IDIS Viitorul împreună cu CBX-AXA pentru a doua oară măsoară intenția de migrație peste hotare a moldovenilor în cadrul cercetării People Watch. În acest scop s-a încercat să se afle care ar fi salariul decent ce ar determina un cetățean să rămână în țară și să muncească.

În 2018 salariul mediu acceptat este de 12 600 lei cu 2 700 lei mai mult față de anul trecut când salariul mediu acceptat pentru a rămâne în țară era de 9 900 lei. Creșterea așteptărilor salariale este de 27%, cea ce este  mai mult decât creșterea nominală a salariului în Moldova.

„Majorarea decalajul între salariul acceptat de a rămâne în Republica Moldova și salariul real plătit aici ne face să concluzionăm că intenția de migrație pentru a soluționa problemele financiare ale familiei rămâne o preferință pentru cetățeni.

Dacă analizăm pe structura de remunerare observăm o scădere semnificativă a celor care sunt de acord cu o remunerare de până în 10 mii de lei și o creștere pronunțată a celor care consideră că salariul decent trebuie să fie de 15 mii de lei și mai mult”, menționează experții IDIS.

Cercetarea lansată de IDIS Viitorul "People Watch" măsoară teme de interes public sporit. Chestionarul a fost făcut pe un eșantion de 1 042 persoane în perioada 29 iunie - 9 iulie curent cu o marjă de eroare de plus, minus 2,8%.

bani.md

Autorităţile dintr-un sat francez din Pirinei, aflat la graniţa cu Spania, nu vor mai percepe taxe şi impozite de la cetăţeni, pentru că este deja “prea bogat”, scrie Daily Mail.

Le Perthus, un sat cu doar 586 de locuitori, de la graniţa franco-spaniolă, are un excedent bugetar la primărie mai mare de un milion de euro.
 
Acest lucru a fost posibil în mare parte datorită taxelor de aproape 800.000 de euro pe an pe care autorităţile locale le încasează pentru parcare de la francezii care traversează frontiera în Spania pentru a face cumpărături mai ieftine.

Strada principală din Le Perthus, Avenue de France, se află atât pe teritoriul Franţei, cât şi pe cel al Spaniei. Comercianţii de pe partea spaniolă a străzii vând produse ca alcool, ţigări şi parfumuri la preţuri considerabil mai mici faţă de preţurile din Franţa, datorită taxelor şi accizelor reduse.

De exemplu, un pachet de ţigări care în partea franceză costă 8 euro, în partea spaniolă poate fi cumpărat cu 5 euro. În timp ce Franţa are preţuri mai mari la produsele accizate, în Spania preţurile sunt sub media UE, atât la produsele de lux, cât şi la haine.

În aceste condiţii, Le Perthus a devenit un magnet pentru cumpărătorii francezi care trec graniţa în căutare de chilipiruri în ţara vecină. Iar dacă localnicii pot face acest lucru pe jos, cei din zonele învecinate vin cu maşinile pe care le lasă la graniţă şi pentru parcarea cărora plătesc taxe la bugetul local din Le Perthus.

În acest fel, autorităţile s-au trezit cu un excedent de taxe pe care nu reuşesc să le cheltuiească, dar care au devenit mărul discordiei dintre putere şi opoziţie în micul orăsel de munte. În timp ce opoziţia din consiliul local acuză primarul că nu foloseşte banii, puterea acuză opoziţia că a blocat proiecte utile cum ar fi un centru medical sau un parc pentru copii.

În consecinţă, primaria propune suspendarea plăţii de taxe locale de către rezidenţii satului până când autorităţile vor reuşi să cheltuiască banii strânşi deja la buget. O decizie în acest sens va fi luată la sfârşitul lunii.

businessmagazin.ro

Reforma fiscală aduce modificări și pentru cei din domeniul HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Café). În urma unei ședințe a membrilor de coaliție, pentru a soluționa problema evaziunii fiscale, s-a decis micșorarea cotei TVA pentru această industrie.

Astfel, agenții economici din domeniu vor achita o cotă TVA de 10%, și nu 20% cum este în prezent.

