Un Mercedes cu numere de înmatriculare românești a fost văzut în apropierea casei fostului spion rus Serghei Skripal de câteva ori în săptămâna premergătoare otrăvirii sale cu un agent neurotoxic, scrie profit.ro referitor la publicația britanică Daily Mail.

Solicitanții de a obține acte apostilate în regim de urgență vor trebui să aștept trei zile și nu o zi. Modificările operate de Guvern, prin care a fost majorat termenul pentru eliberarea apostilelor în regim de urgență, au fost publicate în Monitorul Oficial și sunt în vigoare.

Potrivit noilor prevederi, prețul pentru eliberarea apostilei în regim de urgență va rămâne același ca și până acum, adică 30 de lei. Anterior, autorii modificărilor au motivat necesitatea majorării termenului pentru că în jur de 70 la sută din serviciile de apostilare se solicită în termenul cel mai scurt, ceea ce crează o sarcină mare pentru autoritate.

Astfel, Agenţia Resurse Informaţionale Juridice va continua prestarea serviciilor de aplicare a apostilei în regim de urgenţă, în termen de trei zile, la costul serviciului prestat de Ministerul Justiţiei în termen de o zi.

Suplimentar, persoanele care necesită intervenţii medico-chirurgicale urgente, la prezentarea confirmării, au inclus în lista celor care pot beneficia de reducere la tariful de urgenţă de 50%.

Afaceri pe bani europeni în Găgăuzia. În ultimii trei ani, în regiune au fost deschise 30 de întreprinderi cu ajutorul granturilor, în valoare totală de 550 de mii de dolari, oferite prin programul SARD al Uniunii Europene. Potrivit beneficiarilor, pe lângă faptul că au posibilitate să acceseze bani și să-și pună pe roate o afacere, mai au de câștigat și locuitorii din regiune, pentru că sunt create noi locuri de muncă.

Alexandr Gaidarji din Comrat și-a deschis o fabrică de producere a lăzilor, după ce a câștigat un grant de aproape 13 mii de euro. A contribuit cu încă cinci mii de euro pentru a-și dezvolta afacerea.

"Am analizat de ce are nevoie piața și după asta am început să produc lăzi. Idei n-am avut, dar au fost cerințele agricultorilor din regiune", a menţionat Alexandr Gaidarji.

Odată cu deschiderea fabricii, au fost create și opt locuri de muncă permanente. Vara și toamna, atunci când este nevoie de majorat volumul producției, mai sunt angajați încă 12 lucrători. Printre aceștia sunt și studenți, care vor să facă bani de buzunar.

"Îmi este ruşine să cer bani de la părinți și încerc să-i câștig eu", a spus un angajat.

"Lucrul nu este greu şi salariul e bun", a afirmat un alt angajat.

"Îmi plac utilajele și lucrez cu plăcere la acest job", a menţionat un alt angajat.

În total, datorită fondurilor europene, au fost iniţiate 30 de afaceri în mai multe domenii inclusiv în agricultură, alimentaţie publică şi prelucrarea metalului.

"În urma implementării acestor proiecte au fost deja create peste 80 de locuri de muncă, iar până la sfârșitul anului urmează să mai fie create alte 150", a declarat Valentina Varban, specialist în cadrul programului SARD.

În afară de finanțarea businessului mic și mijlociu, programul SARD, implementat de PNUD, mai include și proiecte de dezvoltare și renovare a infrastructurii din Găgăuzia.

publika.md

Burgerii din carne artificială sunt siguri pentru consum. Producătorii au primit aprobare de la autorităţile americane, ceea ce înseamnă că în curând îi pot vinde. Singura problemă rămâne preţul destul de piperat.

Chiar dacă nu conţin pic de carne, au acelaşi aspect şi aproape acelaşi gust, spun reprezentanţii start-up-ului Impossible Foods.

Burgerii lor sunt făcuţi din proteine din grâu şi cartofi, aditivi alimentari şi hem. Adică acea moleculă din compoziţia hemoglobinei, care îi dă culoarea roşie şi gustul metalic. Doar că nu va fi obţinută din carne, ci din soia.

Nu doar că vor semăna la miros şi gust, dar chiftelele fără urme de celule animale vor şi sângera.

Inginerii americani spun că produsele lor vor avea un impact pozitiv asupra mediului, pentru că vor folosi cu 75 la sută mai puţină apă şi se vor emite cu 87 la sută mai puţine gaze cu efect de seră.

