMoldova că angajații Serviciului Fiscal de Stat sunt bănuiţi de abuz de serviciu, iar administratorii de firme sunt suspectați de evaziune fiscală în proporţii deosebit de mari.

„Începând cu anul 2017, angajaţii Direcţiei Control Fiscal Operativ ar fi favorizat accesul celor doi administratori de firme în depozitele sigilate ale unui post fiscal din Orhei, în care era depozitat alcool etilic. Angajaţii firmelor, ar fi preluat şi realizat circa 35 de mii de litri de alcool etilic, fără întocmirea actelor fiscale, fiind prejudiciat bugetul de stat în proporţii deosebit de mari”, a spus Șaptefrați.

Acţiunile de urmărire penală au loc în cadrul a două cauze, iniţiate acum câteva luni.

Pe acest caz, procurorii și ofițerii de investigații au desfășurat azi descinderi în peste 20 de localități din municipiul Chișinău și raionul Orhei. Perchezițiile au avut loc la domiciliile, în mașinile, dar și la sediul agentului economic.

Dacă vor fi găsiți vinovați, afaceriștii riscă până la șase ani de închisoare.