Cum are loc sau DACĂ are loc, în general, o activitate conturată de marketing în companiile din Moldova – am analizat acest fenomen și iată care sunt rezultatele cercetării. Dacă în lume departamentele de marketing în companii începeau să se definească deja după anii 1940, în Moldova, aceasta se pare că nu se întâmplă nici acum, în secolul XXI.

„În compania noastră nimeni nu se ocupă de activitatea de marketing”

40% din companii nu au niciun angajat care să se ocupe de activitatea de marketing,  iar în alte 38% din companii directorul general se ocupă de marketing. Doar 4% din companii au un departament pus la punct, care se ocupă de marketing sau de marketing și vânzări. Probabil, vă gândiți că această se întâmplă doar în regiunile țării. Din contră, în capitală chiar mai mulți au spus că nu se ocupă de marketing (43%, comparativ cu 42% - la Nord, 29% - în Centru și 39% - în regiunile din Sud).

Fig. 1. Compania Dvs. are un departament de marketing? (un răspuns posibil)

Aceste rezultate ne spun, de fapt, că multe companii se focusează mai mult pe vânzări. S-ar putea ca acest fenomen să fie atât de orientat spre profit și preț, încât să se ignore completamente necesitățile consumatorilor. Însă, luând în considerare că din total companii din Moldova, peste 95% sunt întreprinderi mici și mijlocii (sursa), era și de așteptat că acestea, mai degrabă, nu ar avea un departament consolidat de marketing.

Vânzări directe sau... fără promovare în general

Atunci când au fost întrebați ce canale au utilizat pentru a atrage clienți noi în ultimele 6 luni, reprezentații companiei s-au împărțit preponderent în două –trei tabere mai evidențiate. Cei mai mulți fac vânzări directe, și anume, vizitează clienții potențiali (45% dintre respondenți), pe când tot atâția nu s-au promovat deloc în ultimele 6 luni. O treime din respondenți utilizează pagina de Facebook pe care plasează postări  fără plată pentru a atrage clienți noi, însă nu este cert cât de eficientă este această metodă, deoarece, la moment, algoritmele Facebook dau prioritate postărilor cu plată.

Fig. 2. Care dintre următoarele canale au fost utilizate de către compania dvs. în ultimele 6 luni pentru a atrage clienți noi? (câte 1 răspuns pe linie)

Bugetele de marketing se stabilesc  de către companiile din Moldova la fel cum are loc și activitatea de marketing – adică, nu prea. Doar 12% dintre respondenți stabilesc bugetul de marketing ca la carte - elaborează un plan de activități, în baza căruia se calculează cheltuielile. Poate ar fi cazul ca unitățile economice din Moldova (fiind preponderent întreprinderi mici și mijlocii) să se mobilizeze, pentru că tendințele globale arată că companiile mari își ajustează strategiile și încep să concureze destul de intens cu cele mici.

Fig. 3. Cum stabiliți bugetul de promovare pentru compania Dvs.? (un răspuns posibil)

Vânzările – un indicator al activității de marketing eficiente?

Cel puțin așa consideră jumătate din companiile din Moldova:  dacă au crescut vânzările, înseamnă că marketingul a fost eficient. Însă vânzările pot crește de în urma mai multor factori, nu neapărat al activității de marketing. Aproape 40% din companiile intervievate nu monitorizează deloc eficiența activității de marketing.

Fig. 4. Cum este monitorizată eficiența activităților de marketing? (răspuns multiplu)

Poate că marketingul din Moldova o fi „lăsat în voia sorții”, însă acesta nu constă doar din promovare, ci din cei  4 sau chiar 7P și multe din companiile din Moldova au o activitate de marketing de care ele, de fapt, nici nu-și dau seama. Una este cert. Mai avem mult de parcurs până să ne distanțăm de idea de a vinde cât mai mult și să ne concentrăm pe relațiile cu clienții noștri, să înțelegem de ce au nevoie, să le oferim produse și servicii care îi vor ajuta și să construim un nivel puternic de loialitate.

