Societatea pe acțiuni ”Franzeluța” a fost inclusă în Lista de interdicţie a operatorilor economici și nu va putea participa la proceduri de achiziții publice în următorii trei ani.

Potrivit informațiilor publicate de Agenția Achiziții Publice, decizia a fost luată la solicitarea Direcției Educație, Tineret și Sport pentru prezentarea actelor false în cadrul procedurilor de achiziții publice.

Regulamentul cu privire la modul de întocmire a Listei de interdicţie a operatorilor economici prevede că operatorul economic înscris în Listă sau operatorul economic care are cel puţin un fondator, care este sau a fost fondator al unui operatorul economic înscris în Listă, nu are dreptul să participe la procedurile de achiziţii publice, iar autoritatea contractantă nu le va atribui contracte de achiziţii publice.

Înscrierea în Listă se efectuează prin decizia Agenţiei Achiziţii Publice în cazurile de autosesizare, la sesizarea autorităţii contractante care a suportat un prejudiciu sau căreia i-a fost afectată activitatea, ori la sesizarea Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor în urma realizării atribuţiilor sale.

Autoritatea contractantă care a constatat îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate în cadrul procedurilor de achiziţie publică, ceea ce a cauzat un prejudiciu sau a afectat activitatea acesteia, sau conduita contrară prevederilor legislaţiei a operatorului economic, va iniţia obligatoriu procedura de înscriere în Listă în termen de 60 de zile din momentul apariţiei temeiurilor.

Temeiurile pentru care un operator economic poate fi înscris în Listă sunt următoarele:

• există o hotărâre definitivă a instanţei de judecată prin care a fost reziliat contractul de achiziţii ca rezultat al neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către operatorul economic a clauzelor contractuale;
• operatorul economic nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale, livrează bunuri, prestează servicii sau execută lucrări din proprie iniţiativă, altele decât cele prevăzute în contract, ori calitatea bunurilor, serviciilor şi lucrărilor este mai joasă decât cea stipulată în contract şi în documentele privind desfăşurarea procedurii de achiziţie;
• prezentarea documentelor false în cadrul procedurilor de achiziţie publică. Pentru aplicarea acestui punct, survenirea prejudiciului sau afectării activităţii nu reprezintă o condiţie obligatorie;
• există dovezi prezentate de autoritatea contractantă sau de organul de control care demonstrează faptul că operatorii economici au participat la procedura de achiziţie cu oferte trucate, au participat ca membri ai grupului de întreprinderi dependente la aceeaşi procedură de achiziţie publică cu mai multe oferte sau au creat o concurenţă neloială între participanţi.

Termenul pentru care este înscris operatorul economic în Listă este de trei ani. În termenul dat nu se includ perioadele în care acţiunea deciziei de înscriere în Listă a fost suspendată prin act judecătoresc şi/sau alt act juridic emis conform legii. În cazul suspendării deciziei Agenţiei Achiziţii Publice de înscriere în listă, la rubrica corespunzătoare, termenul de expirare se înlocuieşte cu cuvîntul ”suspendat”. După înlăturarea temeiului de suspendare, Agenţia Achiziţii Publice adoptă o decizie prin care modifică data expirării termenului de înscriere în Listă.

În prezent, în listă sunt incluși 35 de agenți economici.

Amintim că, Guvernul intenționează să excludă SA ”Combinatul de Panificație din Chișinău Franzeluța” din lista agenților economici scutiţi de la plata dividendelor din profitul net obținut în anul 2013. Și asta pentru că întreprinderea este în imposibilitate de a utiliza profitul obținut pentru majorarea capitalului social. Inițiativa a fost elaborată de către Ministerul Economiei și Infrastructurii și transmisă Centrului Național Anticorupție pentru avizare. Proiectul nu a fost publicat, însă, pentru consultări publice.

bizlaw.md

Un complex sportiv va fi amplasat în hotarele Parcului „Valea Trandafirilor" pe o suprafață de 1,14 ha, potrivit unei decizii aprobate de Primărie la data de 28 iunie.

