Air Moldova ar putea fi achiziționată de o companie românească
Î.S. Compania Aeriană ”Air Moldova” ar putea să ajungă în proprietatea unei companii românești. Potrivit unor surse neoficiale, ”Blue Air” ar fi investitorul interesat de achiționarea întreprinderii moldovenești.Informația nu a fost deocamdată confirmată de autorități. Chiar dacă i-am contactat de nenumărate ori, angajații Agenției Proprietății Publice (APP) refuză să ne spună numele investitorului care s-a înscris la concursul de oferte lansat la sfârșitul lunii iulie. Termenul limită de prezentare propunerilor a expirat în data de 4 septembrie, iar reprezentanții APP susțin că deocamdată nu a fost convocată comisia de concurs și nu au fost deschisă oferta. Contactată astăzi de BizLaw, Alina Bîrliba, specialist principal, Serviciul relații publice a APP, a declarat că ”trebuie să așteptăm să fie deschise ofertele și că nu este normal ca premierul să afle din presă cine este investitorul”.
Asta deși Regulamentul concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice prevede că ședinţa comisiei se convoacă în cel mult 10 zile de la data finalizării termenului-limită de recepţionare a ofertelor. Comisia este în drept să examineze ofertele depuse în cadrul uneia sau mai multor şedinţe.
În același timp, contactați de BizLaw, reprezentanții companiei ”Blue Air” au declarat că ne vor oferi un răspuns mai târziu.
”Blue Air” este al doilea operator de transport aerian din România, cu o cotă de piață de aproximativ 21%. Are baze operaționale în București, Bacău, Iași, Constanța și Cluj. Pe lângă aceste baze operaționale, Blue Air mai operează și din Timișoara, Oradea și Sibiu. Flota ”Blue Air” consta în 30 de aeronave de tip Boeing, urmând ca alte 12 aeronave să se alăture companiei.
Amintim că,”Air Moldova” a fost scoasă la privatizare la sfârșitul lunii iulie. Întreprinderea a fost expusă pentru prima dată, iar autoritățile susțin că privatizarea este necesară pentru atragerea capitalului privat și modernizarea flotei aeriene, îmbunătățirea calității serviciilor prestate, extinderea gamei de servicii, dar și atragerii pasagerilor de tranzit.
În prezent, la balanța întreprinderii sunt trei aeronave, iar la cont extrabilanțier, în leasing operațional, patru aeronave. Potrivit datelor prezentate de APP, compania aeriană are aproape 550 de angajați.
Datele mai arată că la sfârșitul lunii mai compania avea datorii de aproape 1,3 miliarde de lei. Prețul inițial de vânzare este de doar 48,2 milioane lei, adică mai puțin de 2,5 milioane de euro. Asta în timp ce întreprinderea are un capital social de peste 300 de milioane de lei.
Piesa lui Filip Kirkorov si Egor Kreed este scrisa de moldoveanul Alex Brasoveanu
A fost, probabil, una dintre cele mai neasteptate colaborari din showbizul rusesc. Filip Kirkorov, Timati si Egor Kreed au lansat zilele trecute videoclipul piesei "Tsvet nastroenia ceornii", scrisa si produsa de moldoveanul Alex Brasoveanu.
Egor Kreed a lansat, alaturi de Filip Kirkorov, videoclipul piesei "Tsvet nastroenia ceornii". In imagini apare si Timati, mentorul lui Egor. Desi Timati si Kirkorov au avut conflicte in trecut si s-au atacat in versurile diferitor piese, acum cei doi sunt prieteni si chiar colaboreaza la diferite melodii. Clipul a adunat aproape 13 milioane de vizualizari pe Youtube, in doar 3 zile de la lansare.