Metodologie: Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pe un eșantion proporțional reprezentativ la nivel național în rândul întreprinderilor active - 362 interviuri,  care asigură o marjă de eroare de 5.1% la un interval de încredere de 95%. Datele au fost colectate în perioada 7 Octombrie-15 Noiembrie, 2017 prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interview).

consulting.md

Cu câțiva ani în urmă, soții Gheorghe și Tatiana Bubucea din satul Ciuciuleni, raionul Hâncești, au decis să deschidă o afacere locală, bazată pe agricultura ecologică. În 2015 au plantat butași coacăză neagră pe o suprafață de aproximativ un hectar. Iar, în acest an, în sfârșit, au văzut primele rezultate a muncii lor. Tinerii agricultori sunt relativ mulțumiți de performanță, iar în acest an estimează o recoltă de aproximativ 6 tone.

Soiul cultivat de tinerii agricultori se numește Titania. Este un soi timpuriu spre mijlociu, destul rezistent, cu ciorchine foarte lungi, pomușoare mari, negre, lucioase, care rodesc abundent. Dacă la prima gustare par a fi acrișoare, după o zi de păstrare pomușoarele capătă un gust mai dulciu și mai aromat.

Plantația este asigurată cu un sistem de irigare performant, apa provenind de la o sursă arteziană din apropiere. Tinerii evită utilizarea oricăror erbicide sau pesticide pentru a oferi un produs natural și ecologic curat. În calitate de îngrășământ sunt folosite deșeurile de la vite, iar în lupta cu dăunătorii, Gheorghe Bubucea a încercat să utilizeze o soluție de apă cu usturoi, care are proprietatea de a îndepărta insectele nedorite.

Tinerii ne-au mărturisit că cea mai mare problemă cu care se confruntă este lipsa de informație cu privire la gestionarea unei plantații de coacăz. Nu există organizații de stat sau centre de consultanță care ar oferi recomandări concrete și ar consulta fermierii cu privire la înființarea plantațiilor de coacăz. În rezultat, ca și în cazul familiei Bubucea, cei ce se implică în acest domeniu sunt nevoiți să studieze totul pe cont propriu.

Pentru culegerea roadei tinerii nu angajează oameni. Ei sunt ajutați de rude și prieteni, pe zi reușind să culeagă 50-60 de kg. Coacăza Titania este culeasă, de obicei, pe parcursul lunii iunie. Pomușoarele sunt vândute către piețele agricole din Hâncești și Chișinău.

Gheorghe și Tatiana Bubucea își doresc să-și mărească afacerea agricolă. Deja au plantat o livadă de pruni, iar în viitor planifică să crească căpșune și mure.

Consumul iraţional de apă a provocat un conflict în satul Sculeni, raionul Ungheni.

Timp de mai multe săptămâni, aproape jumătate din localnici au rămas fără apă potabilă, din cauza mai multor gospodării, amplasate în partea de jos a satului, care foloseau în exces apa pentru irigare.

În aceste condiţii, apeductul conectat la cele cinci fântâni arteziene nu avea suficientă putere pentru a pompa apa în casele situate la o altitudine mai înaltă. Pentru a ameliora situaţia, autorităţile locale au recurs la strategia: consumi mai mult, plăteşti mai mult.

Astfel, pe timp de vară, gospodăriile care vor folosi mai mult de 12 tone de apă vor achita 70 de lei pentru fiecare metru cub.

"La noi apeductul este pentru consum şi nicidecum pentru irigaţie. În cazul când în primăvara 2019 nu vom avea perioade de secetă, noi vom continua să livrăm apa la preţul vechi, la 10 lei m/c", a spus  primarul comunei Sculeni, Ungheni, Vasile Casian.

Aproape o lună, pe timp de arşiţă, mulţi gospodari şi reprezentanţi ai instituţiilor publice cărau apa de la cişmele, iar unii s-au văzut nevoiţi să-şi sape fântâni în curţi.

"Eu consum pe lună 2-3 m/c, cu restul apei care ud, o am din fântână, pun pompa şi pompează cât îmi trebuie mie."

"Foarte bine a făcut căci era lume care uda zi şi noapte, dar noi nu facem treaba asta că nu ne ajungea apă nouă şi noi facem economie. "

"A fost cam dură treaba, nu mai vorbim de chestii că avem beneficiari care trebuiesc spalaţi practic de 2-3 ori pe zi", a spus managerul azilului de bătrâni din Sculeni, Nicolai Leucă.

Decizia autorităţilor locale mai stabileşte că pentru un consum de până la şapte metri cubi de apă tariful va fi de zece lei, iar până la 12 tone - 20 de lei.

