Viticultorii vor recolta în acest an mai mulți struguri decât în 2017. Cel puțin asta indică datele estimative ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, potrivit cărora producția globală de struguri pentru anul curent va atinge o cifră de 680 mii tone, informează MOLDPRES.

Mai exact, recolta globală de struguri în gospodăriile producţie marfă este estimată la nivel de 460 mii tone, cu circa 12 la sută mai mult decât în anul precedent. Recolta de struguri pentru masă va constitui circa 130 mii tone, de soiuri pentru vin – 290 mii tone şi de soiuri de tip Isabella - circa 40 mii tone. La procesare vor fi direcţionate circa 315 mii tone de struguri.

Cheltuielile de îngrijire a plantaţiilor cu soiuri europene pentru vin s-au mărit în anul curent şi ating în gospodăriile corporative cifra maximă de 37 mii lei/ha. Potrivit Ministerului Agriculturii, majorarea cheltuielilor se datorează numărului mai mare de tratamente chimice, precum şi creşterii cheltuielilor aferente retribuirii muncii viticultorilor.

În baza analizei cheltuielilor estimative, preţurile de achiziţionare a strugurilor pentru vin de soiuri europene va fi de cel puţin 4,5 lei/kg, iar de soiuri de tip „Isabella” – de cel puţin 2,75 lei/kg, a precizat Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Suprafața plantațiilor de viță de vie s-a micșorat în ultimii ani. Dacă anterior, în Republica Moldova, vița de vie era plantată pe circa 150 mii ha, în anul precedent suprafața plantațiilor a fost de 130 mii ha.

„Întreprinderile Mici și Mijlocii au nevoie de personal calificat, pentru a-și extinde și dezvolta afacerile. Antreprenorii trebuie susținuți nu doar financiar, dar și tehnic – prin instruirea și pregătirea personalului calificat. Ministerul Economiei și Infrastructurii susține învățământul dual, deoarece este necesar și important pentru economia țării să creștem muncitori calificați în diferite domenii și să le oferim salarii bune. Doar astfel, vom convinge cetățenii noștri să rămână acasă și să dezvoltăm împreună Republica Moldova”. Afirmația a fost făcută astăzi de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, aflat în vizită la mai mulți beneficiarii ai programelor guvernamentale de susținere a ÎMM-urilor.

Din anul 1992, Vasile Rusu, din Cimișlia, dezvoltă cu succes o afacere de producere a mobilei. Chiril Gaburici a vizitat atelierul de producere a mobilei și a discutat cu antreprenorul despre provocările pe care le întâmpină și planurile privind dezvoltarea afacerii. Vasile Rusu a menționat că, prin Programul guvernamental „PARE 1+1”, a obținut un ajutor considerabil din partea statului și, astfel, a avut posibilitatea să-și extindă afacerea și să producă mobilă de calitate. Deși are 31 de angajați, Vasile Rusu a spus că se  confruntă cu lipsa personalului calificat, care dorește să muncească pe un termen lung.

Tot astăzi, ministrul a vizitat patiseria Nadejdei Chiriac, din Hîncești, care a beneficiat de susținere din partea statului în programului guvernamental „Femei în afaceri”. Antreprenoare a afirmat că afacerea are succes, iar produsele sunt la mare căutare. În discuțiile cu ministrul Economiei și Infrastructurii, femeia a spus se confruntă cu lipsa muncitorilor calificați în domeniu.

Chiril Gaburici a reiterat că dezvoltarea mediului de afaceri și crearea celor mai bune condiții de muncă și trai pentru cetățeni este o prioritate a Ministerului Economiei și Infrastructurii. „Vrem să creăm cele mai bune condiții pentru mediul de afaceri - cât mai puține acte, impozite mai mici și scutiri fiscale pentru cei care abia se lansează în afaceri. Mă bucur că antreprenorii mici și mijlocii pot beneficia de susținere financiară prin diferite programe guvernamentale – PARE 1+1, Femei în afaceri, Start Up-uri pentru tineri. Totodată, ne dorim ca tinerii antreprenori și angajații să beneficieze de cât mai multe instruiri în diferite domenii, astfel încât să creștem calitatea muncitorilor”, a mai adăugat Chiril Gaburici, la întâlnirile cu antreprenorii și angajații.