Compozitia muzicala a fost scrisa de compozitorul moldovean, Alex Brasoveanu. Contactat de perfecte.md, Alex spune ca in ultimul an colaboreaza mai intens cu Blackstar si a lucrat cam cu toti artistii acestui label. In special compune pentru Egor Kreed, cu care a facut multe piese. “Este artistul de baza cu care lucrez. Majoritatea timpului sunt ocupat cu el. Facem ceva nou, piese solo, facem rap, muzica mai progresiva, pop, dance. Egor Kreed e practic nr. 1 in Rusia. ”
Dupa cum spune Alex, acest hit a fost scris timp de o zi: "Timp de 4-5 ore eu si Egor am facut toata piesa. Ne-a venit ideea sa-l includem si pe Filip Kirkorov. Egor l-a sunat pe Kirkorov chiar in aceeasi zi, cat era piesa in proces. Spre seara el a venit in studio si a inregistrat partea lui. Pentru prima data a citit rap, a fost surprins de cum a sunat totul, pentru ca asa ceva n-a facut niciodata. Noaptea piesa deja era gata." spune Alex
.Muzicianul apare si in videoclipul piesei, cantand la pian: "Am filmat si eu in videoclip, ca compozitor si producator, am aparut putin dar am intrat in rol. A fost foarte greu sa alegem ziua filmarilor pentru ca ambii artisti sunt foarte ocupati si a fost dificil sa sincronizam programurile diferite ale lor."
Alex spune ca urmeaza inca multe ale piese si surprize: "In viitor va fi o colaborare dintre Egor Kreed si Grigorii Leps, prin noiembrie va aparea piesa." spune muzicianul moldovean.
Alex Brasoveanu este stabilit din 2013 in capitala Rusiei, unde este cunoscut cu numele Alex Davia, colaborand cu artisti de top, precum: Vera Brejneva, Black Star, Valeria, Serghei Lazarev, Irina Dubtova, Filip Kirkorov si altii.
Moldova mizează pe sprijinul și suportul României în modernizarea infrastructurii electroenergetice şi integrarea pe piața energetică a Uniunii Europene
„Republica Moldova mizează pe sprijinul și suportul României în modernizarea infrastructurii electroenergetice şi integrarea pe piața energetică a Uniunii Europene, astfel încât să sporim securitatea energetică a țării. Integrarea țării noastre pe piața energetică europeană este un proiect important pentru țară. În acest sens, experiența Transelectrica va fi mai mult decât binevenită”, a declarat ministrul Economiei și Infrastructurii la întrevederea cu directorul general executiv și președintele consiliului de supraveghere „Transelectrica” SA. Discuțiile au avut loc în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde Chiril Gaburici în România, în perioada 17-19 septembrie.
Potrivit ministrului Chiril Gaburici, pentru a avansa în interconectarea rețelelor de energie electrică ale Republicii Moldova și României, autoritățile de la Chișinău au decis accelerarea activităților aferente proiectului de interconectare prin construirea unei stații back to back în Vulcănești și a unei linii electrice noi Vulcănești-Chișinău de 400 kV. De asemenea, în sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului au fost ratificate acordurile de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI), iar discuțiile cu Banca Mondială avansează.
În context, ministrul a solicitat suportul Transelectrica în facilitarea dialogului dintre autoritățile de la Chișinău și membrii Rețelei Europene a Operatorilor de Transport și Sistem pentru Energie Electrică (ENTSO-E), parte a Consorțiumului creat pentru monitorizarea activităților aferente interconectării Republicii Moldova la sistemul european continental.
De asemenea, Chiril Gaburici a salutat propunerea de a deschide, la Chișinău, o reprezentanță a Transelectrica, pentru a avea un dialog cât mai deschis și direct la subiectele de interes comun. „Acest lucru va permite Transelectrica să urmărească și să participe la toate proiectele de reabilitare, modernizare și extindere a infrastructurii electroenergetice din Republica Moldova”, a subliniat ministrul Economiei și Infrastructurii.
Conducerea Transelectrica și-a manifestat interesul de a investi în Republica Moldova De asemenea, a reiterat disponibilitatea de a oferi suportul necesar în procesul de interconectare a rețelelor naționale de transport a energiei electrice între Moldova și România. „Vă asigurăm de toată susținerea noastră în implementarea acestui proiect ambițios și suntem deschiși să vă ajutăm cu experiența pe care o avem. România servește drept punte, atât către Serbia, dar și spre Republica Moldova”, a menționat Adrian Constantin Rusu , directorul general executiv al Transelectrica.