Hotărârea i-a nemulţumit pe localnicii care au ferme sau grădini mai mari.

"Noi avem animale, avem vaci, avem oi şi noi consumăm nu numai vara, dar şi iarna consumăm. Eu nu înţeleg de unde a luat el preţul asta de 70 de lei de cub. Asta-i dibilism! Eu nu achit, nu achit", a spus o locuitoare a comunei Sculeni, Ungheni, Tamara Mihai.

"Noi apa o consumăm la tot la spălat, la mâncare, la băut. Nu-i chiar bine, dar în orice caz, asta este."

"Nu prea este bine pentru că când o realizat acest proiect de la început, nu era vorba să se va scumpi pe vară. Eu cred că trebuia de la început să socoată că satul este mare."

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Tudor Copaci, susţine că autorităţile locale din Sculeni nu sunt obligate să raporteze modificările efectuate odată ce decizia a fost luată de consiliul local.

La sistemul de aprovizionare cu apă din Sculeni sunt conectate peste 700 de gospodării. Apeductul a fost dat în exploatare acum șapte ani datorită unor donatori străini.

publika.md

Pneurile comercializate în Republica Moldova vor avea pe banda de rulare o etichetă pe care va fi indicată clasa de eficiență a consumului de combustibil, clasa de zgomot exterior și clasa de aderență pe teren umed. Acest lucru este stipulat în Regulamentul cu privire la etichetarea pneurilor, aprobat astăzi de Cabinetul de miniștri, informează MOLDPRES.

Obiectivul Regulamentului este de a creşte siguranţa şi eficienţa economică şi ecologică a sectorului transporturilor rutier prin promovarea pneurilor eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil, sigure şi cu niveluri scăzute de zgomot.

Potrivit estimărilor experților, trecerea autoturismelor înmatriculate în Republica Moldova de la anvelope de clasă inferioară (D, E, F, G) la unele de clase mai eficiente (A, B, C), în condiţiile unei distanţe parcurse de 10 mii km anual, ar genera economii de combustibil de aproximativ 5,4 mii tone pe an sau de peste 86 milioane lei anual. Mai mult ca atât, economiile de combustibil menţionate ar reduce volumul emisiilor de C02 cu peste 13500 tone.

La patru an de la semnarea acordului de asociere, Republica Moldova trebuie să treacă la un proces de industrializare a ţării, "fiindcă trebuie să recunoaştem că noi am pierdut industria, acea pe care o cunoaştem din Uniunea Sovietică." Această declaraţie îi aparţine ex-ministrului pe Economiei, Octavian Calmîc, actualul consilier economic al premierului Pavel Filip, invitat în cadrul emisiunii Punctul pe AZi.

„Avem progrese, dar ne dorim să trecem la un proces de industrializare a ţării, trebuie să recunoaştem că noi am pierdut industria, acea pe care o cunoaştem din Uniunea Sovietică, trebuie să industrializăm ţara, pe noi principii, pe cele capitaliste”, susţine Calmîc.
 
Acesta a mai adăugat că fără o schimbare de mentalitate, fără o atragere a investiţiilor străine noi nu o să putem trece pe un alt principiu de dezvoltare. „Până la urmă acest acord de asociere cu UE este un instrument în asigurarea unei dezvoltări durabile a Republicii Moldova şi nicidecum un proces în sine de dezvoltare. Noi trebuie să facem reforme.”
 

Electrobuzul fabricat în Belarus și testat timp de o lună în Chișinău se întoarce în „țara natală”. Exemplarul, care circula de la Parcul „Alunelul” până la Gara Feroviară, nu este rentabil în condițiile Capitalei, ne-a spus directorul Regiei Transport Electric Chișinău, Dorin Ciornîi. Tot el a adăugat că anul viitor în Chișinu va fi ansamblat un alt electrobuz, care va corespunde cerințelor traficului din oraș. Ciornîi își motivează afirmația prin existența unei înțelegeri cu uzina producătoare din Belarus și a Acordului interguvernamental dintre Republica Moldova și Belarus.

Luni, stația de alimentare a electrobuzului de lângă parcul „Alunelul” din sectorul Buiucani a fost demontată.

„O stație de alimentare costă 145.000 de euro”

„Electrobuzul ne-a fost propus cu titlu de experiment timp de o lună pentru a fi exploatat în mun. Chișinău. Perioada a expirat și uzina producătoare din Belarus l-a luat înapoi.

