Evoluţia pozitivă a formării brute de capital fix a fost susţinută atât de investiţiile în construcţii, cât şi cele în maşini şi utilaje. Variaţia stocurilor a generat un impact pozitiv asupra dinamicii activităţii economice. În trimestrul I 2018, contribuţia din partea componentei investiţionale la creşterea PIB a devenit pozitivă, reprezentând 2,4 puncte procentuale, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Dinamica a fost determinată în principal de evoluţia variaţiei stocurilor care a generat un aport de 1,5 p.p. la creşterea PIB, spre deosebire de trimestrul IV 2017, când acesta a fost unul negativ. În acelaşi timp, rata anuală a formării brute de capital fix a consemnat un nivel de 4,2% sau cu 0,2 p.p. inferioară celei din trimestrul IV 2017. Temperarea ratei anuale a formarii brute de capital fix a fost determinată de diminuarea cu 1,5 p.p. a ratei anuale a investiţiilor orientate în „construcţii”, până la nivelul de 3,6%. Totodată, rata anuală a investiţiilor direcţionate pentru procurarea de „maşini şi utilaje” a accelerat cu 2,4 p.p., până la nivelul de 5,8%.

În acelaşi timp, potrivit datelor operative prezentate de Biroul Naţional de Statistică, în trimestrul I 2018 rata anuală de creştere a investiţiilor în active imobilizate corporale s-a poziţionat la nivelul de 2,3%. În structură, contribuţiile pozitive la dinamica investiţiilor în mijloace fixe le-au revenit, în principal, grupelor „mijloace de transport” şi „clădiri nerezidenţiale”. Aceste evoluţii au fost atenuate, în mare parte, de declinul investiţiilor în construcţia de clădiri rezidenţiale. Din perspectiva surselor de finanţare a procesului investiţional, sursele din „bugetele unităţilor administrativ-teritoriale” şi „mijloacele proprii” au consemnat o dinamica pozitivă, iar acumulările de capital efectuate din contul „investitorilor străini” şi al „bugetului de stat” au consemnat o dinamică negativă.

“Pe termen mediu, avem nevoie de a îmbunătăţi semnificativ incluziunea financiară a populaţiei şi a întreprinderilor mici şi mijlocii. Mai este absolut necesar să dezvoltăm şi să dinamizăm piaţa financiară locală. Culmea e că suferim de exces de bani în sistemul bancar şi în acelaşi timp de lipsă de investiţii private. Trebuie să creăm un sistem financiar în care nu doar băncile, ci şi societăţile de investiţii, fondurile de pensie şi asigurătorii vor direcţiona efectiv economiile populaţiei spre proiecte antreprenoriale şi de investiţii solide, aşa cum se face în toată lumea”, a răspuns guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea întrebărilor mass-media.

Reformarea procedurilor de insolvenţă – inevitabilă

Potrivit lui Cioclea, Republica Moldova mai are nevoie de o reformă profundă a procedurilor de insolvenţă care ar favoriza accelerarea recuperării creditelor neperformante sau preluarea întreprinderii falimentate de un antreprenor mai bun. Actualmente, preluarea drepturilor de proprietate sau creanţe este foarte anevoioasă şi, în fond, nu încurajează reînnoirea şi revitalizarea capitalismului moldovenesc. Modernizarea sistemului de plaţi este o altă măsură de care depinde dinamismul şi dezvoltarea economiei naţionale. În toate aceste domenii, şi în multe altele, ne-ar putea ajuta experţii FMI şi ai Băncii Mondiale. Discuţii sau proiecte de colaborare în unele domenii au şi început.

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în luna iunie producţia industrială s-a majorat, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, cu 10,2%, ca urmare a creşterii producţiei industriale în industria extractivă (+16,4%) şi în industria prelucrătoare (+10,0%), precum şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+9,7%).

În luna iunie 2018, producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, s-a majorat cu 15,4% faţă de luna iunie a anului precedent, ca efect al creşterii producţiei industriale în industria extractiva (+14,1%), în industria prelucrătoare (+17,3%) şi la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+13,0%).

În ianuarie-iunie 2018, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 8,4%, ca urmare a creşterii în industria extractivă (+2,3%), în industria prelucrătoare (+9,5%) şi la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+5,0%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în ianuarie-iunie 2018, comparativ cu ianuarie-iunie 2017, a crescut cu 13,4%, datorită creşterii în industria extractivă (+2,5%), în industria prelucrătoare (+15,9%) şi la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+5,4%).