„De altfel, cei cu venituri de sub 1,2 mln lei, vor achita un impozit operațional de 4%, iar ceilalți care au activități mai mari de 1,2 milioane, vor avea de ales să activeze în regim general sau în regim special, asta însemnând impozitul pe venit de 12%, înregistrarea obligatorie ca plătitor de TVA și cota redusă de TVA la nivelul de 10%”, a anunțat premierul Pavel Filip în cadrul briefingului săptămânal PD.

Angajații din sfera serviciilor de taxi, care au salarii de până la 10 mii de lei pe lună, vor achita un impozit fix de 500 de lei lunar. Anunţul a fost făcut astăzi de către prim-ministrul Pavel Filip, după ședința săptămânală a Partidului Democrat din Moldova, transmite MOLDPRES.

În cadrul unei conferințe de presă, șeful Cabinetului de miniștri a specificat că, pentru taximetriști, asigurarea medicală şi cea socială vor constitui a 12-a parte din rata anuală.

„Totodată, s-a decis majorarea amenzilor în acest sector. Astfel, dacă taximetristul nu-i oferă călătorului bonul de plată, atunci pasagerul va avea dreptul să nu plătească această călătorie. De asemenea, cheltuielile pentru reparaţia maşinilor vor deveni deductibile. Drept efecte vom avea mai mulţi bani în buget, ceea ce înseamnă că vor exista resurse financiare pentru pensii şi salarii. Ne dorim ca în acest domeniu să se activeze doar legal şi profesionist. Vrem să reducem economia tenebră şi ca banii să vină legal la buget, iar calitatea acestor servicii să crească", a spus Pavel Filip.

De asemenea, prim-ministrul a anunțat că în industria HORECA (restaurantele, hotelurile și cafenelele) vor exista noi metode de impozitare.

Tradiţia oieritului îşi pierde din farmecul de altădată. Ciobanii din ţară trag un semnal de alarmă şi susţin că, în viitorul apropiat, această ramură riscă să dispară. De vină ar fi lipsa centrelor de colectare a lânii, care, deseori, este aruncată în râpi. Nici laptele şi carnea nu se vinde ușor, spun păstorii.

Pentru a sesiza toate aceste probleme, aproximativ 20 de crescători de oi s-au întâlnit la Cimişlia pentru a-şi spune păsul:

"Toate oile, zootehnia se duce de râpă. Venit nu-i nimic. Câți bani faci din vânzarea brânzei, toți trebuie să-i vâri pe hrană, trebuie grăunțe, trebuie fân".

"De mai mulți ani se aruncă lâna. Dacă se vindea cu trei lei kilogramul măcar mai luai niște motorină sau niște porumb la animale, dar așa...".

"Dacă s-ar colecta lâna, pieile, ar fi mai profitabil, dar nimic nu se produce și de aceea oamenii renunță".

Ion Teleagă creşte oi de 18 ani. El îngrijeşte acum 300 de animale la o stână din Mingir. Ciobanul susţine că sunt perioade când nici carnea nu are unde să o vândă.

"Mieii se întreabă la Paşti dar după carnea de oaie nu se întreabă. Pielicelele de doi ani de zile am hrănit câinii, iată la Paşti am avut nişte pielicele ca aurul, nu tăiată, totul era lin fără nimic, nimic", a menţionat Ion Teleagă, proprietarul unei stâne de oi.

"Lâna era un product care îl asigura pe crescător şi chiar îl susţinea financiar. Cu apariţia sinteticii se socoate că lâna nu e frumoasă, nu e estetic", a precizat Pintilie Bulgaru, preşedintele asociaţiei crescătorilor de ovine şi căprină.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii, prezenți la întrunire, au menționat că autoritățile susțin constant crescătorii de oi și capre. Statul oferă subvenții pentru cei care inițiază o afacere în domeniu.