Consolidarea fermierilor – cheia accesului spre piețe de desfacere
Referitor la rezultatele intermediare ale introducerii ZLSAC în baza Acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, s-au remarcat tendințele de creștere a exporturilor de produse moldovenești pe piața europeană, a căror pondere în anul 2018 este de aproximativ 68%. În același timp, s-a constatat că, pentru a utiliza toate avantajele ZLSAC, fermierii moldoveni au nevoie de consolidare.
Am decis să aflăm cum se stă Republica Moldova la acest capitol și ce acțiuni sunt întreprinse pentru a încuraja consolidarea producătorilor agricoli.
Începând cu 2013, cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale, Guvernul Suediei și Facilității Globale de Mediu (GEF), se implementează Proiectul "Agricultura Competitivă în Moldova" (MAC-P). Unul dintre obiectivele principale ale proiectului este îmbunătățirea competitivității sectorului agrar din Moldova prin consolidarea acestuia. Legislația permite crearea unui grup de producători agricoli de către minim cinci întreprineri din domeniu, care se pot asocia în cooperative de producție pentru un produs sau o gamă de produse. Astfel, într-o cooperativă, întreprinderile pot produce volume mai mari și de calitate mai înaltă, fapt care le ajută să găsească noi piețe.
Programul are o componentă de grant de până la 350.000 de dolari, care reprezintă maxim 50% din costul echipamentelor achiziționate. Antreprenorii trebuie să investească restul de 50% din resurse proprii sau atrase. Producătorii trebuie să își investească propriile resurse înainte de a primi finanțarea. BM sprijină cooperativele cu investiții în echipamente post-recoltare - frigidere și linii de prelucrare pentru uscarea, congelarea, sortarea și ambalarea produselor. Datorită acestui fapt, fructele și legumele pot fi vândute nu numai toamna, imediat după recoltare, ci și în timpul iernii, când cererea și prețurile sunt mai mari.
În prezent, în cadrul Programului au fost create 34 de grupuri active, care unesc 190 de producători agricoli, din care 36 sunt femei. Ei au primit granturi în valoare de 9,17 milioane de dolari, suma de cofinanțare a fost de 15 milioane de dolari. Ca urmare, aceștia au construit 32 din frigidere ce pot stoca mai mult de 27.000 de tone de produse congelate, au fost achiziționate cinci linii de uscare a fructelor, 11 linii de sortare, de 21 incarcatoare si o linie de ambalare pentru mere export.
Una din asociațiile de producător create cu ajutorul MAC-P este cooperativa Smartfruct din localitatea Grimăncăuți, raionul Briceni, care reunește cinci producători agricoli, ce prelucrează peste 93 de hectare de livadă de mere. Potrivit lui Andrei Caduc, administrator al cooperativei luați individual, fiecare dintre fondatori întâmpină dificultăți legate de lipsa infrastructurii de post-recoltare. De asemenea, ei se confruntă cu costuri mari în promovare, costuri mari de păstrare a fructelor, dificultăți în transportarea loturilor mari de producție sau dificultăți în negocierea contractelor.
„Avem o producție anuală de aproape 2200 de tone de mere, însă până acum le vindeam pe piața internă. Desigur, acestea ajungeau să fie ulterior exportate de către intermediari, însă noi nu puteam exporta direct”, spune dl Caduc. După înființarea cooperativei, grupul de producători a primit un grant de 350 de mii de dolari din partea Proiectului Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P), finanțat de Banca Mondială, și un credit de 375 de mii de euro din partea proiectului Uniunii Europene, Livada Moldovei. Cu acești bani, Smartfruct a construit un depozit frigorific cu capacitatea de 1400 de tone.