Cert este că, deşi industria înregistrează indicatori pozitivi, Republica Moldova exportă preponderent produse agricole. În prima jumătate a anului 2018, rata anuală a exporturilor şi-a continuat tendinţa ascendentă semnalată pe parcursul anului precedent, dinamică susţinută preponderent de performanţa din sectorul agricol şi de o cerere majorată din partea UE. Astfel, în primul trimestru al anului 2018 rata anuală a exporturilor s-a poziţionat la nivelul de 28,4% sau cu 2,0 p.p. superioară celei din trimestrul IV 2017. Totodată, rata anuală a exporturilor pentru primele două luni ale trimestrului II 2018 s-a poziţionat la nivelul de 28,6% sau cu 0,2 p.p. superioară celei din trimestrul I 2018. Exporturile către ţările UE reprezintă circa 2/3 din totalul exporturilor, astfel şi contribuţia acestora la evoluţia exporturilor totale este una dominantă. În ceea ce priveşte structura exporturilor, articolele de manufactură constituie – 23,7%, produsele agricole – 21,2%, iar echipamentele şi maşinile – 20,5%.

Nivelul dobânzilor la credit, la nivelul minimului istoric

Referindu-se la acordarea împrumuturilor ieftine oferite agenţilor economici pentru impulsionarea investiţiilor, Sergiu Cioclea a menţionat în acelaşi interviu că misiunea primară a Băncii Naţionale nu este de a micşora dobânzile la credite, ci de a asigura stabilitatea preţurilor. Este adevărat că lupta contra inflaţiei are drept consecinţă reducerea generală a primelor de risc şi, deci, a ratelor de dobândă la toate activele financiare, inclusiv la creditele bancare. Totuşi, în condiţiile când ţinta inflaţiei anuale fixate de BNM este de 5%, nivelul dobânzilor este irealist, căci este inferior ratei inflaţiei anticipate. Cu toate acestea, nivelul actual al dobânzilor la creditele noi în lei moldoveneşti atinge minimele istorice: 9,3% la credite pentru agenţii economici şi 7,9% pentru persoanele fizice. “Vă atrag atenţia că e pentru prima dată când ratele pentru persoanele fizice sunt inferioare celor practicate pentru agenţii economici. Stabilizarea condiţiilor monetare şi intensificarea concurenţei bancare vor încuraja îmbunătăţirea ratelor şi scadenţelor de împrumut”, a subliniat guvernatorul BNM.

Totodată, înainte de a contracta vreun credit, este necesar de a verifica minuţios rata dobânzii anuale efective, aşa-zisa rată DAE. Rata DAE poate fi mai mare decât rata anunţată a creditului, ţinând cont de comisioane şi alte taxe bancare. Rata DAE este adevărata rată de împrumut şi trebuie să fie compatibilă cu veniturile familiei pentru a evita capcana supraîndatorării.

Victor URSU

Contractele cu mai multe companii implicate în reabilitarea drumurilor din fonduri externe au fost reziliate de la începutul acestui an, din cauza neîndeplinirii condițiilor contractuale, informează MOLDPRES.

„A fost luată decizia, în comun cu partenerii de dezvoltare, de a rezilia contractele unde nu există posibilitatea de a fi executate lucrările în timp util. Este vorba despre 7 din 14 contracte și de 235 km de drumuri. Deci, 50 la sută dintre contracte au fost reziliate”, a declarat astăzi, la o conferință de presă, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatâi.

Astfel, contractul cu o companie din România, care urma să repare 85 km de drum de pe traseul Chișinău-Giurgiulești, a fost reziliat. Ulterior, lucrările au fost scoase din nou la licitație și urmează a fi realizate de o companie din Ucraina.

Un alt contract, de această dată cu o companie din Portugalia, a fost reziliat după ce aceasta a intrat în insolvabilitate și pe parcursul anului trecut nu a realizat nici o intervenție pe drumul R14 Bălți – Sărăteni.

Proiectul de reabilitare a drumului R34 Hâncești – Leova - Cahul – M3, finanțat din surse externe, urmează a fi actualizat, după ce contractul cu firma care urma să-l repare a fost anulat. Același lucru s-a întâmplat și în cazul drumului R 9 Soroca - Arionești.