Complexul va include un skate park, teren de baschet, fotbal, volei și va fi iluminat pe timp de noapte. „E un concept de reamenajare a Parcului Valea Trandafirilor destul de complex, care presupune un centru sportiv modern, municipal, care include în sine un skate park și mai multe terenuri sportive de fotbal, volei, baschet”, a declarat Alexandru Panfilii, șeful Direcției construcții capitale în cadrul ședinței CMC.

Complexul urmează să fie construit pe parcursul acestui an. În cel mai scurt timp, va fi anunțată licitația pentru selectarea companiei de proiectare și de construcție a complexului sportiv. Cheltuielile vor fi suportate de către bugetul municipal. În acest sens, deja au fost alocate 6 milioane de lei.

În decizie mai este specificat faptul că după finalizarea lucrărilor de construire, obiectivul edificat va fi transmis în gestiune „Asociației de gospodărire a spațiilor verzi”.

Doi producători agricoli cu susținerea Proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova vor testa soiuri de căpșun și zmeur din SUA pentru a diversifica  spectrul de soiuri existente care corespund cerințelor pieței, comunică mybusiness.md.

Soiurile de căpșun și zmeur importate pentru testare sunt atât neremontante (care se coc devreme), cât și remontante (care se coc târziu) și provin din America de Nord. Creșterea varietății de soiuri va oferi agricultorilor posibilitatea să vândă pomușoarele pe parcursul unei perioade mai îndelungate și să devină mai competitivi pe piața internă și externă.  

Soiurile de căpșun importate includ două varietăți cu o productivitate înaltă în lunile mai-iunie (Camarosa, Ventana) și două varietăți roditoare pe tot parcursul anului (Monterey, Portola). De asemenea, sunt testate trei soiuri de zmeur de vară (Latham, Nova, Killarney) și un soi de zmeur care fructifică până toamna târziu (Caroline). Materialul săditor de zmeur și căpșun a fost furnizat de pepinierele din California și Massachusetts.  

Performanța celor opt soiuri noi de pomușoare va fi evaluată pe terenurile cultivatorilor în condițiile Republicii Moldova. Prima recoltă comercială va fi obținută  în anul 2019.

În acest scop au fost selectați doi agricultori locali care vor înființa terenuri demonstrative cu soiurile din SUA, pe care vor găzdui alți producători de pomușoare interesați de performanțele plantațiilor de căpșun și zmeur. Potrivit Angelei Bejenari, proprietara lotului demonstrativ de căpșun, soiurile autohtone nu mai corespund necesităților actuale ale pieței, iar creșterea soiurilor din SUA va spori rentabilitatea afacerii. “Pentru testare, în acest an am sădit 500 de fire de căpșun (4 soiuri). Recolta medie la hectar prognozată este de 40 de tone sau aproximativ 1,5 kg de producție la o planta”, a subliniat Angela Bejenari.

“Cultivarea noilor soiuri importate ne vor oferi mai multe avantaje: productivitatea înaltă, rezistență la boli, transportarea la distanțe lungi și desigur culoarea roșie aprins, care este mai atractivă pentru cumpărători”, susține și deținătoarea lotului demonstrativ de zmeur, Natalia Iliescu.

Introducerea acestor soiuri, împreună cu formarea și asistența tehnică pentru producători, va permite sectorului de producere a pomușoarelor din Moldova să sporească oferta de pomușoare proaspete și prelucrate pe piața internă și internațională.

Cu câțiva ani în urmă, soții Gheorghe și Tatiana Bubucea din satul Ciuciuleni, raionul Hâncești, au decis să deschidă o afacere locală, bazată pe agricultura ecologică. În 2015 au plantat butași coacăză neagră pe o suprafață de aproximativ un hectar. Iar, în acest an, în sfârșit, au văzut primele rezultate a muncii lor. Tinerii agricultori sunt relativ mulțumiți de performanță, iar în acest an estimează o recoltă de aproximativ 6 tone.