Tot astăzi, ministrul Economiei și Infrastructurii a vizitat zona unde au început lucrările de amenajare a Parcului Industrial Cimișlia și a Zonei Economice Libere Cimișlia. Suprafața este de 40 ha, cu un potențial de extindere până la 150 ha. „Vom avea acces asigurat la sursa de 1,5 mW energie electrică, acces la rețelele de apă și canalizare, și conexiune de până la 4000 m3/gaz pe oră. Îmi doresc ca în fiecare raion să avem parcuri industriale sau ZEL-uri, cu antreprenori care ar putea angaja 1500-2000 de locuitori din raion, oferindu-le salarii bune acasă”, a punctat Chiril Gaburici.

Numărul cetăţenilor români şi bulgari care muncesc în Marea Britanie a crescut ajungând la un nivel record, spre deosebire de o scădere bruscă a numărului angajaţilor proveniţi din alte ţări din Europa de Est, relatează marţi Press Association.

Datele oficiale arată că în perioada aprilie-iunie a acestui an 391.000 de români şi bulgari munceau în Marea Britanie, o creştere cu 54.000 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

 

Această creştere vine în contradicţie cu tendinţa nivelului de ocupare a forţei de muncă de către cetăţeni din alte state membre ale UE. Astfel, numărul persoanelor care lucrează în Regatul Unit provenite din alte opt ţări din Europa de Est care au aderat la UE în 2004 a înregistrat cea mai mare scădere anuală.

 

În perioada aprilie-iunie 2018, în Marea Britanie munceau 880.000 de cetăţeni din Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia. Numărul acestora a scăzut cu 117.000 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

 

În total, 2,28 milioane de cetăţeni UE au lucrat în Marea Britanie în ultimele trei luni – cu 86.000 cu mai puţin decât în urmă cu un an, cea mai mare scădere anuală înregistrată începând cu anul 1997.

 

Mai multe loturi de îmbrăcăminte urmau a fi plasate pe piața autohtonă, deși erau destinate reexportului. Este schema pusă la cale de către un agent economic din Bălți, care a vrut să abuzeze astfel de facilitățile regimului de perfecționare activă, comunică mybusiness.md referitor la Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Ilegalitățile au fost deconspirate de către serviciile specializate ale Vămii, urmare a informațiilor operative intrate în posesie, potrivit cărora, firma a încălcat condițiile prevăzute de legislația vamală și intenționa să comercializeze vestimentația confecționată pe piața internă.

În depozitele deținute de administratorul întreprinderii, ofițerii vamali au depistat mai multe loturi de cămăși și blugi pentru bărbați, materiale textile și articole de mercerie, care, conform actelor, ar fi fost reexportate. Valoarea bunurilor depistate a fost evaluată la peste 1,2 milioane lei.

Pe acest caz a fost inițiat un dosar penal pentru contrabandă în proporții deosebit de mari. În cadrul acțiunilor demarate au mai fost identificate încă două persoane, implicate în schema de fraudare. Este vorba despre un responsabil de logistică și fondatorul companiei, originar din Italia.

Investigațiile sunt continuate pentru stabilirea întregului spectru infracțional și identificarea tuturor persoanelor implicate sau cu tangență la acest caz. Dacă vor fi găsiți vinovați, inculpații riscă o pedeapsă cu închisoarea pe un termen de până la 10 ani.

Conducerea urmăririi penale este exercitată de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Regimul de perfecționare activă este un regim vamal suspensiv care permite introducerea mărfurilor fără achitarea taxelor vamale și aplicarea  măsurilor de politică comercială, cu condiția ca acestea să fie prelucrate și reexportate în întregime sub forma produselor finite.

În România a fost deschis un restaurant cu specific găgăuz. Acesta se numește „Conacul Găgăuz” și se află în capitala României, București.

„Acum puteți gusta din bucătăria găgăuză și dincolo de granițele Republicii Moldova. Sunt bucuros să anunț deschiderea restaurantului nostru în România, chiar în inima Bucureştiului”, a anunțat Victor Manzîl.