Și lucrările pe traseul Chișinău - Ialoveni au fost sistate. Autoritățile de la Chișinău au reușit însă să păstreze creditul oferit de partenerii externi pentru finanțarea proiectului.

Moldovenii cumpără tot mai multe mașini noi. În primele șapte luni ale anului, au fost achiziţionate cu peste 28 la sută mai multe automobile decît în aceeași perioadă a anului trecut. Iar cifrele sînt cu aproape 67 la sută mai mari decît acum 2 ani.

noi.md

Producătorul Iurie Stratan deține o plantație cu peste 23 de soiuri de corn lângă satul Crețoaia, raionul Anenii Noi.

Cornul este un arbust întâlnit în Moldova în special în pădurile de foioase, în parcuri sau în grădinile oamenilor, însă deocamdată nu și în culturi, cu toate că din coarne se poate obține o mare varietate de produse.

Iurie Stratan din satul Crețoaia, Anenii Noi este primul și principalul agricultor din țară care a început să se ocupe de cultivarea cornului altoit.

Pe parcursul activității sale a adunat circa 23 de soiuri de coarne roșii și galbene, care au fost aduse cândva în Moldova din diverse regiuni ale lumii. Tinde să să le păstreze și să le crească în continuare, pentru că sunt unice în țară. Livada a fost înființată încă în anul 2001 și se întinde pe o suprafață de 4,7 hectare. Cornul poate da rod începând cu anul 3, în anul 5-7 ajunge la recolta optimă, iar în condiţii favorabile poate rodi până la 100 de ani.

Începând cu luna iulie și până la sfârşitul lunii noiembrie, producătorul petrece zi de zi în livadă, pentru că în aceasta perioada pomii dau rod. Anul trecut Iurie Stratan a reușit să obțină circa 20 de tone de pomușoare.

Cornului îi place umbra și umezeala, iar roada depinde mult de cantitatea de precipitații căzută. Nu este pretențios la sol, iar la creșterea lui nu sunt utilizate îngrășăminte, pesticide și alte substanțe chimice.

În ceea ce privește comercializarea pomușoarelor, Iurie Stratan a mărturisit că preferă să nu se ocupe personal de acest lucru. El este un crescător de fructe și nu un comerciant. De aceea a stabilit de mai mulți ani relații cu câțiva distribuitori, care cumpără coarnele en-gros, ca apoi să le exporte. Din câte cunoaște agricultorul, fructele sale ajung în SUA, Polonia și Germania.

S-a căsătorit cu o moldoveancă şi a pus pe picioare o afacere răcoritoare la Bălţi. Este povestea italianului Giorgio Travagliati, stabilit în Moldova de şapte ani. Cei doi soţi afirmă că, în zilele de vară, desertul perfect este rece, colorat şi natural, aşa că produc îngheţată italiană din ingrediente naturale. Deliciul răcoritor se vinde ca pâinea caldă.

Ludmila Botnariuc și Giorgio Travagliati s-au cunoscut în Italia și au hotărât să întemeieze o familie în Moldova.

"I-a plăcut orașul, i-a plăcut țara, i-a plăcut liniștea moldovenească, departe de haosul italian și, în 2010, s-a hotărât soțul să mă repatrieze", a spus antreprenoarea Ludmila Botnariuc.

Soţii spun că ideea de a deschide o afacere cu îngheţată le-a venit întâmplător.

"I-am spus că vreau să mănânc înghețată italiană. Nu-i aici așa ceva. Aici e albă și neagră, Plombir. Ce-i asta? Cum nu-i înghețată? Și așa m-am gândit și mi-a venit ideea de a deschide o afacere cu înghețată", a zis antreprenorul Giorgio Travagliati.

Îngheţata este produsă conform unor tehnologii italiene. Au și o rețetă specială.

"Avem tehnolog care a studiat în Italia, produce un produs Italian, un produs natural fără grăsimi vegetale, de calitate și gustos. Lapte, frișcă, produse de pastă de gust, fără conservant, fără grăsimi, asta e natural. Dacă țineți înghețata cinci minute se topește rapid, altele au ceva din conservanți și țin mai mult. Nu că e nu bun, dar nu e natural", a zis antreprenoarea Ludmila Botnariuc.

Afacerea cu înghețată italiană înflorește de la o vară la alta. Acum, antreprenorii produc peste 20 de tipuri de înghețată. La început, însă, a fost cam dificil, spune Giorgio.