Numărul cazurilor de violare a dreptului la secretul corespondenţei în republică este în creştere. Concluzia rezultă dintr-un studiu, efectuat recent de Procuratura Generală, privind rezultatele obţinute în primele 6 luni ale anului 2018 de către instituţiile competente în contracararea criminalităţii cibernetice.

Potrivit statisticilor, în această perioadă au fost pornite 51 de cauze penale privind infracţiunile cibernetice, inclusiv:

18 - cauze penale pentru violarea dreptului la secretul corespondenţei (4 cazuri - 6 luni 2017);

15 - cauze penale - pornografie infantilă (21 în 6 luni 2017);

7 - încălcarea inviolabilităţii vieţii personale (10);

4 - încălcarea proprietăţii intelectuale  (5);

4 - infracţiuni informatice (4);

3 - fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau altor instrumente de plată false (1).

Sporirea numărului de cazuri de violare a secretului corespondenţei, este cauzată, în opinia procurorilor, de progresului tehnologiilor informaționale, când majoritatea corespondenței are loc prin intermediul datelor informatice: corespondența electronică, comunicările prin forumuri, rețelelor de socializare, a unor produse program special adaptate, cu utilizarea sistemelor informatice și de telecomunicații care rulează anumite produse de program (software). Analiza cauzelor penale permite a constata existența unei tendințe noi de săvârșire a infracțiunii prevăzute la art.178 CP (violarea dreptului la secretul corespondenţei), prin modalitatea de substituire a rechizitelor bancare în documentele expediate între persoanele fizice şi juridice prin intermediul poştei electronice.

În aceeaşi perioadă procurorii au expediat în judecată pentru examinare în fond 9 cauze penale privind infracţiunile cibernetice. Instanţele de judecată au pronunţat 11 sentinţe de condamnare în privinţa a 11 persoane şi anume: 6 sentinţe  pentru comiterea pornografiei infantile; 2 sentinţe pentru fraudă informatică; 2 sentinţe pentru violarea dreptului la secretul corespondenţei; 1 sentinţă pentru fals informatic şi 1 sentinţă pentru accesul neautorizat la reţelele şi serviciile de telecomunicaţii.

Pachetul legislativ elaborat în vederea reformării domeniului fiscal prevede introducerea unei noi cote reduse a TVA în mărime de 10% pentru serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort în hotel, vilă turistică, pensiune agroturistică, sat de vacanță etc. pentru agenții economici ale căror activitate operațională constituie exclusiv activități de cazare și alimentație publică, conform situației I a Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei.

De asemenea, se va introduce cota TVA 10% la produsele alimentare, cu excepția mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenții economici ale căror activitate operațională constituie exclusiv activități de cazare și alimentație publică conform secțiunii I a CAEM.

În nota informativă a proiectului se menționează căaceastă prevedere este propusă în scopul impulsionării și susținerii industriei turismului în Republica Moldova, facilitarea atragerii investițiilor private, precum și asigurarea corelației domeniilor conexe și anume a activității de turism și alimentație publică.

În același timp, se propune un regim TVA al mărfurilor introduse din raioanele de este a Republicii Moldova. Astfel, se prevede aplicarea cotei TVA de 8% pentru toate mărfurile livrate de către persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul RM și care au relații fiscale cu sistemul ei bugetar de către persoanele fizice și juridice rezidente care se află pe teritoriul RM și care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar.

Necesitatea acestei modificări rezidă din aplicarea principiului de echitate fiscală consacrat prin art. 6 din Codul fiscal, conform căruia impozitul și taxele se bazează pe principiul echității fiscale, ceea ce presupune tratarea egală a persoanelor care activează în condiții similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova

Amenda pentru împiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului în încăperile de producţie, depozite, locurile de păstrare a bunurilor și în spaţiile comerciale prin neprezentarea de explicaţii, date, informaţii şi documente necesare Serviciului Fiscal de Stat, va fi modificată. Se propune ca încălcarea să fie sancționată cu amendă de la 4 mii la 6 mii lei, în prezent suma acesteia fiind de 5 mii lei.

Propunerea se conține în pachetul legislativ ce prevede modificarea legislației fiscale.

Se va modifica și amenda pentru neexecutarea deciziei organului cu atribuţii de administrare fiscală de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului. În prezent, aceasta se sancţionează cu amendă în proporţie de 30% din suma trecută la scăderi în perioada de nesuspendare a operaţiunilor. Autorii propun ca această să fie aplicată diferenţiat, de la 25 la 35% din suma menționată.

