Există în Republica Moldova numeroase companii profitabile şi de încredere, care contribuie la bunul mers al lucrurilor. Fără a ţine prima pagină a ziarelor, oamenii care deţin aceste companii, antreprenori, manageri, angajaţi, merită tot respectul şi recunoştinţa.

Cele mai multe sunt întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), cu un număr de câţiva zeci de angajaţi şi o cifră de afaceri de milioane.

Date ale Biroului Naţional de Statistică, făcute publice în săptămâna trecută, arată că în anul 2017 numărul IMM-urilor s-a ridicat la 53,6 mii întreprinderi şi a reprezentat 98,6 la sută din numărul total de întreprinderi. Numărul salariaţilor care au activat în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada de referinţă a constituit 323,3 mii de persoane, deţinând 61,2 la sută din numărul total de salariaţi ai întreprinderilor. Aşadar, şase din zece salariaţi erau angajaţi într-o întreprindere mică sau mijlocie, acestea fiind astfel şi principalul furnizor de locuri de muncă.

Veniturile din vânzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă au însumat 137 miliarde 506,1 milioane de lei sau 41,5 la sută din venituri din vânzări în total pe economie. Astfel, IMM-urile şi-au păstrat poziţia din anul precedent.

„Statisticile oficiale demonstrează încă o dată faptul ca IMM-urile reprezintă motorul economiei moldoveneşti. Aproape 99 la sută dintre companii sunt reprezentate de acest segment de întreprinderi. Promovarea lor este modul de a le recunoaşte meritele şi de a le oferi susţinere într-o dezvoltare durabilă”, apreciază mai mulţi experţi.

În aprilie 2018, când Guvernul a aprobat planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2018–2020, ministrul Economiei şi Infrastructurii, Chiril Gaburici, menţiona că un obiectiv asumat al Guvernului este creşterea competitivităţii acestor întreprinderi. Proiectul prevede că statul va învăţa agenţii economici cum să-şi găsească parteneri externi de afaceri şi va spori numărul de antreprenori informaţi despre cadrul legal care reglementează activitatea IMM-urilor.

“Guvernul le ajută în obţinerea accesului la finanţare şi creează condiţii pentru ca să funcţioneze mai bine”, a mai spus ministrul.

O dovadă este că în acest an, IMM-urile vor avea acces la 197 de garanţii financiare, inclusiv la finanţări de la Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale. În cadrul unei întrevederi la minister, la mijlocul lunii iunie 2018, experţii Băncii Mondiale au menţionat necesitatea consolidării capacităţii instituţionale a Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijloc (ODIMM) şi Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO), pentru a dezvolta şi facilita creşterea întreprinderilor mici şi mijlocii. De asemenea, experţii au discutat modalităţile de acordare a granturilor de co-finanţare a agenţilor economici privaţi din sectorul IMM, în special pentru implementarea proiectelor de îmbunătăţire a afacerilor axate pe sporirea competitivităţii la export.

Ce denotă statisticile oficiale?

Veniturile din vânzări a IMM pe o întreprindere au crescut în anul 2017 până la 2 milioane 566,7 mii lei sau cu 146,3 mii lei mai mult faţă de anul 2016. Veniturile din vânzări ale IMM în medie pe un salariat la fel au crescut comparativ cu anul precedent cu 26,8 mii lei şi au constituit 425,4 mii lei în medie pe un salariat. Numărul de salariaţi în medie pe o întreprindere în anul 2017 a constituit şase persoane.

Cele mai multe întreprinderi mici şi mijlocii, respectiv 20,6 mii, şi-au desfăşurat activitatea în domeniul comerţului, ceea ce reprezintă 38,4 la sută din totalul întreprinderilor mici şi mijlocii. În industria prelucrătoare au activat 4,5 mii de IMM-uri sau 8,4 la sută din total.

Cresc veniturile, cresc şi profiturile

În anul 2017, conform Biroului Naţional de Statistică, micro-întreprinderile au înregistrat cea mai mare creştere a profitului – de 2,2 ori, iar suma acestora a sporit până la 3,4 miliarde de. lei. Întreprinderile mici şi mijlocii au raportat un profit de 10 miliarde 568,9 milioane de lei sau cu 4 miliarde 690,3 milioane de lei mai mult faţă de anul 2016.