"Începând cu 2018 pot fi aplicate și la plățile în avans, subvenția plăților în avans. Pentru aceasta pot aplica tinerii fermieri cu o afacere nouă pusă pe picioare. 65% sunt susținuți din partea statului, iar 35% contribuția fermierilor", a declarat Tatiana Nistorică, șefa Direcției din cadrul Ministerului Agriculturii

Cei de la Ministerul Agriculturii mai spun că ciobanii pot să-și promoveze producția participând şi la diferite expoziții și târguri. În Moldova există în jur de o mie de proprietari de stâne de oi şi capre.

publika.md

Unul dintre cei mai importanți producători de bere artizanală din țară, Litra Brewing Company a organizat o serată dedicată lansării unui nou produs - Strawberry IPA, un ale cu adaos de căpșune.

Cei de la Litra au cules de sine stătător 120 kg de căpșune la una din gospodăriile țărănești din apropierea Chișinăului. Pe baza lor a fost făcută circa o tonă de must, iar în rezultat s-au primit circa 800 de litri de bere.

Noul IPA s-a primit destul de interesant. Un Pale Ale ierbos, cu mai mult hamei, amăreală plăcută și o aroma slab sesizabilă de căpșune. Sucul de căpșune constituie 12% din mustul de bere. S-a primit o bere ușoară, exotică și răcoritoare.

Strawberry IPA este prima bere dintr-o serie de produse care Litra Brewing Company pe bază de pomușoare moldovenești. Toate aceste produse vor fi lansate sub brandul unic, Litra Smoozik.

Madein.md

Foto: mybusiness.md

Reforma în educație nu este altceva decît un alt pas spre distrugerea sistemului de învățămînt și de cercetare din țara noastră.

De această părere este consilierul prezidențial în domeniul educației Corneliu Popovici, care, în cadrul emisiunii „Acces direct” de la NTV, a declarat că, de fapt, unirea într-un singur minister a diferitor domenii nu este altceva decît o realizare în practică a ceea ce nu a putut face Nicolae Ceaușescu în anii 70.

„Ca urmare, știința este practic distrusă. Nu mai avem academie de științe, nu mai avem institute de cercetare, oamenii de cercetare pleacă din țară, institutele noastre ard, Guvernul mai dă milioane pentru reparație la ceea ce a ars și multe altele”, a declarat Popovici.

Totodată, el a menționat că de pe urma acestor reforme distructive are de suferit în mod special învățămîntul superior.

„Noi rămînem fără universități. Dacă în urmă cu zece ani în Republica Moldova erau în jur de 130 de mii de studenți, acum avem 65 de mii, iar în 2020 e foarte probabil să avem cel mult 50 de mii. Pe de altă parte, chiar dacă am spune că e un număr foarte mare de studenți, pentru Republica Moldova este un număr foarte mic, deoarece, acum zece ani, la 10 mii de locuitori le reveneau 303 studenți, anul acesta avem 180 de studenți, iar peste doi ani vor fi circa 150 de studenți. Asta în condițiile în care media în lume trebuie să fie în jur de 300. Respectiv, noi rămînem fără știință, fără universități. Drept urmare, economia națională rămîne fără cadre calificate și nu întîmplător acum în școli avem lipsă de profesori, în medicină nu avem medici, sînt raioane unde este un deficit foarte mare de medici, inclusiv cadre cu studii superioare, bine calificate. Astfel, ceea ce se petrece în sistemul educațional și în sistemul de cercetare devine deja o problemă de securitate națională a Republicii Moldova. Deja nu mai este o joacă de-a reforma, reforme butaforice, dar este un atentat asupra statalității Republicii Moldova”, a punctat consilierul prezidențial.

noi.md

Ne însoțește peste tot și este doza noastră de energie zilnică. Nu refuzăm niciodată o ceașcă de cafea alături de un prieten și ne bucuram de gustul unic pe care ni-l oferă. Multe persoane se bucură de aroma ei, dar puțini știu care sunt beneficiile și riscurile acesteia, dar și care este cantitatea de cafea recomandată pe zi.

Cafeaua reprezinta una dintre cele mai consumate și controversate băuturi din lume. Începem dimineața cu o ceașcă de cafea acasă, alături de familie, apoi continuăm la serviciu cu încă una, iar dacă intram într-o ședință sau avem lucruri importante de făcut, mai bem o cană, sau poate chiar două. Seara, ca să încheiem ziua liniștiți, ne uităm la emisiunea preferată, la un film sau citim o carte, bineînțeles, tot în compania unei cești de cafea. Dar oare cantitatea de cafea pe care o consumăm zi de zi ne poate afecta organismul?