Pentru neexecutarea cerinţelor din citaţia SFS, persoanele fizice se vor sancţiona cu o amendă în mărime de la 400 la 600 lei în loc de 500 lei, după cum prevede legislația în vigoare, iar persoanele juridice – cu amendă de la 4 la 6 mii lei, în loc de 5 mii.

Potrivit art. 22615 din CF, persoana citată este obligată să prezinte, până la iniţierea controlului fiscal, declaraţia cu privire la proprietate conform formularului şi modului stabilit de Ministerul Finanţelor. În cazul în care aceasta nu execută prevederea, se sancționează cu amendă de 5 mii lei. Prin acest proiect se propune micșorarea sancțiunii, suma aprobată constituind de la 2,5 mii la 3 mii lei.

Documentul mai prevede majorarea sancțiunilor în cazul nerespectării reglementărilor din domeniul transportului auto de călători. Astfel, efectuarea transporturilor auto de călători prin servicii ocazionale, inclusiv turistice sau în regim de taxi, fără a dispune de act permisiv, se sancționează în prezent cu amendă de 3 mii lei. Autorii proiectului propun amenzi mai dure, cuprinse între 5 mii şi 15 mii lei.

În același timp, neprezentarea, prezentarea cu întârziere sau prezentarea SFS a unor informaţii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, ce se sancţionează în prezent cu 4 mii lei, se va sancționa cu amendă de la 3 mii la 5 mii lei.
Sancțiunea pentru încălcarea de către instituţia financiară a obligaţiilor în cazul deschiderii, modificării sau închiderii conturilor bancare se va modifica de la cele 3 mii lei prevăzute în prezent până la 2-4 mii lei.

Neprezentarea sau prezentarea tardivă la SFS de către contribuabil a informaţiei despre contul bancar deschis în străinătate, ce se sancţionează cu amendă în mărime de 5 mii lei, se va sancționa cu amendă de la 4 mii la 6 mii lei. Aceiaşi amendă poate fi aprobată pentru neasigurarea păstrării dărilor de seamă fiscale sau a documentelor de evidenţă şi a benzilor de control.

Totodată, se propune reducerea amenzii pentru neeliberarea facturii fiscale la comercializarea mărfurilor gajate de la 50% la 20-30% din valoarea tranzacţiei debitorul gajist înregistrat în calitate de plătitor de T.V.A.

Persoanele juridice și cele fizice întreprinzători individuali vor fi sancționați cu amendă de la 500 la 1000 lei pentru fiecare dare de seamă fiscală prezentată fără respectarea modului de întocmire și de prezentare a acesteia, dar nu mai mult de 10 mii lei per total.

Eschivarea de la calculul sau plata impozitelor, taxelor și primelor de asigurări obligatorii se va sancționa cu amendă de la 80% la 100%. În prezent, aceasta se sancţionează cu o amendă în mărimea impozitului sau taxei nedeclarate.

Pentru împiedicarea funcţionarului fiscal de a efectua executarea silită a obligaţiei fiscale, persoanele fizice vor fi sancţionate cu amendă în mărime de la 4mii la 6 mii lei, în loc de 5 mii lei, iar agenţii economici – de la 8 mii la 12 mii lei, în loc de 10 mii lei, cum se practică în prezent.

În același timp, se propune completarea Codului fiscal cu un articol ce va reglementa încălcarea obligației fiscale de transferare a plăților încasate de către executorii judecătorești. Astfel, se propune ca pentru netransferarea sau transferarea tardivă de către executori judecătorești a plăților încasate în folosul bugetului public naţional să se calculeze penalitatea pentru fiecare zi de întrârziere, în conformitate cu art. 228 din CF.

Menţionăm că proiectul de lege este examinat 26 iulie, de parlament.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova

Pachetul legislativ pentru reforma fiscală a fost adoptat astăzi în prima și a doua lectură de către Parlament. Documentele au drept scop stimularea mediului de afaceri, creșterea veniturilor populației, reducerea economiei tenebre, a salariilor în plic, a evaziunii fiscale și a veniturilor nedeclarate, transmite MOLDPRES.

Pachetul adoptat prevede: reducerea impozitului pe venit pentru persoane fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice; reducerea contribuției angajatorului la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat de la 23% la 18% (se referă exclusiv la sectorul corporativ); dublarea scutirii personale, de la 11 280 de lei la 24 000 de lei. Totodată, cei care primesc salarii sub minimul de existență (1 862 lei în 2017) nu vor mai plăti impozite.