Cel mai mare profit în anul precedent a fost înregistrat de întreprinderile din sfera comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, respectiv 3,25 miliarde de lei (de două ori mai mult decât în 2016). Întreprinderile agricole au obţinut profit în sumă de 1,9 miliarde de lei, în creştere de 1,9 ori, cele din domeniul construcţiilor – 985,5 mil. lei, de 1,8 ori mai mult decât în anul precedent. Companiile care activează în domeniul tranzacţiilor imobiliare au avut un profit de 962,2 milioane de lei sau cu 42,7 la sută peste nivelul din anul 2016.

Asistenţa financiară, în special pentru tineri şi femei, incubatoarele de afaceri, consultanţa, sunt doar unele dintre acţiunile întreprinse de ODIMM care dau vigoare şi competitivitate IMM-urilor.

Ce prevede Strategia de dezvoltare a IMM-urilor?

Strategia se concentrează pe implementarea următoarelor direcţii prioritare:
• ajustarea cadrului de reglementare la necesităţile dezvoltării IMM-urilor;
• îmbunătăţirea accesului acestora la finanţare;
• dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competenţelor şi culturii antreprenoriale; sporirea competitivităţii IMM-urilor şi încurajarea spiritului inovator, precum şi facilitarea dezvoltării IMM-urilor în regiuni;
• dezvoltarea parteneriatelor în afaceri;
• sporirea antreprenoriatului feminin
• dezvoltarea economiei verzi pentru IMM-uri. Strategia urmează să încorporeze trei planuri de acţiuni, aprobate în ordin cronologic, menite să stabilească activităţile, responsabilităţile, termenele şi resursele necesare pentru realizarea acesteia.

Pentru realizarea acestor obiective, autorităţile propun peste 80 de acţiuni, printre care realizarea studiilor şi analizelor sectoriale prin intermediul sondajelor, elaborarea şi promovarea proiectului de lege cu privire la întreprinderile de familie, adoptarea a 85 la sută din standardele europene publicate de organismele de standardizare europene CEN/CENELEC.

Documentul mai prevede elaborarea conceptului şi iniţierea discuţiilor privind crearea în Republica Moldova a Fondului de Garantare a Creditelor Agricole, crearea unui Catalog de succes cu recomandări şi bune practici în procesul de lansare a startup-urilor inovaţionale, optimizarea şi implementarea Programului de stimulare a participării agenţilor economici la târguri şi expoziţii şi alte acţiuni.

De asemenea, în planul de acţiuni este prevăzută şi acordarea garanţii­lor financiare IMM-lor din ţară, ce prevede 194,8 milioane de lei pentru anul 2018. Va continua şi implementarea Programului de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1”.

Întreprinderi mici sunt considerate cele care au până la 49 de salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri de până la 25 de milioane de lei sau deţin active totale de până la 25 de milioane de lei şi nu sunt întreprinderi micro; întreprinderi mijlocii sunt întreprinderi care au până la 249 de salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri de până la 50 de milioane de lei sau deţin active totale de până la 50 de milioane de lei, şi nu sunt întreprinderi micro sau mici.

Vlad Bercu

Compania română "Top Geo Serv" a deschis la Bender o întreprindere în baza Uzinei de asamblare auto din oraş. Despre aceasta scrie presa locală.

Potrivit agenţiei INFOTAG, postul de televiziune TSV anunţă că, deşi acordul investiţional cu guvernul autoproclamatei RMN va fi semnat în această săptămână, procesul de producere a fost deja lansat. Investitorul produce construcţii metalice din armătură şi sârmă de la Uzina metalurgică din Rîbniţa şi le livrează în România.

Pentru început, investiţiile constituie circa 1 milion de euro. Pentru procesul de producere au fost instalate maşini-unelte cu program de control, care au fost achiziţionate din Spania. În prezent se desfăşoară instruirea muncitorilor locali. Deocamdată, la întreprindere activează 19 persoane, dar până la sfârşitul anului numărul muncitorilor va creşte până la 100.

Potrivit managerului de producţie, Angel Ilie, construcţiile asamblate sunt destinate pentru fabricarea produselor din beton armat pentru şantierele de construcţii.

"Acum lucrăm la trei comenzi mari. E vorba de 1,5 mii tone de construcţii pentru Cluj şi 170 tone de coloane metalice şi carcase pentru Târgu Mureş şi Sibiu", a spus el.

Directorul Uzinei de asamblare auto din Bender, Anatolii Bulda, a spus că există cel puţin doi investitori mari care intenţionează să-şi lanseze producţia la uzină. Este vorba de grupul "Est-Vest", care a fost înregistrat în decembrie 2017 şi intenţionează să producă în viitor electromobile împreună cu parteneri din Asia.

"Cel de-al treilea proiect este cu compania rusă "Sollers", care se ocupă cu producerea articolelor metalice", a spus el.

INFOTAG precizează: Conducerea Transnistriei consideră că intensificarea activităţii investiţionale ţine de adoptarea recentă a unui pachet de legi ce oferă "condiţii preferenţiale fără precedent" antreprenorilor străini care riscă să investească în regiune.

Pe parcursul celor 27 de ani de independență, economia Republicii Moldova a înregistrat o schimbare radicală, trecând la sistemul capitalist. Acest proces s-a datorat, implicit, apariției și dezvoltării companiilor private. Totuși, extinderea și îmbunătățirea sectorului privat are loc într-un mod lent și migălos.

Care sunt strategiile pentru următorul an?

Mai puțin de jumătate dintre companiile din Moldova elaborează strategii de dezvoltare ulterioară. Astfel, doar  39% se axează pe creșterea numărului de  vânzări în anul următor și 32 % - pe  extinderea domeniului de marketing.  60% din respondenți au susținut că nu anticipează mărirea volumului de vânzări, pe când alte 67%  au relatat că nu se focusează pe compartimentul de marketing.

Fig.1. Compania Dvs. elaborează strategii/planuri anuale pentru următoarele domenii de activitate (câte un răspuns pe linie)

Marketingul - un domeniu neexploatat de moldoveni

În general, domeniul marketingului nu este exploatat la justa valoare de către moldoveni. Atunci când își planifică activitatea de marketing, marea majoritate, 65%, preferă să se orienteze în baza experienței și a intuiției proprii. Unii ( 29%)  au discuții periodice cu agenții comerciali pentru a le afla opinia, iar câteva  companii tinere (26%) analizează lunar datele despre companie. Doar 1% din companiile chestionate au  afirmat că apelează anual la o cercetare de marketing prin intermediul agențiilor specializate. 

Ce tip de informații utilizează compania Dvs. în timpul planificării activității de marketing? (răspuns multiplu)

Întrebați ce tip de informație i-ar ajută să-și planifice mai eficient  activitățile de marketing, majoritatea respondenților (26%) au afirmat că sunt interesați de datele generale cu privire la situația pieței, schimbarea numărului de consumatori și puterea de cumpărare. În același timp, o parte reprezentativă (18%) s-au dovedit a fi preocupată  de propria cotă pe piață, pe când 16% au dorit să afle mai multe despre cotele rivalilor pe piață, pentru a-și stabili politicile de marketing și concurență.  Surprinzător, dar ratingul media se numără printre ultimele domenii de interes, sugerând faptul că  antreprenorii nu conștientizează impactul publicității  asupra comercializării produsului.

Ce tip de informație v-ar fi utilă pentru planificarea activității de marketing, în primul și în al doilea rând? (un răspuns pe coloană)

Cât de utilizată  este marca comercială?

Unul din elementele distinctive ale unei companii este marca comercială. Ea facilitează memorarea produsului și contribuie la dezvoltarea sectorului de marketing. Însă, majoritatea companiilor din Moldova nu au o marcă proprie de comercializare. Acestea evită să vândă servicii sau produse sub o identitate comercială personalizată. În acest context, 73% au recunoscut că nu au propria linie comercială și doar 13% au creat una. Majoritatea întreprinderilor care au o linie comercială proprie sunt din Chișinău. Probabil, companiile din capitală au o abordare mai occidentală, orientată spre publicitate și comunicarea cu publicul.