Soiul cultivat de tinerii agricultori se numește Titania. Este un soi timpuriu spre mijlociu, destul rezistent, cu ciorchine foarte lungi, pomușoare mari, negre, lucioase, care rodesc abundent. Dacă la prima gustare par a fi acrișoare, după o zi de păstrare pomușoarele capătă un gust mai dulciu și mai aromat.

Plantația este asigurată cu un sistem de irigare performant, apa provenind de la o sursă arteziană din apropiere. Tinerii evită utilizarea oricăror erbicide sau pesticide pentru a oferi un produs natural și ecologic curat. În calitate de îngrășământ sunt folosite deșeurile de la vite, iar în lupta cu dăunătorii, Gheorghe Bubucea a încercat să utilizeze o soluție de apă cu usturoi, care are proprietatea de a îndepărta insectele nedorite.

Tinerii ne-au mărturisit că cea mai mare problemă cu care se confruntă este lipsa de informație cu privire la gestionarea unei plantații de coacăz. Nu există organizații de stat sau centre de consultanță care ar oferi recomandări concrete și ar consulta fermierii cu privire la înființarea plantațiilor de coacăz. În rezultat, ca și în cazul familiei Bubucea, cei ce se implică în acest domeniu sunt nevoiți să studieze totul pe cont propriu.

Pentru culegerea roadei tinerii nu angajează oameni. Ei sunt ajutați de rude și prieteni, pe zi reușind să culeagă 50-60 de kg. Coacăza Titania este culeasă, de obicei, pe parcursul lunii iunie. Pomușoarele sunt vândute către piețele agricole din Hâncești și Chișinău.

Gheorghe și Tatiana Bubucea își doresc să-și mărească afacerea agricolă. Deja au plantat o livadă de pruni, iar în viitor planifică să crească căpșune și mure.

Consumul iraţional de apă a provocat un conflict în satul Sculeni, raionul Ungheni.

Timp de mai multe săptămâni, aproape jumătate din localnici au rămas fără apă potabilă, din cauza mai multor gospodării, amplasate în partea de jos a satului, care foloseau în exces apa pentru irigare.

În aceste condiţii, apeductul conectat la cele cinci fântâni arteziene nu avea suficientă putere pentru a pompa apa în casele situate la o altitudine mai înaltă. Pentru a ameliora situaţia, autorităţile locale au recurs la strategia: consumi mai mult, plăteşti mai mult.

Astfel, pe timp de vară, gospodăriile care vor folosi mai mult de 12 tone de apă vor achita 70 de lei pentru fiecare metru cub.

"La noi apeductul este pentru consum şi nicidecum pentru irigaţie. În cazul când în primăvara 2019 nu vom avea perioade de secetă, noi vom continua să livrăm apa la preţul vechi, la 10 lei m/c", a spus  primarul comunei Sculeni, Ungheni, Vasile Casian.

Aproape o lună, pe timp de arşiţă, mulţi gospodari şi reprezentanţi ai instituţiilor publice cărau apa de la cişmele, iar unii s-au văzut nevoiţi să-şi sape fântâni în curţi.

"Eu consum pe lună 2-3 m/c, cu restul apei care ud, o am din fântână, pun pompa şi pompează cât îmi trebuie mie."

"Foarte bine a făcut căci era lume care uda zi şi noapte, dar noi nu facem treaba asta că nu ne ajungea apă nouă şi noi facem economie. "

"A fost cam dură treaba, nu mai vorbim de chestii că avem beneficiari care trebuiesc spalaţi practic de 2-3 ori pe zi", a spus managerul azilului de bătrâni din Sculeni, Nicolai Leucă.

Decizia autorităţilor locale mai stabileşte că pentru un consum de până la şapte metri cubi de apă tariful va fi de zece lei, iar până la 12 tone - 20 de lei.

Hotărârea i-a nemulţumit pe localnicii care au ferme sau grădini mai mari.

"Noi avem animale, avem vaci, avem oi şi noi consumăm nu numai vara, dar şi iarna consumăm. Eu nu înţeleg de unde a luat el preţul asta de 70 de lei de cub. Asta-i dibilism! Eu nu achit, nu achit", a spus o locuitoare a comunei Sculeni, Ungheni, Tamara Mihai.