"La început era problematic, toți preferau înghețată clasică: alb, negru, atât. Cum așa colorată? Au încercat și au văzut că e ceva nou, e ceva calitativ, este gust și calitate. Acum nu mai sunt întrebări. Laptele din Moldova e foarte gustos, merge bine pentru înghețată", a afirmat antreprenorul Giorgio Travagliati.

Înghețata italiană este la mare căutare în Bălți, mai ales pe timp de caniculă.

"Pepene galben, căpșuna și banana, sunt gusturile de top ale bălțenilor. Sunt doamne, domnișoare care preferă cafeaua, pentru energie, adrenalină. La fetiță, băieți principalul nu e gustul dar culoarea, vreau roză, vreau verde", a spus antreprenoarea Ludmila Botnariuc.

Printre clienți sunt şi italieni.

În perioada rece a anului, antreprenorii vând produse din ciocolată.

O companie israeliană s-a arătat interesată de dezvoltarea proiectelor comune în domeniile turismului, tehnologiilor informaționale, automotive, precum și de exportul de carne de pui din Moldova spre Israel. Subiectul a fost discutat astăzi la o întrevedere dintre Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, și reprezentanții companiei, comunică MOLDPRES.

Potrivit Ministerului Economiei și Infrastructurii, reprezentanții companiei israeliene au apreciat rezultatele pozitive înregistrate în aceste domenii și s-au arătat dispuși să investească în Republica Moldova. Oamenii de afaceri au menționat că au analizat oportunitățile investiționale pe care le oferă țara noastră și sunt disponibili să lanseze proiecte de dezvoltare a turismului, care vor contribui la creșterea economică a Republicii Moldova.

„Avem nișe tinere, atractive pentru investitori, cum ar fi IT, automotive, turism, care se dezvoltă rapid și înregistrează rezultate foarte bune. Ne propunem să aducem în Moldova companii internaționale cu renume”, a menționat Chiril Gaburici. Ministrul a mai informat potențialii investitori care sunt facilitățile oferite de zonele economice libere și parcurile industriale.

De asemenea, reprezentanții companiei s-au interesat de exportul de carne de pui din Republica Moldova. Ministrul Chiril Gaburici a specificat că a fost creat un grup de lucru în acest sens, astfel ca, până în 2019, țara noastră să îndeplinească toate cerințele stabilite de Uniunea Europeană pentru a avea dreptul de a exporta carne și ouă de pasăre categoria B în țările UE. „Țara noastră este interesată să importe carne din Moldova. Odată ce veți întruni cerințele stabilite de UE, vă asigurăm că exportul de carne în Israel va crește”, au menționat reprezentanții companiei.

Viticultorii vor recolta în acest an mai mulți struguri decât în 2017. Cel puțin asta indică datele estimative ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, potrivit cărora producția globală de struguri pentru anul curent va atinge o cifră de 680 mii tone, informează MOLDPRES.

Mai exact, recolta globală de struguri în gospodăriile producţie marfă este estimată la nivel de 460 mii tone, cu circa 12 la sută mai mult decât în anul precedent. Recolta de struguri pentru masă va constitui circa 130 mii tone, de soiuri pentru vin – 290 mii tone şi de soiuri de tip Isabella - circa 40 mii tone. La procesare vor fi direcţionate circa 315 mii tone de struguri.

Cheltuielile de îngrijire a plantaţiilor cu soiuri europene pentru vin s-au mărit în anul curent şi ating în gospodăriile corporative cifra maximă de 37 mii lei/ha. Potrivit Ministerului Agriculturii, majorarea cheltuielilor se datorează numărului mai mare de tratamente chimice, precum şi creşterii cheltuielilor aferente retribuirii muncii viticultorilor.

În baza analizei cheltuielilor estimative, preţurile de achiziţionare a strugurilor pentru vin de soiuri europene va fi de cel puţin 4,5 lei/kg, iar de soiuri de tip „Isabella” – de cel puţin 2,75 lei/kg, a precizat Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Suprafața plantațiilor de viță de vie s-a micșorat în ultimii ani. Dacă anterior, în Republica Moldova, vița de vie era plantată pe circa 150 mii ha, în anul precedent suprafața plantațiilor a fost de 130 mii ha.