Frigiderul este dotat cu 5 camere frigorifice cu atmosferă controlată cu o capacitate de 140 de tone fiecare, 4 camere frigorifice cu capacitatea de 140 de tone, o cameră de prerăcire cu capacitatea de 20 de tone în 6-8 ore în care, de asemenea, pot fi depozitate 140 de tone de mere, și o sală de sortare a producției. Depozitul frigorific are 12 angajați permanenți și mai mulți sezonieri, iar linia de sortare și ambalare a merelor, precum și linia de producere a ambalajului de carton, ce urmează a fi instalate, va permite angajarea suplimentar a 40 de persoane.
Creându-și capacitate de depozitare și păstrare a merelor, Cooperativa de întreprinzători poate asigura livrări de calitate constantă și în cantități suficient de mari pe parcursul întregului an pentru a discuta cu rețelele comerciale. „Deja avem o solicitare de la Metro România, spune Viorica Caduc, însă noi abia ne pregătim pentru acest contract, fiind încă în proces de certificare Global Gap”. Totodată, cooperativa a contractat două mii de euroboxpaleți de producție austriacă, ultima partidă fiind recepționată chiar în această săptămână. Paleții sunt achiziționați împreună cu linia de sortare și vor fi utilizați pentru sortarea și depozitarea merelor.
Conform legii privind grupurile de producători, fondatorii cooperativei s-au angajat să vândă prin intermediul acesteea jumătate din roada proprie în primul an de activitate, 60% în cel de-al doilea și 75% începând cu al treilea an de activitate.
Noua lege privind grupurile de producători agricoli și asociațiile acestora a intrat în vigoare în 2014, iar autoritățile publice, împreună cu partenerii de dezvoltare, au promovat activ ideea asocierii în agricultură.
Astfel, în plus față de subvențiile de la MAC-P, grupurile de fermieri pot primi, de asemenea, subvenții de la Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, AIPA. După înregistrarea și recunoașterea de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și a Mediului în calitate de grup de producători în 2017, cooperativa Smartfruct este eligibilă și pentru subvenții.
AIPA acordă finanțare nerambursabilă de 50% pentru investiții în infrastructura post-recoltare, aici fiind eligibilă construcția frigiderului. Totodată, grupurile de producători pot cere de la AIPA bani pentru compensarea cheltuielilor administrative; a studiilor de fezabilitate; a instruirilor și implementarea sistemelor de siguranță alimentară, precum și pentru promovare. Valoarea sprijinului financiar va fi de 5% din valoarea producției agricole vândute în primul an de activitate, scăzând cu un punct procentual până în al cincilea an de activitate.
Proiectul Agricultura Competitivă are drept obiectiv sporirea competitivității sectorului agroalimentar al țării prin susținerea modernizării sistemului de management al siguranței alimentelor; facilitarea accesului producătorilor agricoli la piețe și integrarea practicilor agricole de mediu și a celor de management durabil al terenurilor.
Vitalie CONDRAȚCHI
O treime din ouăle de la fermele avicole din Moldova, exportate în Irak
Aproape o treime din ouăle de la fermele avicole din Moldova au fost exportare în Irak în acest an. Este vorba de aproximativ 60 de milioane de bucăţi, potrivit datelor prezentate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în cadrul unei întruniri cu producătorii.
Pentru a extinde piaţa de desfacere, proprietarii fermelor avicole îşi propun să exporte carne de pasăre şi ouă în Uniunea Europeană. Unul dintre ei este şi acest antreprenor din Ciorescu, care de aproape cinci ani exportă ouă în Irak, dar şi-ar dori să ajungă şi pe piaţa UE.
"Avem capacitatea de întreţinere a păsărilor pentru 200 de mii de capete, dar la moment lucrăm cu 110 mii de capete că piaţa e mică şi nu putem şi aşa preţul e mic. Am vrea să ajungă măcar în toată Europa", a menţionat Mihai Scutaru, producător avicol.
Cei 41 de producători, prezenţi la întrunire, au discutat despre potenţialul de dezvoltare a segmentului avicol. Pentru a obţine dreptul de a exporta în UE, ei trebuie să se conformeze mai multor cerințe europene.