"Noi apa o consumăm la tot la spălat, la mâncare, la băut. Nu-i chiar bine, dar în orice caz, asta este."

"Nu prea este bine pentru că când o realizat acest proiect de la început, nu era vorba să se va scumpi pe vară. Eu cred că trebuia de la început să socoată că satul este mare."

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Tudor Copaci, susţine că autorităţile locale din Sculeni nu sunt obligate să raporteze modificările efectuate odată ce decizia a fost luată de consiliul local.

La sistemul de aprovizionare cu apă din Sculeni sunt conectate peste 700 de gospodării. Apeductul a fost dat în exploatare acum șapte ani datorită unor donatori străini.

publika.md

La patru an de la semnarea acordului de asociere, Republica Moldova trebuie să treacă la un proces de industrializare a ţării, "fiindcă trebuie să recunoaştem că noi am pierdut industria, acea pe care o cunoaştem din Uniunea Sovietică." Această declaraţie îi aparţine ex-ministrului pe Economiei, Octavian Calmîc, actualul consilier economic al premierului Pavel Filip, invitat în cadrul emisiunii Punctul pe AZi.

„Avem progrese, dar ne dorim să trecem la un proces de industrializare a ţării, trebuie să recunoaştem că noi am pierdut industria, acea pe care o cunoaştem din Uniunea Sovietică, trebuie să industrializăm ţara, pe noi principii, pe cele capitaliste”, susţine Calmîc.
 
Acesta a mai adăugat că fără o schimbare de mentalitate, fără o atragere a investiţiilor străine noi nu o să putem trece pe un alt principiu de dezvoltare. „Până la urmă acest acord de asociere cu UE este un instrument în asigurarea unei dezvoltări durabile a Republicii Moldova şi nicidecum un proces în sine de dezvoltare. Noi trebuie să facem reforme.”
 

Electrobuzul fabricat în Belarus și testat timp de o lună în Chișinău se întoarce în „țara natală”. Exemplarul, care circula de la Parcul „Alunelul” până la Gara Feroviară, nu este rentabil în condițiile Capitalei, ne-a spus directorul Regiei Transport Electric Chișinău, Dorin Ciornîi. Tot el a adăugat că anul viitor în Chișinu va fi ansamblat un alt electrobuz, care va corespunde cerințelor traficului din oraș. Ciornîi își motivează afirmația prin existența unei înțelegeri cu uzina producătoare din Belarus și a Acordului interguvernamental dintre Republica Moldova și Belarus.

Luni, stația de alimentare a electrobuzului de lângă parcul „Alunelul” din sectorul Buiucani a fost demontată.

„O stație de alimentare costă 145.000 de euro”

„Electrobuzul ne-a fost propus cu titlu de experiment timp de o lună pentru a fi exploatat în mun. Chișinău. Perioada a expirat și uzina producătoare din Belarus l-a luat înapoi.

Electrobuzul este articulat pentru mun. Chișinău și este mai dificil de exploatat, având o autonomie de doar 12 kilometri. La noi rutele sunt mult mai lungi și este nevoie de mai multe stații de alimentare. O stație de alimentare costă 145.000 de euro. Nu este rentabil”, ne-a dezvăluit șeful RTEC motivele pentru care a renunțat la electrobuz.

În 2019 vom avea primul electrobuz ansamblat în Chișinău

„Noi conlucrăm în continuare cu uzina producătoare. Le propunem să îmbunătățească caracteristicile tehnice, ceea ce ține de autonomie, prezența aparatului de aer condiționat și anumite piese. Noi am pregătit un act unde am menționat viziunea noastră despre cum trebuie să fie electrobuzul pentru a fi exploatat în mun. Chișinău. Avem semnat un acord, până în 2019 trebuie să ansamblăm un electrobuz la Chișinău. Acel electrobuz va corespunde cerințelor de care avem nevoie. Asta e stipulat și în Acordul interguvernamentul cu Republica Belarus”, a mai spus Ciornîi, adăugând că dacă experiența primului electrobuz ansamblat în Chișinău va fi una reușită, vor urma și alte unități „fără fire”.