Sâmbătă, 18 August 2018 10:31

Investiţiile pun în mişcare construcţiile şi industria utilajelor

4839009Evoluţia pozitivă a formării brute de capital fix a fost susţinută atât de investiţiile în construcţii, cât şi cele în maşini şi utilaje. Variaţia stocurilor a generat un impact pozitiv asupra dinamicii activităţii economice. În trimestrul I 2018, contribuţia din partea componentei investiţionale la creşterea PIB a devenit pozitivă, reprezentând 2,4 puncte procentuale, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Dinamica a fost determinată în principal de evoluţia variaţiei stocurilor care a generat un aport de 1,5 p.p. la creşterea PIB, spre deosebire de trimestrul IV 2017, când acesta a fost unul negativ. În acelaşi timp, rata anuală a formării brute de capital fix a consemnat un nivel de 4,2% sau cu 0,2 p.p. inferioară celei din trimestrul IV 2017. Temperarea ratei anuale a formarii brute de capital fix a fost determinată de diminuarea cu 1,5 p.p. a ratei anuale a investiţiilor orientate în „construcţii”, până la nivelul de 3,6%. Totodată, rata anuală a investiţiilor direcţionate pentru procurarea de „maşini şi utilaje” a accelerat cu 2,4 p.p., până la nivelul de 5,8%.

În acelaşi timp, potrivit datelor operative prezentate de Biroul Naţional de Statistică, în trimestrul I 2018 rata anuală de creştere a investiţiilor în active imobilizate corporale s-a poziţionat la nivelul de 2,3%. În structură, contribuţiile pozitive la dinamica investiţiilor în mijloace fixe le-au revenit, în principal, grupelor „mijloace de transport” şi „clădiri nerezidenţiale”. Aceste evoluţii au fost atenuate, în mare parte, de declinul investiţiilor în construcţia de clădiri rezidenţiale. Din perspectiva surselor de finanţare a procesului investiţional, sursele din „bugetele unităţilor administrativ-teritoriale” şi „mijloacele proprii” au consemnat o dinamica pozitivă, iar acumulările de capital efectuate din contul „investitorilor străini” şi al „bugetului de stat” au consemnat o dinamică negativă.

“Pe termen mediu, avem nevoie de a îmbunătăţi semnificativ incluziunea financiară a populaţiei şi a întreprinderilor mici şi mijlocii. Mai este absolut necesar să dezvoltăm şi să dinamizăm piaţa financiară locală. Culmea e că suferim de exces de bani în sistemul bancar şi în acelaşi timp de lipsă de investiţii private. Trebuie să creăm un sistem financiar în care nu doar băncile, ci şi societăţile de investiţii, fondurile de pensie şi asigurătorii vor direcţiona efectiv economiile populaţiei spre proiecte antreprenoriale şi de investiţii solide, aşa cum se face în toată lumea”, a răspuns guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea întrebărilor mass-media.


Reformarea procedurilor de insolvenţă – inevitabilă

Potrivit lui Cioclea, Republica Moldova mai are nevoie de o reformă profundă a procedurilor de insolvenţă care ar favoriza accelerarea recuperării creditelor neperformante sau preluarea întreprinderii falimentate de un antreprenor mai bun. Actualmente, preluarea drepturilor de proprietate sau creanţe este foarte anevoioasă şi, în fond, nu încurajează reînnoirea şi revitalizarea capitalismului moldovenesc. Modernizarea sistemului de plaţi este o altă măsură de care depinde dinamismul şi dezvoltarea economiei naţionale. În toate aceste domenii, şi în multe altele, ne-ar putea ajuta experţii FMI şi ai Băncii Mondiale. Discuţii sau proiecte de colaborare în unele domenii au şi început.

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în luna iunie producţia industrială s-a majorat, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, cu 10,2%, ca urmare a creşterii producţiei industriale în industria extractivă (+16,4%) şi în industria prelucrătoare (+10,0%), precum şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+9,7%).

În luna iunie 2018, producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, s-a majorat cu 15,4% faţă de luna iunie a anului precedent, ca efect al creşterii producţiei industriale în industria extractiva (+14,1%), în industria prelucrătoare (+17,3%) şi la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+13,0%).

În ianuarie-iunie 2018, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 8,4%, ca urmare a creşterii în industria extractivă (+2,3%), în industria prelucrătoare (+9,5%) şi la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+5,0%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în ianuarie-iunie 2018, comparativ cu ianuarie-iunie 2017, a crescut cu 13,4%, datorită creşterii în industria extractivă (+2,5%), în industria prelucrătoare (+15,9%) şi la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+5,4%).

Cert este că, deşi industria înregistrează indicatori pozitivi, Republica Moldova exportă preponderent produse agricole. În prima jumătate a anului 2018, rata anuală a exporturilor şi-a continuat tendinţa ascendentă semnalată pe parcursul anului precedent, dinamică susţinută preponderent de performanţa din sectorul agricol şi de o cerere majorată din partea UE. Astfel, în primul trimestru al anului 2018 rata anuală a exporturilor s-a poziţionat la nivelul de 28,4% sau cu 2,0 p.p. superioară celei din trimestrul IV 2017. Totodată, rata anuală a exporturilor pentru primele două luni ale trimestrului II 2018 s-a poziţionat la nivelul de 28,6% sau cu 0,2 p.p. superioară celei din trimestrul I 2018. Exporturile către ţările UE reprezintă circa 2/3 din totalul exporturilor, astfel şi contribuţia acestora la evoluţia exporturilor totale este una dominantă. În ceea ce priveşte structura exporturilor, articolele de manufactură constituie – 23,7%, produsele agricole – 21,2%, iar echipamentele şi maşinile – 20,5%.


Nivelul dobânzilor la credit, la nivelul minimului istoric

Referindu-se la acordarea împrumuturilor ieftine oferite agenţilor economici pentru impulsionarea investiţiilor, Sergiu Cioclea a menţionat în acelaşi interviu că misiunea primară a Băncii Naţionale nu este de a micşora dobânzile la credite, ci de a asigura stabilitatea preţurilor. Este adevărat că lupta contra inflaţiei are drept consecinţă reducerea generală a primelor de risc şi, deci, a ratelor de dobândă la toate activele financiare, inclusiv la creditele bancare. Totuşi, în condiţiile când ţinta inflaţiei anuale fixate de BNM este de 5%, nivelul dobânzilor este irealist, căci este inferior ratei inflaţiei anticipate. Cu toate acestea, nivelul actual al dobânzilor la creditele noi în lei moldoveneşti atinge minimele istorice: 9,3% la credite pentru agenţii economici şi 7,9% pentru persoanele fizice. “Vă atrag atenţia că e pentru prima dată când ratele pentru persoanele fizice sunt inferioare celor practicate pentru agenţii economici. Stabilizarea condiţiilor monetare şi intensificarea concurenţei bancare vor încuraja îmbunătăţirea ratelor şi scadenţelor de împrumut”, a subliniat guvernatorul BNM.

Totodată, înainte de a contracta vreun credit, este necesar de a verifica minuţios rata dobânzii anuale efective, aşa-zisa rată DAE. Rata DAE poate fi mai mare decât rata anunţată a creditului, ţinând cont de comisioane şi alte taxe bancare. Rata DAE este adevărata rată de împrumut şi trebuie să fie compatibilă cu veniturile familiei pentru a evita capcana supraîndatorării.

Victor URSU

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика