În baza de date ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) sunt înregistrate 232 locuri de muncă vacante destinate specialiștilor în activitatea financiară, economică sau comercială: contabili-șef (16), ofițeri bancari (16), economiști (9), specialiști în problemele perceperii fiscale (4) etc.

ANOFM a publicat informația privind locurile de muncă vacante. Astfel, la 21 august curent, în baza de date a Agenției erau înregistrate 11190 locuri de muncă vacante, în creștere față de numărul înregistrat la începutul lunii august, când erau 11164.

Cel mai mare număr de locuri vacante este în capitală, unde agenții economici declară libere 3747 posturi de muncă.

În municipiul Bălți sunt înregistrate 947 locuri vacante, iar în UTA Găgăuzia – 295. În Ungheni și Cahul, de asemenea, sunt multe locuri de muncă vacante – 541 și, respectiv, 561.
Cele mai puține locuri libere sunt declarate în Criuleni – 46 și în Edineț – 42.
Conform datelor, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2363 locuri de muncă, constituind circa 21% din numărul total de locuri vacante.

În învățământ sunt înregistrate cele mai multe locuri vacante – 485, dintre care 188 pentru educatori, 90 – profesori învățământ primar și gimnazial, 77 – profesori învățământ liceal etc.

În domeniul sănătății avem 477 locuri de muncă libere. Este nevoie de medici specialiști (144), asistenți medicali (143), medici de familie (48), specialiști medicina generală (43), farmaciști (33) etc.

De asemenea, pe piața muncii sunt solicitați specialiștii din autoritățile publice, pentru care se pun la dispoziție 127 locuri de muncă.

228 locuri de muncă libere sunt destinate inginerilor și tehnicienilor, 100 — celor din domeniul marketingului, 54 — pentru consultanții din diferite ramuri, 44 — pentru asistenții sociali, 30 – pentru secretare, 16 — pentru programatorii software etc.

Pentru persoanele cu nivel de instruire secundar profesional și pentru muncitorii necalificați, Agenţia oferă 8827 locuri de muncă, ce constituie 79% din numărul total de locuri vacante.

Tradițional, cel mai mare număr de locuri vacante sunt pentru lucrătorii din industria textilă și confecții – 2228, dintre care 1699 sunt pentru cusători.

În câmpul muncii sunt așteptați pentru angajare 767 operatori, aparatiști și mașiniști la instalații și 732 lucrători calificați în întreprinderile industriale. În transport și telecomunicații se propun 539 locuri vacante, în domeniul hotelier – 518, în construcții – 185, în agricultură – 167 etc.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

De asemenea, urmare a unui anunț publicat de un comerciant de racii vii pe un site de anunțuri, inspectorii s-au autosesizat și au verificat informația. Comerciantul nu deținea careva acte pentru racii expuși spre comercializare, întocmindu-se un proces-verbal în baza art.114(3) al Codului Contravențional al R.M. cu aplicarea amenzii în mărime de 3000 lei.

Serviciul Piscicol de Stat

Cabinetul de miniștri a aprobat modificarea și completarea Legii cu privire la comerțul interior, precum și crearea cadrului normativ necesar implementării prevederilor Legii cu privire la tichetele de masă și ale Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a menționat că acest proiect vizează comerțul interior cu privire la prestarea serviciilor de alimentație publică și desfășurarea comerțului cu amănuntul.

Astfel, principalele prevederi ale proiectului sunt substituirea autorizației de funcționare a unităților comerciale şi prestării servicii, cu procedura de notificare despre inițierea activității de comerț, la autoritatea administrației publice locale. De asemenea, vor fi incluse gradual restricțiile la utilizarea și comercializarea pungilor de plastic, de către unitățile de comerț cu amănuntul, în funcție de grosimea acestora.

Antreprenorii nu vor mai trebuie să solicite autorizație de funcționare și desfășurare a comerțului cu amănuntul. Va fi suficient doar să depună o notificare la autoritatea administrației publice locale. Astfel, va fi simplificată desfășurarea activității de comerț interior și activității de întreprinzător. Totodată, de la începutul anului 2019 se interzice utilizarea și comercializarea pungilor din plastic subțire, cu grosimea mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj. De la 1 ianuarie 2021, se interzice utilizarea și comercializarea pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj, a accentuat Chiril Gaburici.

mei.gov.md

Nu mai mult de jumătate de metru între morminte şi renunţarea la îngrădiri – acestea sunt prevederile unui proiect de lege cu privire la cimitire, care se află în vizorul deputaţilor de ceva vreme şi ar putea fi adoptat în sesiunea de toamnă a Parlamentului.

noi.md

Statul va acorda Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) garanții în mărime de 80% din valoarea creditelor contractate de la bănci pentru dezvoltarea afacerilor. Prevederile sunt incluse în noul Regulament de activitate a Fondului de Garantare a Creditelor, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), transmite MOLDPRES cu referire la Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului.

Documentul are drept scop facilitarea accesului la finanţare al IMM-urilor care nu dispun de garanții suficiente pentru contractarea unui credit, dar și creșterea gradului de transparență în procesul de acordare a garanțiilor financiare.

Pentru a beneficia de garanții de la stat, antreprenorii trebuie să depună o cerere la una dintre băncile partenere ale ODIMM, după care banca va  examina cererea de acordare a creditului și va înainta către ODIMM cererea de garantare însoțită de solicitarea întreprinderii. ODIMM va examina cererea de garantare în termen de până la 5 zile lucrătoare, iar în cazul acceptării acesteia, banca și solicitantul vor putea semna contractul de credit.

Resursele financiare ale Fondului de Garantare a Creditelor sunt formate din alocații de la Bugetul de Stat,  asistență de la donatori, dar și din alte surse.

Majoritatea podurilor, din cele 20 care sunt în capitală, sunt într-o stare deplorabilă și necesită lucrări de reparație, atât tehnic cât și estetic. Însă sunt trei poduri care au nevoie de o expertiză mai amplă și anume podul de la str. Ismail, cel de la str. Albișoara cu Grigore Vieru, ce trece peste râul Bâc și podul de pe str. Mihai Viteazul.

Informația a fost oferită de către șefului Direcției Transport a Primăriei, Vitalie Butucel, în cadrul ședinței primăriei la solicitarea lui Ruslan Codreanu.

Astfel, potrivit informațiilor, mai alarmantă este situația podului de la str. Albișoara cu Grigore Vieru unde un pilon are câteva fisuri.
Pub

„Toate trei poduri necesită reparații de calitate și reparații locale. Sunte prezente defecte la rosturile de delatație, columnatarea fisurilor existente în asfalt cât și hidroizolarea, care este deja degradată și de 25 de ani a expirat”, a declarat Butucel.

În săptămâna ce urmeză va fi inițiată procedura de licitație. Astfel, în următoarele 4-6 luni urmează ca podurile se fie expertizate, unde va fi prezentat un raport ce va conține descrierea stării tehnice a construcțiilor, stabilirea ordinii de preoritate a lucrărilor de reparație și propuneri tehnice pentru lucrările de reparație.

Foto: prime.md

Startup-ul Bytedance, cel mai popular agregator de știri din China, a lansat o rundă de investiții de capital și își propune să adune 3 miliarde de dolari, ceea ce ar crește valoarea companiei la 75 de miliarde de dolari.

Startup-ul chinez Bytedance, firma din spatele agregatorului chinez de știri Toutiao, ar urma să primească o investiție de 3 miliarde de dolari, relatează cei de la Reuters, citând o sursă implicată direct și care a făcut dezvăluirea pentru Wall Street Journal. Astfel, recordurile mondiale par să se țină lanț, după ce Apple a câștigat cursa trilioanelor și a devenit primul brand tech evaluat la 1.000 de miliarde de dolari.

Dacă se confirmă investiția, Bytedance va fi evaluat la 75 de miliarde de dolari, devenind cel mai scump startup unicorn din lume. Acesta și-ar eclipsa principalii competitori din piață dintre companiile private, cum sunt Uber (evaluat la 68 de miliarde de dolari) sau Didi Chuxing (evaluat la 56 de miliarde de dolari), potrivit datelor CB Insights. Ar exista o excepție, compania Ant Financial, afiliată a grupului Alibaba, care ar fi evaluată la 150 de miliarde de dolari, dar CB Insights nu o consideră startup unicorn.

Foto: REUTERS/Stringer

Controversele cu privire la salariul minim sunt din ce în ce mai serioase. În timp ce unii susțin că acest concept nu ar trebui să existe, piața fiind cea care trebuie să decidă nivelul oricărui salariu, alții consideră că salariul minim este necesar deoarece aduce un oarecare grad de protecție socială. Pe de altă parte, și susținătorii salariului minim au păreri diferite atunci când sunt întrebați de valoarea pe care acesta ar trebui să o aibă.

În România, salariul minim a tot crescut în ultimii ani, fiind un excelent argument în campaniile electorale. Astfel, a ajuns la 1.900 de lei (408 euro), iar guvernanţii promit că acesta va creşte în fiecare an cu 100 de lei. Vestea nu este însă atât de bună pentru angajatori, care, dacă nu au marje ale profitului suficient de mari, se pot vedea nevoiţi chiar să-şi întrerupă activitatea. Cert este că, odată cu creşterea costului cu forţa de muncă, România îşi pierde din atractivitatea pe care a avut-o ani de-a rândul.

Salariu minim exista în majoritatea statelor europene. Aşa cum este normal, în cele foarte dezvoltate, nivelul este mai ridicat. În evidenţă iese Luxemburg, ţară în care salariul minim este de aproape 2.000 de euro (1.998,59 de euro, conform ultimelor date publicate de Eurostat). Mai curios este că, anul trecut, acesta a crescut cu peste 75 de euro.

Totuşi, sunt state ale căror economii arată mult mai bine ca cea românească, iar salariul minim este asemănător. Astfel, Cehia are un salariu minim de 468,8 euro, în Polonia acesta ajunge la 480,2 euro, iar salariul minim din Ungaria este cu doar 10 euro mai mare decât cel din România.

O călătorie cu taxiul de la aeroport către centrul unui oraș european costă în medie 40 de euro, tarife mai mari, din cauza distanțelor lungi care separă cele trei aerodromuri de centrul orașului, fiind în Londra, unde o cursă costă în medie echivalentul a peste 100 de euro.

După şapte ani de muncă peste hotare, a revenit acasă pentru a pune pe picioare propria afacere. Este vorba despre Ghenadie Vârlan din raionul Dubăsari, care a deschis un atelier de fierărie în satul său de baştină Pârâta.

Proprietarul şi cei câţiva muncitori meşteresc cu spor adevărate opere de artă. Majoritatea obiectelor confecţionate sunt exportate în Marea Britanie.

Atelierul a fost construit în locul unei ferme de porci. Proprietarul a investit toţi banii câştigaţi peste hotare în utilaje pentru prelucrarea fierului. A obţinut şi finanţare în cadrul programului PARE 1+1, care prevede că statul oferă, cu sprijinul Uniunii Europene, câte un leu sub formă de grant pentru fiecare leu din remitențe investit în afaceri.

De sprijin nerambursabil pot beneficia companiile deschise de moldoveni care muncesc peste hotare sau care au rude de gradul întâi în străinătate.

Cele mai multe lucrări sunt exportate în Marea Britanie, deşi meşterii au clienţi şi în ţară.

Muncitorii, care lucrează la fierărie sunt mulţumiţi că pot lucra în satul natal.

Soţia antreprenorului continuă să muncească însă peste hotare. Ea spune că va reveni în ţară, dacă afacerea va merge bine.

Ghenadie Vârlan spune că vrea să investească încă 80 mii de euro pentru a procura utilaje moderne de vopsire a metalului şi galvanizare cu zinc.

Şi Vasile Rusu din Călăraşi a beneficiat de un grant în valoare de 250 de mii de lei în cadrul programului PARE 1+1. După ce mai mult timp s-a ocupat cu vânzarea mierii, bărbatul a decis să deschidă o fabrică de mobilă.

Zilnic, cu ajutorul strungurilor aici sunt create paturi, dulapuri, console și alte obiecte din lemn.

Cu ajutorul finanţării obţinute în cadrul Programului PARE 1+1, proprietarul a cumpărat utilaj modern.

Fabrica de producere a mobilei a fost vizitată de ministrul Economiei şi Infrastructurii, Chiril Gaburici. Oficialul afirmă că susţinerea antreprenorilor este o prioritate pentru guvernare.

La fabrica lui Vasile Rusu muncesc peste 30 de angajaţi.