„Întreprinderile Mici și Mijlocii au nevoie de personal calificat, pentru a-și extinde și dezvolta afacerile. Antreprenorii trebuie susținuți nu doar financiar, dar și tehnic – prin instruirea și pregătirea personalului calificat. Ministerul Economiei și Infrastructurii susține învățământul dual, deoarece este necesar și important pentru economia țării să creștem muncitori calificați în diferite domenii și să le oferim salarii bune. Doar astfel, vom convinge cetățenii noștri să rămână acasă și să dezvoltăm împreună Republica Moldova”. Afirmația a fost făcută astăzi de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, aflat în vizită la mai mulți beneficiarii ai programelor guvernamentale de susținere a ÎMM-urilor.

Din anul 1992, Vasile Rusu, din Cimișlia, dezvoltă cu succes o afacere de producere a mobilei. Chiril Gaburici a vizitat atelierul de producere a mobilei și a discutat cu antreprenorul despre provocările pe care le întâmpină și planurile privind dezvoltarea afacerii. Vasile Rusu a menționat că, prin Programul guvernamental „PARE 1+1”, a obținut un ajutor considerabil din partea statului și, astfel, a avut posibilitatea să-și extindă afacerea și să producă mobilă de calitate. Deși are 31 de angajați, Vasile Rusu a spus că se  confruntă cu lipsa personalului calificat, care dorește să muncească pe un termen lung.

Tot astăzi, ministrul a vizitat patiseria Nadejdei Chiriac, din Hîncești, care a beneficiat de susținere din partea statului în programului guvernamental „Femei în afaceri”. Antreprenoare a afirmat că afacerea are succes, iar produsele sunt la mare căutare. În discuțiile cu ministrul Economiei și Infrastructurii, femeia a spus se confruntă cu lipsa muncitorilor calificați în domeniu.

Chiril Gaburici a reiterat că dezvoltarea mediului de afaceri și crearea celor mai bune condiții de muncă și trai pentru cetățeni este o prioritate a Ministerului Economiei și Infrastructurii. „Vrem să creăm cele mai bune condiții pentru mediul de afaceri - cât mai puține acte, impozite mai mici și scutiri fiscale pentru cei care abia se lansează în afaceri. Mă bucur că antreprenorii mici și mijlocii pot beneficia de susținere financiară prin diferite programe guvernamentale – PARE 1+1, Femei în afaceri, Start Up-uri pentru tineri. Totodată, ne dorim ca tinerii antreprenori și angajații să beneficieze de cât mai multe instruiri în diferite domenii, astfel încât să creștem calitatea muncitorilor”, a mai adăugat Chiril Gaburici, la întâlnirile cu antreprenorii și angajații.

Tot astăzi, ministrul Economiei și Infrastructurii a vizitat zona unde au început lucrările de amenajare a Parcului Industrial Cimișlia și a Zonei Economice Libere Cimișlia. Suprafața este de 40 ha, cu un potențial de extindere până la 150 ha. „Vom avea acces asigurat la sursa de 1,5 mW energie electrică, acces la rețelele de apă și canalizare, și conexiune de până la 4000 m3/gaz pe oră. Îmi doresc ca în fiecare raion să avem parcuri industriale sau ZEL-uri, cu antreprenori care ar putea angaja 1500-2000 de locuitori din raion, oferindu-le salarii bune acasă”, a punctat Chiril Gaburici.

Numărul cetăţenilor români şi bulgari care muncesc în Marea Britanie a crescut ajungând la un nivel record, spre deosebire de o scădere bruscă a numărului angajaţilor proveniţi din alte ţări din Europa de Est, relatează marţi Press Association.

Datele oficiale arată că în perioada aprilie-iunie a acestui an 391.000 de români şi bulgari munceau în Marea Britanie, o creştere cu 54.000 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

 

Această creştere vine în contradicţie cu tendinţa nivelului de ocupare a forţei de muncă de către cetăţeni din alte state membre ale UE. Astfel, numărul persoanelor care lucrează în Regatul Unit provenite din alte opt ţări din Europa de Est care au aderat la UE în 2004 a înregistrat cea mai mare scădere anuală.

 

În perioada aprilie-iunie 2018, în Marea Britanie munceau 880.000 de cetăţeni din Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia. Numărul acestora a scăzut cu 117.000 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

 

În total, 2,28 milioane de cetăţeni UE au lucrat în Marea Britanie în ultimele trei luni – cu 86.000 cu mai puţin decât în urmă cu un an, cea mai mare scădere anuală înregistrată începând cu anul 1997.