Beneficiile și riscurile consumului de cafea

Fiind un subiect atât de controversat, de-a lungul anilor, au fost realizate tot mai multe studii în urma cărora s-au aflat beneficiile, dar și riscurile consumului de cafea zilnic. Cel mai recent studiu, prezentat în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie, arată că persoanele care consumă aproximativ 4 cești de cafea pe zi sau chiar mai multe, au un risc de mortalitate cu 64% mai scăzut decât cei care nu consumă absolut deloc sau o fac ocazional, iar atunci într-o cantitate foarte mică.

Consumul de cafea într-o cantitate mare poate reduce progresul anumitor boli, cum ar fi diabetul, anumite tipuri de cancer, boli cardiovasculare sau hepatice. În plus, acest obicei poate reduce riscul de infarct miocardic sau de a dezvolta boli ale sistemului nervos central. Toate acestea se datorează proprietăților antioxidante și antiinflamatorii ale băuturii.

Cafeaua, așadar, aduce numeroase beneficii, dar nu trebuie să exageram cu cantitatea pe care o bem zilnic. Pe lângă avantajele enumerate mai sus, consumul de cafea poate duce la stări de agitație, insomnie sau chiar anxietate. Așa că, atunci când apar aceste stări, indicat ar fi să fie redusă cantitatea de cafea și să fie consultat un medic pentru a vedea care este cauza exactă a stărilor de rău.

Care este cantitatea de cafea pe care trebuie sa o bem zilnic?

Conform informațiilor la zi, s-a confirmat faptul că de la fiecare subdviziune a stațiilor Gării, se percepea o taxă lunară ce varia între 3.000 și 50.000 lei, bani acumulați de la șoferi, pentru diverse încălcări. Mai mult, fiecare angajat, în dependență de funcția deținută era taxat lunar cu sume de până la 1100 lei, în dependență de gară și fluxul de pasageri, bani ce erau transmiși funcționarilor ierarhic superiori, taxele fiind mărite periodic de către beneficiarii sumelor colectate ilegal.
Destinatarii banilor iliciți erau persoanele cu funcții de conducere din cadrul ÎS ,,Gările și Stațiile Auto”, în vederea neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu și anume de: constatare a abaterilor comise de personalul gării cu aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, verificarea activității controlorilor gării și anume corespunderea numărului călătorilor în unitățile de transport cu borderoul de evidență a biletelor, nedeclararea de către șoferii de rută a numărului de călători transportați fără bilet, etc.

La moment, 9 persoane, inclusiv cu funcții-cheie în ÎS ”Gările și Stațiile Auto” și schema de corupție investigată, sunt învinuiți de comiterea infracțiunilor de corupere pasivă, corupere activă și abuz de serviciu, 6 dintre care sunt arestați preventiv, iar 3 sunt plasați în arest la domiciliu.

Piesele vechi de calculator capătă viață nouă în atelierul Carolinei Portărescu, o tânără din orașul Orhei. Ea confecționează cercei, brățări și inele din scheme și plăci de calculator, iar marfa o vinde nu doar în țară, dar și peste hotare. Și pentru că munca pe care o face este extrem de minuțioasă, îi sunt de mare folos utilajele pe care le-a procurat dintr-un grant oferit de Uniunea Europeană.

Carolina creează bijuterii de când se ține minte, dar nu s-a gândit să aibă o afacere în acest domeniu. Așa că a făcut o facultate de filologie în România, iar după absolvirea acesteia a lucrat traducătoare de engleză. Pasiunea pentru lucrurile făcute de mână a învins însă în perioada când se afla în concediul de maternitate cu primul copil. „Aveam un sac de coji de nuci de cocos și îmi părea rău să le arunc, așa că am decis să le reciclez. Am șlefuit suprafața nucii cu un instrument pe care l-am găsit în garajul tatei, am rotunjit și colorat, iar ceea ce a rezultat a fost o broșă”, povestește femeia.

Primul succes i-a dat curaj, astfel încât Carolina a continuat să facă bijuterii din ce în ce mai sofisticate. La câțiva ani distanță a ajuns să utilizeze scheme și plăci de calculator – materiale pe care niciun alt meșter artizan din țara noastră încă nu le folosește la confecționarea bijuteriilor. Ideea i-a venit când a găsit câteva plăci în magazinul fratelui său. „Erau atât de frumos colorate – în verde, galben, albastru, încât m-au fascinat din prima. Mi s-au asociat cu un oraș văzut din spațiu”.

Era decisă să le transforme în bijuterii, dar nu știa cum anume să decupeze bucățile de metal, astfel ca să le dea forma dorită. Problema cea mai mare era că nu avea instrumente, iar soluția a găsit-o tot în garajul tatei, încercând să lucreze cu două polizoare unghiulare. A durat luni în șir ca să învețe a tăia bucățile de placă, iar provocarea era că nu știa niciodată dacă va obține sau nu rezultatul pe care îl aștepta.

Mai târziu a adunat bani ca să cumpere un instrument profesionist, dar acesta s-a dovedit a fi contrafăcut. „La un moment dat, în timp ce lucram, a sărit un detaliu din el, așa că l-am aruncat pur și simplu la podea, așa cum era, conectat la priză”, mărturisește Carolina.

Banii europeni au ajutat-o să își dezvolte afacerea

Șansa de a avea un atelier dotat cu instrumentele moderne i-a venit din partea Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, finanțat de UE și implementat de PNUD.

Și dacă afacerea hand-made s-a născut odată cu primul copil, reorganizarea acesteia s-a produs în timp ce se afla în concediu de maternitate cu cea de-a doua fiică. Pentru a obține grantul s-a înscris la un concurs la care au participat sute de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului. Carolina este convinsă că a reușit să câștige datorită faptului că are o afacere inedită, dar și planului de afaceri bine argumentat. Cu banii obținuți, peste 100 de mii de lei, a cumpărat un întreg arsenal de instrumente, 13 la număr, dar și stative, accesorii, tot felul de lame de tăiat, șlefuit și găurit.

Englezii au făcut o adevărată pasiune pentru creațiile Carolinei

Instrumentarul nou, dar și cunoștințele pe care le-a obținut la instruirile organizate de proiect i-au permis să își dezvolte considerabil afacerea. Astfel, timpul în care confecționează o bijuterie s-a redus, iar volumul de producere a crescut constant. Acum antreprenoarea își vinde marfa nu doar în țară, dar și peste hotare. Creațiile ei au ajuns deja în SUA și Danemarca. Cei mai mulți fani îi are însă în Marea Britanie, de unde îi vin numeroase comenzi.

Și o bună parte din materia primă o obține tot de la cei care îi apreciază creațiile, dar și de la oameni cărora le pasă de mediul ambiant și nu știu altă cale de a recicla computerele vechi. „Primesc plăci chiar și de peste hotare și oamenii îmi spun clar ce tip de bijuterii să confecționez din ele”.

Pe viitor vrea să își lărgească afacerea astfel încât să deschidă un punct de colectare a deșeurilor electronice, care să includă și transportarea acestora la puncte speciale de reciclare.

Actualmente, Carolina produce nu doar bijuterii dar și portmonee, brelocuri, semne de carte și multe alte obiecte de diferite forme și culori. În afară de aceasta, tânăra mai are și o afacere în domeniul cosmeticelor bio.

Carolina Portărescu este una din cei peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale râului Nistru care au obținut granturi europene în valoare de până la 13.500 de euro pentru a-și crea sau dezvolta o afacere. Mai mult, tinerii au beneficiat și de serviciile unor consultanți personali care, timp de 14 luni, i-au ajutat să-și gestioneze cât mai eficient businessul.

Programul finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, realizat de PNUD, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii ambelor maluri ale râului Nistru prin implicarea reprezentanților mediului de afaceri, comunităților locale și ai societății civile în proiecte comune de dezvoltare a afacerilor și infrastructurii sociale.