Electrobuzul este articulat pentru mun. Chișinău și este mai dificil de exploatat, având o autonomie de doar 12 kilometri. La noi rutele sunt mult mai lungi și este nevoie de mai multe stații de alimentare. O stație de alimentare costă 145.000 de euro. Nu este rentabil”, ne-a dezvăluit șeful RTEC motivele pentru care a renunțat la electrobuz.

În 2019 vom avea primul electrobuz ansamblat în Chișinău

„Noi conlucrăm în continuare cu uzina producătoare. Le propunem să îmbunătățească caracteristicile tehnice, ceea ce ține de autonomie, prezența aparatului de aer condiționat și anumite piese. Noi am pregătit un act unde am menționat viziunea noastră despre cum trebuie să fie electrobuzul pentru a fi exploatat în mun. Chișinău. Avem semnat un acord, până în 2019 trebuie să ansamblăm un electrobuz la Chișinău. Acel electrobuz va corespunde cerințelor de care avem nevoie. Asta e stipulat și în Acordul interguvernamentul cu Republica Belarus”, a mai spus Ciornîi, adăugând că dacă experiența primului electrobuz ansamblat în Chișinău va fi una reușită, vor urma și alte unități „fără fire”.

Serviciul Fiscal de Stat continuă acțiunile de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice care obțin venturi din darea în chirie a bunurilor imobiliare. În perioada ianuarie - mai 2018 SFS a realizat diverse activități pentru sporirea randamentului în acest segment al administrării fiscale, comunică mybusiness.md referitor la SFS.

Astfel, Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat în acest interval de timp o campanie de informare a cetățenilor cu privire la prevederile legislației în vigoare în partea ce ține de darea în chirie/locațiune/arendă a bunurilor imobile, plasând 3.286 de pliante informative în locuri publice, instituții de stat, sedii ale Direcțiilor de deservire fiscală.

De asemenea, în cadrul acțiunilor realizate de autoritatea fiscală națională, au fost identificate 1.975 de persoane fizice proprietari care transmit în chirie bunuri imobile și au fost demarate  acțiuni de conformare față de ele.

În urma controalelor efectuate la persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile, au fost calculate suplimentar la buget plăți de bază – 341,4 mii lei, penalități – 38,5 mii lei și amenzi în sumă de 13,5 mii lei.

Drept rezultat al acțiunilor întreprinse, în perioada ianuarie - mai 2018 s-a constat înregistrarea a 3.750 de contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile de către persoane fizice.

Reiterăm că persoanele fizice care dau în chirie bunuri imobile urmează să se conformeze legislației și să achite impozitul în mărime de 7 la sută din veniturile obținute. Impozitul se va achita cel târziu la data de 2 a lunii curente sau în avans, în orice bancă comercială sau oficiu poștal al Republicii Moldova.

Persoanele fizice care nu își onorează obligațiile corespunzătoare, riscă amenzi și sancțiuni, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.

Serghei Bucataru, a menționat că, Comisia mixtă rutieră este o oportunitate de a promova și intensifica relațiile în domeniul transportului rutier internațional de marfă și de persoane dintre Republica Moldova și România în interesul operatorilor de transport. Potrivit secretarului de stat, Comisia mixtă analizează modul în care se desfășoară transportul rutier internațional și dificultățile care au apărut în cooperarea bilaterală. De asemenea,  membrii Comisiei au ca scop identificarea soluțiilor pentru rezolvarea acestor dificultăți, în interesul operatorilor de transport din România și Republica Moldova.

Pe ordinea de zi a ședinței au fost incluse mai multe subiecte cu privire la  transportul rutier de marfă şi transportul de persoane, printre care problema taxelor pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova, care a fost introdusă pe teritoriul Republicii Moldova din februarie 2018, reglementarea serviciilor de transport rutier de marfă dintre Romania şi Republica Moldova, timpul îndelungat al staționării camioanelor la punctele de trecere a frontierei de stat, precum și autorizarea serviciilor regulate de transport persoane.

Î.S. Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor, S.A. Metalferos și Î.S. Fintehinform sunt întreprinderile de stat din Moldova cu cea mai bună performanță financiară​. La polul opus se situează I.S Air Moldova și S.A Moldovagaz.