Compania Dvs. vinde servicii/produse cu propria/propriile marcă/mărci comercială/e? (un răspuns posibil)

Dezvoltarea unui business necesită timp și investiții atât materiale, cât și morale. Pentru a obține profitul dorit,  este nevoie de mult efort și răbdare, astfel, încât niciun aspect să nu fie neglijat. Totuși, moldovenii rămân conservatori și nu alocă buget suficient pentru marketing, neînțelegând în totalitate impactul pe care l-ar putea avea un studiu de marketing sau crearea unei mărci distinctive. Prin urmare, nici rezultatele nu sunt cele așteptate, iar mediul de afaceri autohton continuă să evolueze lent.

Metodologie: Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pe un eșantion proporțional reprezentativ la nivel național în rândul întreprinderilor active - 362 interviuri,  care asigură o marjă de eroare de 5.1% la un interval de încredere de 95%.  Datele au fost colectate în perioada 7 octombrie-15 noiembrie 2017 prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interview).

consulting.md

A început asamblarea primelor troleibuze cu aer condiţionat de la noi din ţară. Piesele pentru cinci troleibuze din totalul celor 20 au ajuns la Chişinău, iar astăzi angajaţii Regiei Transport Electric au purces la treabă. Pentru că este o premieră pentru angajaţii regiei, inginerii au însuşit procesele tehnologice de montare a climatizatoarelor de la colegii din Belarus. Cei mai entuziasmaţi sunt locuitorii Capitalei care spun că abia aşteaptă să circule în condiţii confortabile.

Primul lot de componente pentru cele cinci unități de transport a fost livrat vineri de către compania de la Minsk. La Chişinău troleibuzele au ajuns având caroserie şi şasiu, dar fără motor şi echipament electronic. Astfel, în prima etapă meşterii trebuie să asambleze salonul şi să pregătească acoperişului pentru instalarea sistemelor electronice.

"Aerul condiţionat iată sistemul vine aşa, iată aici este un rând, iată al foilea rând este aşa istalat tot frumuşel."

"Faţă de troleibuzele care au fost până acum, aici sunt făcute modificări esenţiale în construcţia acoperişului. Pentru noi acestea sunt lucări noi, până acum noi nu am făcut astfel de lucrări. Noi avem colaborare strânsă cu secţia de constructori şi tehnologi de la uzina producătoare.Orice întrebare se discută prin căile moderne de comunicare", a spus Iurie Boico, tehnolog superior Regia Transport Electric.

Muncitorii spun că mai este mult de lucru, dar speră să se descurce cât mai repede.

- Azi dimineaţă am început.

-Aveţi mult de lucru aici?

-Da, lucru este foarte mult, cu atât mai mult că ele sunt cu acumulatoare cu climatizoare. Ne descurcăm, încet, încet.

- Acum ce faceţi?

- Acum instalăm barele de protecţie pentru siguranţa pasagerilor.

De confort va avea parte şi şoferul troleibuzului. Asta pentru că şi în cabina acestuia va fi intalat un sistem de aer condiţionat. Mai mult, conducătorul va avea la îndemână un utilaj prin intermediul căruia va putea regla temperatura în salon.

"De ce nu. Toată Europa are aşa transport. Ar fi bine pentru că toată Europa dispune de acest transport cu aer condiţionat. Pentru copii, pentru bătrâni, pentru toţi. E ceva util."

"Va fi foarte bine dacă vor pune aer condiţionat. Este foarte multă lume, mai ales în numărul 22 care este plin mereu cu oameni. Este imposibil să circuli, nici aşezat nici în picioare nu-i comod, transpirăm. Foarte bine. Te sufoci în troleibuze, dar dacă va fi condiţioner, va fi foarte bine."

"Aer curat, mai uşor o să fie. Suntem mulţi, se încălzeşte aerul."

"Este inconfortabil să mergi într-un transport public şi să te sufoci. E greu, mai ales când este foarte multă lume în transport."