"La etapa actuală suntem deja certificaţi cu ISU22 de mii, suntem la standardele europene, abatorul a primit în cadrul său experţi de la GIZ, din Olanda, Germania, spun că este deja gata pentru export aşteptăm să fie şi ţara gata pe partea de documentaţie şi laboratoarele", a menţionat Dumitriţa Cojocaru, producător.
"Din acest an facem export în Irak, vrem să găsim şi alte pieţe de desfacere precum Emiratele Arabe şi dacă e posibil în UE. La noi găinile sunt în cuşti speciale, în UE se cere ca găina să nu fie în cuşcă", a spus Alexei Reşetnicov, producător.
Pe lângă reorganizarea sistemului de laboratoare şi asigurarea condiţiilor de igienă a produselor, domeniul sanitar-veterinar trebuie să fie adaptat la legislaţia Uniunii Europene.
"În total urmează să fie transpuse în legislaţia naţională circa 31 de directive, diferite acte normative a Uniunii Europene. Un sector destul de greu şi complicat, dar destul de important ţine de activitatea de laborator", a declarat Gheorghe Gaberi, director ANSA.
Potrivit datelor Ministerului Economiei, anul trecut, 65 la sută din exporturi au fost orientate spre UE, iar odată ce vor fi comercializate ouă şi carne de pasăre pe piaţa europeană va creşte semnificativ exportul.
"Aste ne va da imediat un impact asupra economiei ţării, vom putea creşte exporturile noastre cu cel puţin 15 sută, dar cel mai important vom educa operatorii noştri să producă calitativ ca să putem găsi produsele noastre pe rafturile din Uniunea Europeană", a subliniat ministrul Economiei, Chiril Gaburici.
De la începutul anului, întreprinderile avicole din ţară au produs aproape 16 mii de tone de carne de pasăre.
publika.md
Depozitele bancare sunt în continuă creştere
Populaţia şi firmele ţin la bănci 35,7 miliarde lei în depozite la termen sau în conturi la vedere, în monedă naţională, cu peste 3% mai mult faţă de trimestrul unu, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a Moldovei. Bancherii spun că de la o lună la alta, moldovenii aduc mai mulţi bani la bancă şi că viteza cu care cresc depozitele este mult mai mare decât cea cu care avansează creditele.
Curios este faptul că, de rând cu economiile persoanelor fizice, cresc şi plasamentele persoanelor juridice care, la sfârşitul trimestrului doi al anului 2018, ţineau în bănci în monedă naţională – 13,5 miliarde de lei, cu 7% mai mult faţă de trimestrul precedent. În urma analizei evoluţiei depozitelor persoanelor juridice se observă că volumul acestora era constant până în 2014 (10 miliarde USD) şi a crescut brusc în trimestrul patru al anului 2014 când au fost devalizate trei bănci din Republica Moldova. Ulterior, la sfârşitul anului următor, suma totală a plasamentelor a ajuns la 7,5 miliarde lei. Astfel, se observă cum evoluţiile politice şi economice din ţară influenţează direct apetitul businessului pentru depozite sau pentru dezvoltarea afacerilor.
În urma creşterii depunerilor, pentru a contracara excesul de lichiditate din bănci, pentru prima dată în acest an BNM a majorat norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei cu 2,5 puncte procentuale până la valoarea de 42,5% din baza de calcul, pentru perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldoveneşti: 16 septembrie – 15 octombrie 2018. Acest lucru înseamnă că din 100 de lei atraşi, băncile comerciale trebuie să depoziteze la BNM 42,5 lei. Ultima dată banca centrală a majorat norma rezervelor obligatorii în anul 2017, de la 35% la 40%.
Businessul şi-a contramandat investiţiile până după alegeri
Excesul de lichiditate denotă faptul că cererea pentru credite este anemică, iar băncile acumulează lichidităţi, dar nu au unde le investi cu excepţia VMS şi CBN. Ultimele date ale BMN arată că împrumuturile acordate persoanelor juridice rezidente au crescut constant din anul 2013 şi au atins cel mai înalt nivel în trimestrul trei 2014 – 41,2 miliarde lei. În trimestrul IV al aceluiaşi an, reducerea soldului creditelor a fost de 16%. Diminuarea a continuat în trimestrele din anii următori, iar în prezent soldul creditelor acordate persoanelor juridice rezidente este de 24,3 miliarde lei, cu aproape 40% mai puţin faţă de trimestrul III 2014.