Deschiderea oficială a restaurantului a avut loc sâmbătă, 11 august. Reprezentanții restaurantului îți promit că în curtea conacului veți servi cele mai bune preparate din bucataria tradițională găgăuză.

„Bucătăria națională găgăuză a evoluat de-a lungul secolelor și arată viața oamenilor din zona de stepă. Găgăuzii pregătesc mai mult de 100 de feluri de mâncare. Deci, care este originalitatea bucătăriei găgăuze? Mai presus de toate, alegerea anumitor produse, condimente și utilizarea tehnologiilor, caracteristice numai acestui popor.

Gustați borș din carne de miel - este adorabil. Majoritatea gospodinelor găgăuze preferă să adăuge în mâncarea pasta de ardei roșu, ce dă bucatelor un gust deosebit. Pe masa de sărbătoare la găgăuzi se gasește: kaurma, bulgur, sarma, ghezlemea.

Din gustări reci: ardei dulce, roșii, vinete, nuci și brânză.

noi.md

Foto: publika.md

Guvernul vrea să renoveze cele aproape 30 de filiale a gărilor și stațiilor auto care sunt pe teritoriul Republicii Moldova. În opinia guvernului acest lucru poate fi realizat prin intermediul unui parteneriat public-privat iar compania care va fi contractată trebuie să dețină aproximativ 25 milioane de dolari SUA pentru a realiza acest lucru.

Într-un proiect de Hotărâre de Guvern care este supus dezbaterilor publice, este menționat că proiectul este elaborat de Ministerul Economiei în colaborare cu Agenția Proprietății Publice. În același document este menționat că beneficiile directe ale statului din implementarea proiectului se vor materializa în venituri la bugetul de stat sub formă de transferuri anuale, estimativ în sumă totală de 250 milioane lei, precum taxe și impozite achitate de partenerul privat, estimativ 300 milioane lei, adică în total 550 milioane de lei.

În document se mai spune că partenerul privat își asumă construcția, finanțarea, exploatarea și întreținerea unui bun public, iar partenerului privat i se permite să perceapă tarife de utilizare pentru a-și recupera investiția și a-și acoperi costurile de întreținere, precum și pentru a obține un profit irezonabil. La finalizarea contractului, bunul public este transferat cu titlu gratuit partenerului public în stare bună și liber de orice sarcină sau obligație.

deschide.md

Foto: Visacomtour.ru

Taxa pentru un an de studii la Facultatea de Optometrie (ramură a medicinii care se ocupă cu studiul stabilirii și măsurării defectelor de vedere – „I.”) din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, este de 32,2 de mii de lei, fiind cea mai scumpă specialitate din Moldova.

Potrivit agenției INFOTAG cu referire la site-ul universității, după aceasta urmează Facultatea de Stomatologie (31,7 de mii), Facultatea de Farmacie (30,5 de mii), Medicină Generală (30,1 de mii) și Asistenţă Medicală Generală (19,3 de mii).

Cele mai ieftine specialități sunt din domeniul pedagogic. Astfel, la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” taxele variază între 4 și 6 mii de lei.

Academia de Studii Economice acordă contracte în valoare de 6- 8,6 mii de lei pentru facultățile de economie, afaceri și administrare, precum și contabilitate. Pregătirea la facultățile IT costă 6-7 mii lei.

Un instructor auto a fost depistat de ofițerii INP beat în timpul orei practice, în timp ce oferea instructaj unei eleve. Cazul este documentat de IP Cahul.

Potrivit autorităților, cazul a avut loc ieri dimineață, în apropiere de Cahul, unde inspectorii de patrulare au stopat un automobil cu inscripția școala auto.

Instructorul, un bărbat de 53 de ani, locuitor al orașului Vulcănești a prezentat actele necesare pentru ziua de 11 august precum că are dreptul de a face instructaj auto cu elevii. Însă, în timpul discuțiilor, inspectorii de patrulare au observat că instructorul ar fi băut. Supus testului, acesta a arătat 0.76 mg/l în aerul expirat. Eleva imediat a fost înlăturată de la volanul mașinii.