De asemenea, pentru industria HORECA s-a votat reducerea cotei TVA de la 20% la 10% pentru serviciile din restaurante, hoteluri, cafenele, catering  etc; pentru activitatea taximetriștilor se propune un regim special de impozitare a angajaților cu salarii sub 10 mii de lei lunar cu aplicarea unui impozit fix pe venit de 500 de lei lunar. Totodată, se măresc amenzile pentru activitatea fără licență, iar pasagerul poate refuza achitarea călătoriei dacă nu primește bon de casă.

La fel, pentru a aduce banii din economia tenebră în economia reală, persoanele fizice pot declara voluntar bunurile nedeclarate, acestea vor trebui să indice sursa venitului și să achite o taxă de 3% din valoarea bunurilor liberalizate până la 10 sau 20 decembrie 2018. De declararea voluntară a bunurilor nu vor beneficia funcționarii publici, cei care au deținut funcții publice după anul 2009: președinți, deputați, prim-miniștri, miniștri, viceminiștri, secretari de stat, secretari generali de stat, judecători, procurori, directori și adjuncți ai Serviciul Informații și Securitate, ai Centrului Național Anticorupție, ai Serviciului Fiscal de Stat, ai Serviciului Vamal, ai Băncii Naționale a Moldovei, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor ș.a., dar și toți șefii băncilor fraudate și cei care au beneficiat de credite frauduloase, inclusiv de la băncile Investprivatbank, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. În așa mod, în Republica Moldova nu vor mai intra bani frauduloși sau proveniți din furtul miliardului ori alte ilegalități.

Pachetul mai prevede și o serie de acțiuni care urmăresc să scadă presiunea și să stimuleze mediul de afaceri, printre care: majorarea de la 2 la 3 ani a termenului-limită de repatriere a valutei pentru rezultatele contractelor externe, controlul la fața locului se va face doar după verificarea actelor, limitarea atribuțiilor Serviciului de Informații și Securitate legate de investigarea infracțiunilor economice și anularea amenzilor și penalităților de întârziere în cazul achitării impozitelor și taxelor până la 10 sau 20 decembrie 2018.

În cadrul ședinței Legislativului, fracțiunile PSRM, PLDM, PCRM și PL s-au pronunțat împotriva inițiativelor legislative și au părăsit plenul Parlamentului în semn de protest față de includerea în ordinea de zi a proiectelor de lege. Deputații din opoziție au condamnat „graba cu care sunt aprobate proiectele, întrucât parlamentarii nu au reușit să analizeze prevederile incluse în documente”.

Documentele au fost susținute de PDM și PPEM. Speakerul Andrian Candu a declarat că proiectele incluse în reforma fiscală urmează a fi adoptate pentru binele cetățenilor, întrucât va crește venitul oamenilor. „Toate aceste modificări sunt așteptate de foarte mult timp de cetățeni și mediul de afaceri”, a spus Candu.

Ne-am obișnuit să procurăm înghețată din magazine sau din stradă, atunci când ne vine pofta. Puțini însă știu că în Chișinău putem găsi o serie de localuri, în care este produsă propria înghețată artizanală! Madein.md a identificat câteva din ele.

1. Rozmarin Café! Poziționându-se un local care susține consumul produselor naturale, încă de la deschidere își produc propria înghețată și se consideră avantajați din acest punct de vedere. Înghețata este produsă după o rețetă italiană, cu arome de vanilie, stracciatella, iaurt cu fructe de pădure și banană cu scorțișoară. De asemenea, aici este produs și sorbetul din zmeură, căpșună, fructul pasiunii și vișină. Este potrivit de răcoritor pentru timpul de vară! La dorința consumatorului, desertul poate fi glazurat cu ciocolată sau asezonat cu gem de căpșune și coacăză. Specialitatea casei o reprezintă, de fapt, brioșa cu înghețată și nuttela. Dacă vi s-a făcut poftă, să știți că un astfel de deliciu costă între 35 și 38 de lei, în funcție de produsul ales.