Din datele BNM se observă că, deşi volumul împrumuturilor acordate persoanelor juridice a fost în scădere, creditele persoanelor fizice sunt în continuă ascensiune. La sfârşitul lunii iunie, soldul era de 8,5 miliarde lei, cu 9% mai mult comparativ cu trimestrul precedent şi cu 44% mai mult faţă de trimestrul III 2014 când a fost înregistrat cel mai mare volum al creditelor acordat persoanelor juridice. Persoanele fizice sunt, de fapt, cele care impulsionează creditarea. În special este vorba de creditele acordate pentru procurarea imobilului în cadrul Programului „Prima Casă”.
Raportul credite/depozite a fost în trimestrul doi al anului 2018 de 54,4% faţă de 76% în trimestrul IV 2015 când a fost înregistrat cel mai mic raport credite/depozite. Procesul de creditare redă atât necesitatea economiei în realizarea investiţiilor, deschiderea din partea agenţilor economici de a se împrumuta de la bănci, precum şi viziunea băncilor cu privire la evoluţia economiei naţionale în viitor. Or, în prezent, businessul moldovenesc nu se avântă în investiţii majore în lipsa previzibilităţii până după alegerile din iarna anului 2019.
Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică relevă că în primul semestru al anului 2018 investiţiile în active imobilizate au însumat 6767,7 mil. lei. Comparativ cu ianuarie-iunie 2017 acest indicator a crescut cu 7,4% (în preţuri comparabile). În ianuarie-iunie 2018, investiţiile în imobilizări necorporale au crescut cu 21,6%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017. Valoarea investiţiilor în imobilizările corporale a constituit 6627,1 mil. lei sau cu 7,2% mai mult faţă de ianuarie-iunie 2017.
Pe tipuri de imobilizări corporale, în ianuarie-iunie 2018, faţă de perioada respectivă a anului precedent, a crescut volumul investiţiilor la următoarele imobilizări corporale: construcţiile inginereşti cu 27,0%, la mijloacele de transport cu 22,2%, la maşini, utilaje, instalaţii de transmisie cu 7,8% şi la clădirile nerezidenţiale cu 3,1%. Valoarea investiţiilor la clădirile rezidenţiale s-a diminuat cu 3,7% faţă de ianuarie-iunie 2017.
Din totalul investiţiilor realizate în ianuarie-iunie 2018, cea mai mare pondere revine investiţiilor în utilaje, maşini, instalaţii de transmisie, care a constituit 35,9%.
În ianuarie-iunie 2018, pentru realizarea procesului investiţional, au fost utilizate preponderent mijloacele proprii ale investitorului, care au însumat 4727,3 mil. lei, în creştere cu 2,9% faţă de ianuarie-iunie 2017 sau 69,8% din volumul total al investiţiilor realizate.
Sursele bugetare (bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale) îndreptate pentru realizarea procesului investiţional au însumat 715,8 mil. lei, în creştere cu 51,3% faţă de perioada similară a anului 2017.
Băncile stau bine cu indicatorii prudenţiali
În analiza eficienţei sistemului bancar moldovenesc, Dumitru Pîntea de la Expert Grup susţine că la sfârşitul lunii iulie curent, principalii indicatori financiari şi prudenţiali ai băncilor comerciale au înregistrat valori în creştere, atât la nivel agregat, cât şi, în cele mai multe cazuri, la nivel individual. Chiar dacă au intrat în vigoare cerinţe noi de calculare a nivelului de capital şi a expunerilor la riscul de credit, indicatorul suficienţei capitalului ponderat la risc rămâne la un nivel adecvat, de circa 27% pentru întreg sectorul bancar, cu oscilaţii la nivel individual cuprinse în intervalul 19,6% – 63%.
