Persoanele care au lucrat sau continuă să muncească după ce au ieșit la pensie vor primi pensii mai mari. Un proiect de lege privind recalcularea pensiilor pentru limita de vârstă, în funcție de stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie, a fost aprobat astăzi de Guvern, transmite MOLDPRES cu referire la Direcţia comunicare şi protocol a Executivului.

Recalcularea pensiilor va fi efectuată pe etape, în primul rând – a pensiilor stabilite până la 1 ianuarie 1999. Astfel, de la 1 ianuarie 2019, vor fi recalculate pensiile persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare mai mare de 15 ani, după ce au ieșit la pensie. De la 1 ianuarie 2020, vor fi revăzute și pensiile celor care au un stagiu de cotizare mai mic de 15 ani. În ceea ce privește pensiile stabilite în perioada 1 ianuarie 1999 - 1 ianuarie 2019, recalcularea se va face treptat, începând cu anul 2021 și până în 2027.

De recalcularea pensiei în 2019 vor beneficia aproximativ 2500 de persoane, cu o majorare mai mult decât dublă a pensiei medii – de 2,3 ori, de la 2048 lei la 4770 lei, iar în 2020 – peste 5500 beneficiari, tot cu o dublare a mărimii medii a pensiei, de la 1900 la 3765 lei.

Persoana va putea solicita reexaminarea pensiei doar o singură dată, cuantumul pensiei urmând a fi mai mare decât mărimea pensiei pe care o primește în prezent.

Proiectul de lege reprezintă o nouă etapă în realizarea reformei sistemului de pensii din Republica Moldova și va contribui la reducerea inechităților din sistemul de asigurări sociale, astfel încât acesta să fie echitabil, sustenabil și transparent.

„Formula de calcul după 1999 era incorectă şi nimeni nu își primea pensia conform banilor pe care i-a plătit în fondul social. Noi am revizuit această formulă prin modificarea legii. După care, etapă cu etapă, am valorizat toate pensiile”, a spus Pavel Filip.

Autoritățile locale și migranții plecați din 13 localități își unesc eforturile pentru a realiza patru proiecte intercomunitare inovative. Guvernul Elveției oferă granturi pentru dezvoltarea durabilă a localităților cu implicarea originarilor plecați, în cadrul proiectului „Migrație și dezvoltare locală” (MiDL), implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova.

„Aceste proiecte sunt cu adevărat inedite și necesare oamenilor. Acesta este un model inovativ prin care mai multe localități identifică o problemă comună și își unesc eforturile pentru a o soluționa, inclusiv, cu suportul migranților”, a declarat Radu Danii, coordonator de programe la Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în Moldova, la evenimentul de înmânare a cecurilor de grant, care a avut loc pe 8 iunie la Dolna, raionul Strășeni.

Cele patru proiecte de cooperare intercomunitară au fost selectate în bază de concurs, la care au participat 17 grupuri de localități, având ca lideri localitățile partenere ale proiectului MiDL.

Una din inițiativele care a obținut finanțare este dezvoltarea traseului turistic „Dor de Codru” în localitățile Ciorești, Micleușeni și Dolna.

„Localitățile din zona Codrilor au condiții benefice sănătății, locuri pitorești și meșteri populari care sunt adevărate atracții pentru turiști. Prin crearea unui traseu turistic, oamenii din cele trei localități vor valorifica ocupațiile lor de bază și lucrurile frumoase pe care le au în preajmă. Este o cale de a dezvolta comunitatea și a asigura surse de venit stabile și de perspectivă”, spune Valeriu Guțu, primarul comunei Ciorești.

Un alt proiect prevede crearea serviciului intercomunitar de pompieri voluntari, care va deservi localitățile Brânza, Vadul lui Isac și Colibași.

„Cele trei sate sunt amplasate la mijlocul traseului național Cahul-Giurgiulești. În cazul izbucnirii unor incendii, echipajele din orașul Cahul pot interveni abia după 30 minute de la apel, timp prețios în asemenea situații. Având un asemenea serviciu la nivel local, voluntarii vor interveni prompt în cele trei localități”, spune Victoria Matveev, persoană responsabilă de domeniul migrației, primăria Colibași.

Locuitorii din Cărpineni, Mingir și Negrea vor avea un sistem modern de gestionare a deșeurilor, iar pentru persoanele în etate, vulnerabile din Copceac, Cairaclia, Novosiolovca și Aluatu din UTA Găgăuzia și Taraclia va fi amenajat un centru de plasament.

Fiecare dintre cele patru grupuri de localități va beneficia de granturi a câte 50.000 USD, oferite de Guvernul Elveției. Suplimentar, autoritățile locale vor aloca 106,5 mii USD și identifica alte surse de finanțare în sumă de 267,9 mii USD, iar băștinașii plecați din cele 13 comunități, vor contribui cu 15,2 mii USD. Astfel, până la finele anului curent, vor fi implementate patru proiecte cu un buget total de 589,6 mii USD.

Pe lângă dezvoltarea localităților, aceste inițiative contribuie la o mai bună coeziune dintre băștinașii plecați, autorități și populația locală.

„Oamenii plecați din localități au un mare potențial de susținere a satelor și orașelor de origine prin idei, know-how, contribuții. Până la ora actuală, 38 de localități partenere MiDL au realizat 50 de proiecte de dezvoltare locală cu suportul băștinașilor plecați. Este un model viabil care a demonstrat că migrația poate fi un vector al schimbărilor pozitive, din moment ce oamenii plecați își unesc eforturile cu autoritățile locale”, a declarat Andrei Darie, specialist de programe la PNUD Moldova.

Proiectul „Migrație și Dezvoltare Locală” este implementat în 38 de localităţi, care au fost selectate prin concurs.

Consiliul Concurenței cere Consiliului municipal Chișinău să anuleze unele prevederi din Regulamentul de desfășurare a activității de comerț, pentru că ar încălca Legea concurenței.

Mai exact, Consiliul trebuie să anuleze prevederea de la pct. 1.1 lit. e) din anexa nr. 3 a Regulamentului de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău, care stabilește că amplasamentele pentru desfășurarea comerțului ambulant pot fi situate la o distanță de cel puțin 50 m de la unitățile de comerț și alimentație publică staționare (pentru produse similare celor comercializate în unitățile comerciale staționare).

De asemenea, Consiliului municipal Chișinău trebuie să anuleze prevederea pct. 2.5 alin. (9) din anexa nr. 4 a Regulamentului prin care se interzice amplasarea gheretelor la o distanță mai mică de 250 m. de la intrările în unitățile comerciale staționare (în cazul gheretelor în care se preconizează comercializarea produselor similare celor din unitățile menționate).

Autoritatea de Concurență susține că astfel Consiliul municipal Chișinău a stabilit un tratament diferențiat și a limitat dreptul agenților economici la desfășurarea activităților de comerț pe aceeași piață relevantă.

Decizia a fost luată după ce un agent economic, care desfășoară activitate de comercializare cu amănuntul a fructelor, legumelor și produselor de băcănie, prin intermediul unității comerciale (gheretă) amplasată pe str. Calea Orheiului a depus o plângere la Consiliul Concurenței și a susținut că Regulamentul de desfășurare a activității de comerț în municipiul Chișinău conține prevederi anticoncurențiale.

Agenția pentru Eficiență Energetică a organizat un atelier de informare privind oportunitățile de cooperare și instrumentele de finanțare în domeniul surselor de energie regenerabilă. La eveniment au participat experți în energetică, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale și persoane care doresc să implementeze proiecte de eficiență energetică cu ajutorul sprijinului financiar oferit de SPIRE, - comunică mybusiness.md.

În cadrul evenimentului au fost oferite sfaturi practice privind modalitatea de aplicare și obținere a finanțării prin intermediul asociației SPIRE.

”Agenția pentru Eficiență Energetică are funcția de a promova și atrage investiții în domeniul eficienței energetice și surselor de energie regenerabilă. Ne-am propus să organizăm această masă rotundă cu scopul de a vă prezenta posibilitățile de aplicare la proiectele SPIRE. Ne-am dorit ca evenimentul de azi să fie maxim de informativ. Ne exprimăm speranța că veți fi deschiși, noi vă vom ajuta să aplicați la acest program, chiar unindu-ne eforturile”, a declarat Alexandru Ciudin, directorul Agenției pentru Eficiență Energetică.

SPIRE este Asociația Europeană care se angajează să gestioneze și să implementeze Parteneriatul Public-Privat SPIRE. Asociația contribuie la dezvoltarea proceselor industriale inovatoare, 20% din totalul sectorului european de producție în domeniul ocupării forței de muncă și a cifrei de afaceri, și peste 130 de procese industriale și de cercetare.

“A.SPIRE este o asociație ce susține proiectele de eficiență energetică și utilizarea surselor de energie regenerabilă. Activăm în mai multe sectoare de producere, precum: ciment, ceramică, produse chimice, inginerie, minerale, metale neferoase, oțel și apă. Vă putem ajuta să deveniți mai competitivi și eficienți din punct de vedere energetic. Scopul nostru este să diminuăm cu 20% emisiile de gaze și CO2 și să creștem consumul de surse de energie regenerabilă”, a menționat Dr. Martin Winter, consilier A.SPIRE

Misiunea A.SPIRE este de a asigura dezvoltarea tehnologiilor și a celor mai bune practici în toate etapele de producție existente.

Atelierul de informare a fost organizat în cadrul Săptămânii Europene a Energiei Durabile (EUSEW), care se desfășoară în perioada 6 - 10 iunie la Chişinău.

Ministerul Economiei și Infrastructurii anunță că, în contextul lansării proiectului „Drumuri bune pentru Moldova”, agenții economici, care transportă materiale de construcție pe calea ferată, vor beneficia de tarife avantajoase, - comunică mybusiness.md.

Mai exact, la transportarea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, aceștia vor beneficia de tarife începând cu 3 cenți tona/km. Taxa variază în funcție de tipul materialelor de construcție, cantitatea și tipul vagonului.

Ministerul Economiei și Infrastructurii îndeamnă agenții economici să transporte pe calea ferată materialele de construcție necesare la renovarea drumurilor naționale și locale, pentru a reduce traficul camioanelor de mare tonaj pe trasee, dar și pentru a preveni deteriorarea asfaltului de pe șosele.

Valentina Șelaru-Colța, meșterița handmade născută în satul Cărpineni, raionul Hîncești, s-a căsătorit recent tocmai la Paris. Fiind îndrăgostită de lucrul manual, aceasta și-a croșetat singură rochia de mireasă, iar rezultatul este extraordinar de frumos.

„Demult am așteptat aceasta zi, să pot să inspir și să promovez arta lucrului manual la un alt nivel decât suntem obișnuiți! Mi-am croșetat singură rochia mea de mireasă! E exact așa cum mi am dorit-o. Nu a fost nevoie de mii de euro, ci de mii de minute și nopți de lucru: 72 de flori cu 72 de perle cusute. Rezultatul obținut costă mai mult de atât. Visul micului copil din mine ăstazi s-a materializat. Privesc la creația mea și înțeleg că orice poți obține dacă ești gata să muncești și să iubești ceea ce faci. Eu iubesc unicitatea, iubesc oamenii care tind să fie diferiți de ceilalți”, a scris meșterița pe o rețea de socializare.

Valentina a venit și cu un mesaj pentru urmăritorii săi: „Vreau să știe toată lumea că croșetatul e un talent pe care îl poate avea fiecare dacă este îndrăgit și doar prin muncă și răbdare obții victorie!”.

Conform datelor din certificatele eliberate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor pentru exportul produselor de origine vegetală, până la ziua curentă pe pieţele din afara ţării au fost expediate 3450 de tone de cireşe, 1355 de tone de căpşune şi 5 tone de vişine.

Lista culturilor agricole destinate exportului s-a completat cu un nou produs - zmeura. Peste hotare au fost comercializate până în prezent aproape 19 tone.

Pentru comparaţie, menţionăm că în anul trecut, în aceeaşi perioadă de timp, exportul de cireşe şi căpşune a constituit 630 şi respectiv 223 tone, ceea ce constituie o creştere de mai mult de cinci ori.

Fructele sunt comercializate pe pieţele din Federaţia Rusă, Belarus, România şi Ţările Baltice.

tvrmoldova.md

Asa arata masina proiectata de un moldovean pentru persoanele aflate in scaun cu rotile. Ideea a pornit dupa ce Alexandru, tanarul pentru care s-a construit primul model, l-a vazut pe Adrian, autorul proiectului, plimbandu-se pe strada cu o alta inventie de a sa – mototricicleta.

Adrian VLAS, INGINER: ”Pe atunci vroia orice, doar sa se poata deplasa prin orasul Hincesti.”

 Dupa un an de facultate la Universitatea Tehnica, Adrian a transformat ideea unei mototriciclete in schita unei masini. Munca a fost colosala, iar pentru a o transforma in realitatea a avut nevoie de doi ani.

Adrian VLAS, INGINER: ”Ideea noastra este pentru a adapta anumite tipuri de masini, fara a modifica caroseria. Noi avem o platforma care poate fi incorporata in mai multe modele de masini.”

 Recunoaste ca i-a fost foarte greu, cea mai mare problema fiind finantarea. Daca initial a estimat cheltuieli de aproape 21 de mii de dolari, a fost nevoit sa se descurce doar cu 7 mii – bani stransi din donatii.

Adrian VLAS, INGINER: ”Foarte greu. Am mers pe o varianta mai ieftina, am gasit motor la mana a doua si l-am combinat la altceva. 04:Sunt unele piese pe care am dat 500 de euro pentru ca nu gaseam in Moldova metal pentru a le prelucra.”

 Masina este una obisnuita, insa tanarul a incorporat in spatiul rezervat pentru sofer o platforma care, cu ajutorul telecomenzii iese din masina, iar din aceasta coboara o rampa asa incat utilizatorul sa poata urca cu caruciorul. Functionalitatea pedalelor este si ea comasata intr-o maneta.

Adrian VLAS, INGINER: ”Functionalitatea este totul de la maini, inclusiv si cutia este robotizata.”

 Chiar daca inca nu are permis de conducere, Alexandru a fost nerabdator sa primeasca cheile automobilului care ii va schimba viata.

Alexandru GOMANIUC: “Ramane sa fac cat mai multa practica ca sa pot sa ma deplasez si singur. Pe viitor o sa incercam mai mult sa ma acomodez.”

 Cu lansarea ambitiosului proiect, inginerul are sperante mari. Un singur lucru ii lispeste – investitiile. 

Adrian VLAS, INGINER: "As vrea ca aceasta idee sa fie crescuta si dezvoltata in Moldova. Cred in tara noastra ca putem sa facem si noi.”

Sursa: PRO TV

Procuratura Anticorupție anunță despre trimiterea în judecată a cinci directori de firme, acuzați de delapidări din Fondul Ecologic al fostului Minister al Mediului. Suspecții sunt acuzați de corupere activă și abuz de serviciu, cu cauzarea daunelor în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice reprezentate de instituțiile statului, soldate cu urmări grave.

Astfel, potrivit PA, s-a constatat că Fondul Ecologic Naţional din cadrul Ministerului Mediului finanţa proiecte ale administraţiei publice locale pentru achiziționarea lucrărilor de aprovizionare cu apă a diferitor localități din raionul Strășeni. Drept urmare, primăriile beneficiare de finanţare au organizat licitaţii publice pentru efectuarea lucrărilor sau procurarea obiectelor, iar resursele financiare, în acest sens, au fost acordate de către Ministerul Finanţelor și parțial, de administrația publică locală.

Instigatorul, proprietar al mai multor societăți comerciale, gestionate de rudele și prietenii acestuia, i-a determinat pe ultimii să participe la licitațiile organizate de primăriile beneficiare ale lucrărilor de apeduct, asigurând astfel numărul necesar de participanți pentru validarea desfășurării licitației. Ulterior, prin înțelegere prealabilă cu primarii localităților beneficiare, agentul economic câștiga licitația, deși conform legislației se desemnează câștigătoare oferta cu cel mai mic preț.

După desfășurarea mai multor licitații cu încălcări, anulate de către Agenția de Achiziții Publice, antreprenorul, prin intermediul unei firme gestionate de soția sa, a fost desemnat câștigător și a semnat un contract de antrepriză pentru efectuarea lucrărilor de canalizare într-o comună din Strășeni, la un preț de 17 946 487,57 lei, deși oferta cea mai mică plasată de o altă societate comercială constituia 11 317 530,86 lei.

Diferența de bani între oferta desemnată câștigătoare și cea mai mică ofertă este de 6 628 956,7 lei, ceea ce reprezintă, conform legislației penale, daune în proporții deosebit de mari cauzate bugetului de stat, în special instituțiilor care gestionează cheltuirea banilor publici – Ministerul Mediului și Ministerul Finanțelor, acțiuni calificate drept urmări grave.

Acuzații își recunosc vina, iar dacă instanța îi va găsi vinovați, instigatorul, aflat la moment în arest la domiciliu, riscă o pedeapsă de la 6 la 12 ani de închisoare, o amendă de la 6000-8000 u.c, cu privarea de dreptul de a exercita anumite activități și chiar lichidarea persoanei juridice.

În același timp, coparticipanții pot fi impuși la achitarea unei amenzi de la 650-1150 u.c., închisoare de până la 3 ani, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate timp de 2-5 ani. De asemenea aceștia pot fi impuși la achitarea cheltuielilor de judecată în sumă de 47 064,55 lei.

Pentru recuperarea prejudiciului cauzat au fost aplicate sechestre pe bunuri ale instigatorului în valoare totală de 3 662 895 lei.

Folosirea în trafic de către conducătorii de autovehicule a telefoanelor mobile sau a dispozitivelor similare va fi interzisă și sancționată, potrivit unui proiect de lege, avizat în cadrul ședinței de astăzi a Guvernului. Proiectul de modificare și completare a Legii privind siguranța traficului rutier a fost prezentat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați, informează MOLDPRES.

Excepție fac apelurile telefonice prin dispozitive tip „mâini libere”, fără fir integrate în autovehicul, folosirea echipamentelor terminale de comunicații electronice mobile, fixate în modul corespunzător în autovehicul, în scopul utilizării sistemelor de navigație, precum și apelurile telefonice efectuate la serviciile de urgență.

Potrivit proiectului, conducătorii auto vor fi obligați să aplice în trafic norme de conducere preventivă şi să nu desfăşoare în timpul mersului activităţi ce le distrag atenţia de la condus, manifestate inclusiv prin folosirea telefoanelor mobile sau a dispozitivelor similare.

Noile reglementări cu privire la conducerea preventivă urmează a fi aplicate şi bicicliştilor, conducătorilor de vehicule cu tracţiune animală.

Se propune o înăsprire a sancțiunilor aplicate în cazul unor contravenții de către conducătorii auto. Astfel staţionarea sau parcarea în locuri interzise  se sancţionează cu amendă de la 18 la 30 unităţi convenţionale (o unitate – 50 lei) cu aplicarea a 4 puncte de penalizare, neacordarea de prioritate legală pietonilor sau cicliştilor  se sancţionează cu amendă de la 18 la 30 unităţi convenţionale cu aplicarea a 4 puncte de penalizare. Anterior, potrivit Codului Contravențional, amenda era de la 5 la 10 unități convenționale cu aplicarea a 2 puncte de penalizare.

Potrivit proiectului, încălcarea de către conducătorul de vehicul a dispozițiilor privind utilizarea telefoanelor mobile sau a altor dispozitive similare, care a generat o situaţie de accident de circulaţie se sancţionează cu amendă de la 25 la 40 de unităţi convenționale sau cu privarea dreptului de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la un an.