2. Gustos și sănătos! Un alt local care se axează pe consumul produselor naturale este Hostaria Amarcord. Un restaurant cu bucătărie tradițional italiană, care a creat un mix dintre tradiționalul sorbet și înghețată din ingrediente sută la sută autohtone: fructe proaspete sau congelate (fructe de pădure, zmeură, căpșune și mure), o linguriță de zahăr tos și frișcă. Cu ajutorul unui robot de bucătărie, în doi timpi și trei mișcări aveți parte de o astfel de înghețată. În așa condiții, produsul se menține mereu proaspăt. Cu 60 de lei vă puteți desfăta din acest desert.

3. Dacă e să vorbim despre o înghețată artizanală exotică, servită într-un mod mai neordinar, atunci ar fi necesar să menționăm localul Diplomat Club Hotel & Restaurant. Și ei se simt favorizați, pentru că au creat ceva neobișnuit pentru consumatorul local. Al doilea an consecutiv, bucătării acestui local produc înghețată din ingrediente naturale, fără adaosuri, aromatizanți artificiali sau coloranți. Excentrică la prima vedere, aceasta ademenește prin crusta de cocos, lămâie sau portocală. Arată cu adevărat spectaculos. O astfel de plăcere poate costa de la 60 la 80 de lei.

4. Se pare că este tendința ultimilor ani să se mănânce vegan, eco, organic. Având în viziune acest concept, cei de la Bio Organic Raw Café produc înghețată raw vegană. O înghețată cu multe beneficii! Pe lângă faptul că este sănătoasă și menține senzația de sațietate, este perfectă pentru cei care au intoleranță la lactoză, sau pentru cei care practică sportul, datorită proteinelor și grăsimilor saturate pe care le conține. Înghețata raw vegană este făcută pe bază de lapte vegetal, nuci caju hidratate și cu adaos de cacao, căpșune, mango sau oricare alt fruct la dorința consumatorului. Ca și toate deserturile raw, acestea se gătesc la rece, fără a fi procesate chimic sau termic, astfel, păstrându-se nutrienții și mineralele din ingrediente.

La Bio Organic Raw Café, puteți găsi înghețată pe stick și pufoasă, ambele cu aceleași gusturi, doar că la prețuri diferite (25-40 lei în funcţie de gramaj și respectiv 60 de lei). Destul de specifice sunt și gusturile de înghețată din acest local: cărbune activ de cocos sau ceai matcha cu efect revigorant. Cele mai solicitate rămân a fi cele de căpșune și ciocolată cu caramelă.

5. Recunoscut după berea artizanală pe care o produce, din iunie 2018 Lumen Craft Pub își încearcă forțele și în lumea înghețatelor locale. Bucătrii din acest local propun consumatorilor propria lor viziune despre acest produs. Inspirați din occident, au în meniu 23 de tipuri de înghețată cu gusturi tradiționale: fistic, ciocolată, zmeură, fructe de pădure și trenduri internaționale: bubble-gum, raffaello, fererro rocher, kinder bueno etc. Se servește în bubble wafers, făcute după o rețetă belgiană, cu diferite toppinguri: ciocolată, gemuri variegato și fructe siropate. La doar 20 de lei bila, vă alegeți cu un desert cremos, intens, bun de a vă lua zborul! De ce? Pentru că o puteți găsi doar la aeroport.

6. O dată cu lansarea meniului nou, un alt local din Chișinău s-a decis să producă înghețată. Astfel, din primăvara anului 2018, la Uptown puteți servi și înghețată artizanală. Din principiu nu au optat pentru înghețata industrială, pentru că și-au dorit să propună consumatorului un produs veritabil, făcut ca acasă, folosind doar ingrediente naturale, fără adaosuri și desigur autohton. Astfel, cu doar 35 de lei puteți savura o înghețată la Uptown, ce vă va aminti de gustul plombirului din copilăriei. Se recomandă a fi servită fără topping-uri, și totuși, la dorința clientului, poate fi suplimentată cu fructe, ciocolată sau caramelă.

7. Și desigur cine nu cunoaște înghețata pufoasă de la McDonald's, la cornet sau la pahar cu diverse topping-uri. Administrația restaurantului ne-a spus că această înghețată se produce, la fel, în Moldova.

Unul dintre marele avantaje a îngheţatei artizanale constă în faptul că aceasta rămâne mereu proaspătă, iar clienţii cofetăriilor sau gelateriilor o consumă imediat după preparare. Mai mult ca atât, ea se prepară doar în funcţie de necesităţile zilnice ale localului, în timp ce înghețata industrială poate ajunge la consumatorul final abia peste câteva zile sau săptămâni de la momentul producerii ei.