Lichiditatea băncilor rămâne mult peste limitele reglementate, dar şi cele recomandate de practica bancară, fapt ce confirmă ameliorarea lentă a funcţiei de intermediere bancară şi apariţia unor costuri de oportunitate la nivel de bănci. Chiar şi aşa, băncile continuă acumularea de profit, acesta atingând volumul de 1,1 miliarde lei la sfârşitul lunii iulie, fiind influenţat negativ de pierderile calculate de o singură bancă (BC Eximbank – 40,6 milioane de lei).
Intermedierea bancară înregistrează o uşoară dinamizare susţinută preponderent de creditele acordate către persoanele fizice. Astfel, în iulie 2018, stocul total de credite înregistrează un volum de 33,4 miliarde lei, în creştere cu circa 219 miliarde lei faţă de luna trecută, contribuţia cea mai mare fiind asigurată de creditele acordate industriei alimentare (+139 milioane lei) şi creditele de consum (+111 milioane lei).
De cealaltă parte, cea mai mare reducere o înregistrează creditele acordate comerţului (-105 milioane de lei) şi cele caracteristice sectorului energetic (-12 milioane de lei). Totodată, stocul de credite acordate persoanelor fizice pentru procurarea/construcţia imobilului a înregistrat o creştere de aproximativ 88 milioane de lei faţă de luna precedentă aducând în prim-plan interesul pentru programul “Prima Casă”. Indicatorii specifici calităţii portofoliului de credite continuă să se amelioreze, iar gradul de acoperire cu provizioane rămâne adecvat. Astfel, la sfârşitul lunii iulie, volumul de credite neperformante a înregistrat o pondere de aproximativ 14,4%, oscilând în limitele 5-35% în dependenţă de bancă.
Victor URSU
Furau plăcuţe de înmatriculare şi le „vindeau” proprietarilor: Un cuplu din Soroca, reţinut pentru şantaj
Un cuplu cu vârstele de 38 de ani, domiciliaţi în raionul Soroca, sunt cercetaţi penal pentru comiterea infracţiunilor de furt şi şantaj. Aceștia dezasamblau plăcuţele de înmatriculare de la autoturisme, preponderent înmatriculate în străinătate, și le cereau vicemelor în schimbul acestora bani în valoare de 600-1000 lei.
Potrivit informațiilor, au fost stabilite peste 160 de asemenea fapte, comise în municipiile Chişinău şi Bălţi, raioanele Drochia, Soroca, Rîşcani, Sîngerei, Teleneşti, Orhei, Hînceşti, Taraclia, Cimişlia, puse în sarcina suspecţilor.
Ca rezultat al acţiunilor procesuale efectuate, la 11 septembrie 2018, în oraşul Orhei, suspecții au fost reţinuţi, iar o parte din plăcuţele de înmatriculare sustrase au fost recuperate, acestea urmând a fi restituite proprietarilor.
Foto: noi.md
Unii prestatori de servicii cosmetologice și de frizer, sancţionaţi
În perioada estivală a anului curent, SFS a realizat mai multe acțiuni de monitorizare și control la agenții economici prestatori de servicii cosmetologice și de frizer, fiind depistate încălcări de ordin fiscal la 70 de contribuabili din domeniu, fiind aplicate sancțiuni în valoare de 376,2 mii lei.SFS a examinat (la nivel de țară) indicatorii declarați în primele 4 luni ale anului 2018 ai 771 de agenți economici din această sferă de activitate, fiind identificate riscurile de neconformare şi a demarat în mediul agenților economici prestatori de servicii cosmetologice și de frizer acțiuni de conformare.
La 71 dintre aceștia au fost efectuate vizite fiscale; 7 contribuabili (cu grad de risc sporit) au fost monitorizați prin prisma controalelor fiscale faptice zilnice pe o perioadă de 2 săptămâni; activitatea a 120 de contribuabili a fost supusă controalelor fiscale operative, drept rezultat al cărora, în cazul a 70 de contribuabili, au fost stabilite încălcări de ordin fiscal și contravențional, aplicându-se sancțiuni; activitatea unui contribuabil a fost monitorizată prin prisma postului fiscal staționar.