"Aproximativ într-o lună, o lună jumătate preconizăm să scoatem la emitere aceste cinci troleibuze dotate cu sistem de aer condiţionat. Nu este uşor pentru că este o premieră pentru Chişinău. Dar o echipă din cadrul Regiei Transport Electric au fost delegaţi în Republica Belarus la uzina producătoare ca să se familiarizez cu sistemul de aer condiţionat", a spus Dorin Ciornîi

Primele cinci troleibuze vor fi puse în circulaţie după ce un expert din Belarus le va testa. Următoarele componente pentru 15 troleibuze vor ajunge în ţara noastră până în luna octombrie.

publika.md

Anual în Republica Moldova sînt generate circa 4.000 de tone de deşeuri medicale periculoase, nimicirea cărora ajunge la nouă milioane de dolari.

În aceste condiții, fiecare spital trebuie să dispună de un spațiu de stocare temporară a deșeurilor medicale, unde acestea vor fi păstrate între 48 și 180 de ore. Acestea sînt prevăzute de Regulamentul sanitar privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, aprobat de Guvern pe 11 iulie, transmite Mold Street.

Potrivit unor estimări efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), 85% din totalul deşeurilor medicale din lume pot fi considerate inofensive şi gestionate ca deşeuri menajere, iar celelalte 15% sînt materiale periculoase – infecţioase, toxice sau radioactive şi care necesită tratare sau distrugere. Din această cauză, în Regulament se prevede ca deșeurile periculoase să fie distruse prin cremațiune în termen de 180 de zile după depozitare, pentru a elimina riscurile de apariție a maladiilor.

Potrivit Ministerului Sănătății, actualmente, la nivel raional ar fi necesar de procurat şi instalat un autoclav cu o capacitate de 200 litri necesar pentru tratarea deşeurilor infecţioase, costurile investiţiilor estimativ constituind – 3,9 milioane dolari.

noi.md

Serghei Cosovan, fondatorul Pieței „Curcubeu” din centrul capitalei, a fost condamnat la 7 ani cu executare, fiind învinuit de escrocherie în proporții deosebit de mari. Sentința a fost pronunțată în cadrul unui dosar penal, în care Cosovan este învinuit pe două capete de acuzare. Alte două dosare pentru escrocherie se află pe rol în instanță, în unul figurând 18 părți vătămate.

Cosovan a fost găsit vinovat că a luat bani de la 2 femei din Chișinău sub pretextul că le vinde buticuri în Piața „Curcubeu”. Una dintre victime i-a dat 3 mii de euro, iar alta 5500 de euro, 50 de mii de lei și 1500 de dolari.

Serghei Cosovan a declarat în ultimul cuvânt că dosarul este o făcătură, iar victimele au venit la proces ca să-și bată joc de el.

Una dintre victime, Svetlana Zubatîi, a declarat pentru CrimeMoldova că nu este mulțumită de sentință, deoarece instanța nu a luat în calcul demersul său privind recuperarea prejudiciului material.

Serghei Cosovan a fost încătușat în octombrie 2017 și este deținut în Penitenciarul-spital nr.16, fiind diagnosticat cu ciroză hepatică în fază terminală. Avocații lui Cosovan au solicitat în repetate rânduri eliberarea lui Cosovan sub control judiciar pentru perioada de desfășurare a anchetei, iar în final, s-au adresat la CEDO.

La 29 martie, 2018, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a comunicat în regim de urgență plângerea lui Serghei Cosovan și a cerut Guvernului de la Chișinău să prezinte în mod prioritar observațiile sale față de plângerea respectivă.

La 24 martie, judecătorul Sergiu Stratan a decis transferarea lui Cosovan în arest la domiciliu, pe motiv de sănătate. În aceeași zi, acesta a fost eliberat din Penitenciarul nr.16, însă la ieșire era așteptat de polițiști în civil și a fost dus în Izolatorul de Detenție Provizorie de pe strada Tighina 6 din Chișinău. Peste 3 zile, un alt magistrat a eliberat pe numele lui Cosovan mandat de arestare.

Serghei Cosovan este învinuit de mai multe infracțiuni: escrocherie, fals în acte publice, fals de documente și abuz de serviciu. Portalul CrimeMoldova a realizat o investigație în care se arată că Piața „Curcubeu” funcționează ilegal. Terenul, care aparține Nadejdei Godoroja, este folosit abuziv prin fals de documente, iar de la comercianții din această piață se cer taxe ilegale. În investigație se mai arată că Serghei Cosovan este membru și sponsor al „Partidului Nostru”.

La moment, Piața „Curcubeu” continuă să funcționeze ilegal, iar autoritățile nu se grăbesc să o lichideze.

Comisia Europeană a semnat contractul de alocare a unui grant de un milion de euro pentru dezvoltarea nanotehnologiilor în Republica Moldova. Este vorba de proiectul NanoMedTwin, câștigat prin Programul European „Orizont-2020” de colaboratorii Centrului Național de Studiu și Testare a Materialelor (CNSTM) din cadrul Universității Tehnice a Moldovei , în consorțiu cu echipe de experți din Germania, Marea Britanie, Suedia, Italia și Israel.

Academicianul Ion Tighineanu, prim-vicepreședinte al AȘM, a menționat că la realizarea proiectului vor participa, în particular, colaboratorii Departamentului de Microelectronică și Inginerie Biomedicală din cadrul UTM, cercetători de la Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii, experți de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, precum și de la alte instituții de cercetare și pregătire a cadrelor din țară.

Colaboratorii CNSTM activează în domeniul nano-bio-medicinii de mai mulți ani, înregistrând o serie de reușite de rezonanță.

În premieră, au fost elaborate nanoparticule din nitrură de galiu cu cavități, biocompatibile, care penetrează în celulele vii și pot fi utilizate pentru stimularea sau inhibarea unor procese vitale, aceste nanoparticule fiind influenţate de la distanță grație proprietăților lor magnetice și piezoelectrice.

Cercetătorii Centrului au demonstrat micro-motoare originale în baza rețelelor de nanotuburi din dioxid de titan cu capacități cargo. Au fost elaborate circuite electronice neuronale constituite din rețele memristive în baza nanomembranelor din nitrură de galiu capabile să efectueze mecanisme elementare de învățare a obișnuinței la un stimul, precum este adaptarea la un stimul electric.

Un an în urmă în țara noastră a fost susținută cu brio prima teză de doctor în științe la intersecția nanotehnologiilor și biomedicinii de către Tudor Braniște, tânăr cercetător al UTM.

Alocarea de către Comisia Europeană a unui milion de euro pentru dezvoltarea nanotehnologiilor se datorează integrării cu succes a științei autohtone în spațiul european de cercetare și vizibilității crescânde a cercetătorilor noștri în lume.

Academicianul Ion Tighineanu a fost ales, la începutul anului curent, membru de excelență al Societății Internaționale pentru Optică și Fotonică, iar recent a fost promovat în calitate de membru-senior al Societății Americane de Optică. Pentru succesele de rezonanță în cercetarea științifică, savantul a fost inclus în lista celor 10 ambasadori de imagine a Republicii Moldova, fiind un fidel promotor al științei atât la scară națională, cât și internațională.

Lanțul de hipermarketuri Lidl România a retras de la vânzare merele verzi, sortimentul Golden Delicious, importate din Polonia și vândute în perioada 24 iunie - 2 iulie 2018, după ce în acestea a fost descoperită o cantitate de pesticide peste limita admisă.

„În cadrul controalelor de rutină s-a descoperit în produsul «Mere verzi», sortimentul Golden Delicious, o cantitate de pesticid Clorpirifos peste limita admisă de lege.

Clorpirifos poate provoca simptome precum lăcrimare, salivație, secreții bronșice, contractrarea pupilelor, erupții, diaree sau spasme musculare. La numite grupe de persoane (gravide, copii, persoane în vârstă sau cu un sistem imunitar scăzut) pot apărea simptome severe.

Merele verzi, sortimentul Golden Delicious, au fost vândure de Lidl România de la 24.06.2018 până la 02.07.2018. Din motive ce țin de siguranța consumatorului, Lidl România a reacționat fără întârziere și a retras merele în cauză de la vânzare. Rugăm consumatorii să returneze merele în oricare dintre magazinele Lidl. Contravaloarea produsului va fi returnată, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal”, se arată pe site-ul ANVSA.

O clientă Lidl s-a arătat extrem de nemulțumită de faptul că mesajul de avertizare nu a fost publicat și pe site-ul companiei, ci doar a fost afișat în magazine.

„Mi se pare aberant cum ei anunță în afiș că putem returna merele – suntem în 12 iulie și ei vorbesc de mere puse în vânzare între 24 iunie – 2 iulie. Nu este vorba de returnare aici, Lidl, este vorba despre faptul că majoritatea clienților care v-au cumpărat aceste mere deja le-au mâncat.

money.ro

Părinții au posibilitatea să-și înscrie copiii în cele 13 instituții sportive din Chișinău, din subordinea Direcției generale educație, cultură, tineret și sport, începând cu 1 septembrie. În instituțiile respective activează peste 40 de secții sportive, în care se practică peste 20 de ramuri de sport. Orele de antrenament se desfășoară gratuit, conform unui orar stabilit, transmite IPN.

Într-un comunicat de presă, DGECTS menționează că la Școala Sportivă de scrimă, care este amplasată în sectorul Centru, activează 15 grupe de instruire în care se practică proba de scrimă – floretă și rapiră. Lecțiile de antrenament se desfășoară conform orarului în sala sportivă specializată de scrimă a Manejului de atletism precum și în unele săli din instituțiile de învățământ secundar general.

La Școala Sportivă „Speranța” din sectorul Buiucani, copiii pot practica gimnastică – ritmică sportivă, artistică, lupte – greco-romană, libere și judo, jocuri – baschet și volei. Lecțiile de antrenament se desfășoară conform orarului stabilit în săli și pe terenul instituției sportive, precum și în unele săli din instituțiile secundar general. În același sector, părinții mai pot opta pentru Școala Sportivă nr. 6, unde copiii pot practica Taekwondo WTF, înot și polo pe apă.

La Școala Sportivă nr. 8 copiii pot practica înotul, badminton și tenis de masă. De asemenea, părinții pot opta pentru Școala Sportivă Specializată de Șah și Joc de Dame, pentru Școala sportivă Specializată de polo pe apă „Delfin” sau pentru Școala Sportivă Specializată de haltere. Toate aceste instituții, la fel, sunt amplasate în sectorul Buiucani.

În sectorul Botanica, copiii pot fi înscriși la Școala Sportivă Specializată nr. 2 de handbal, iar în sectorul Râșcani – la Școala Sportivă Specializată de atletism nr.3, unde se practică atletismul cu trei secții: alergări, sărituri și aruncări. În același sector activează și Școala Sportivă Specializată de polo pe apă nr.4 „Gh. Osipov”. În sectorul Ciocana activează Școala Sportivă Specializată de înot și fotbal nr. 11.  

Copiii pot fi înscriși și la Școala Sportivă nr.12 din orașul Vadul lui Vodă, unde se practică probele sportive la volei, fotbal, box, lupte libere, aerobică sportivă. În orașul Cricova activează Școala sportivă nr.13, unde se practică probele sportive la fotbal, karate-do tradițional, lupte libere și volei.

Autoritățile informează că începând cu luna iulie, o parte din antrenori, profesori se află în concediul anual de odihnă, iar în unele instituții sportive se desfășoară lucrări de reparație pentru pregătirea acestora către noul an de studii 2018-2019. Din 1 septembrie, sunt așteptați toți elevii și doritorii de a frecventa instituțiile sportive în afara orelor de curs.

Lista instituțiilor sportive din subordinea DGECTS poate fi consultată aici.

ipn.md

O rețea complexă de infractori cu sediul în China, responsabilă pentru transportul ilegal a sute de tone de produse pesticide contrafăcute către Uniunea Europeană, a fost descoperită de către ofițerii de aplicare a legii din Europa.

noi.md