Acțiunile de monitorizare a contribuabililor prestatori de servicii cosmetologice și de frizer vor continua până la finele anului 2018. În acest context, SFS îndeamnă toți contribuabilii să se conformeze prevederilor legislației în vigoare.
Notă: Scopul acțiunilor desfășurate de Serviciul Fiscal de Stat este asigurarea unei administrări eficiente a contribuabililor, stabilirea și preîntâmpinarea cazurilor de încălcare a prevederilor legislației în vigoare și conformarea agenților economici.
Precizare de la vamă. Familia taxată la frontieră și-a primit banii înapoi
După publicarea știrii, ofițerul de presă al Serviciului Vamal Crisitina Rău a revenit cu un apel la redacția Deschide.MD și a declarat că în urma unei documentări suplimentare a obținut informații despre returnare banilor familiei impuse pe nedrept să achite taxe vamale.Aceeași sursă mai spune că cele întreprinse de Vamă au fost notificate.
Știrea inițială:
Chiar dacă premierul Filip a cerut miercuri la începutul ședinței Guvernului ca Serviciul Vamal să inițieze o anchetă și să restituie taxele plătite pe nedrept de un cetățean iar până al finalul săptămânii să-i fie raportat acest lucru, Serviciul Vamal face doar ceea ce-i convine.
Miercuri, Filip a făcut referire la o scrisoare a unui cetățean care a fost obligat să achite pe nedrept taxe pentru compărăturile făcute pentru copii săi. Prim-ministrul nu doar că i-a luat la rost pe cei de la Vamă dar și a cerut ca să fie restituiți cei 917 lei pe care i-a plătit la vamă familia care i-a scris lui Filip.
Cu atoate acestea Stela Nistor, consilier principal de stat spune că la Cabinetul Ministrului nu a parvenit nici-un raport, precizând că dacă indicațiile au fost date, înseamnă că ele au fost îndeplinite.
De celalată parte, Cristina Rău, ofițerul de presă al Serviciului Vamal a declarat pentru Deschide.MD că deocamdată a fost inițiată o anchetă internă și în depdendență de rezultatele anchetei vor fi întreprinse măsurile necesare.
Amintim că miercuri, în ședința de guvern, premierul a mai adăugat că a fost șocat de răspunsul vamei în acest caz, și anume că respectivul inspector vamal nu poate fi sancționat pentru că nu există motive reale pentru asta, doar a fost avertizat.
„Adică doar i s-a arătat din deget. Părerea mea personală este că astfel de oameni nu au dreptul să lucreze în Serviciul Vamal. Avem cu cine lupta, avem unde căuta bani, avem de la cine lua dar nu vă bateți joc de oameni. Vă rog să faceți o investigație domnule Ianițov și să restituiți banii acestui om iar până la finalul săptămânii să-mi raportați vă rog”.
Făcea acasă erbicide și pesticide într-un laborator clandestin. Ce riscă un bărbat din Briceni
Un bărbat cu vârsta de 27 de ani, domiciliat în raionul Briceni, este cercetat pentru comercializarea substanţelor, materialelor şi deşeurilor radioactive și toxice. Potrivit poliției, bărbatul comercializa prin intermediul rețelelor de socializare pesticide și erbicide, în lipsa actelor de proveniență legală și fără a fi înregistrați în modul corespunzător la organele abilitate prin lege.În urma perchezițiilor la domiciliul bărbatului, a fost depistat un laborator clandestin de contrafacere a erbicidelor și pesticidelor, 90 de cutii de carton cu inscripția denumirii pesticidelor, sacoșe de polipropilenă. De asemenea, au fost depistate 200 litri de lichid toxic, 70 kg de substanțe destinate pentru ambalarea erbicidelor și pesticidelor de origine ucraineană, utilizarea cărora este interzisă pe teritoriul Republicii Moldova.
Valoarea totală a substanțelor este de aproximativ 200 000 lei, marfa fiind confiscată și expediată pentru efectuarea expertizei.
Dacă se va dovedi vinovăția bărbatului, acesta riscă pedeapsă cu amendă în mărime de la 27 500 la 47 500 lei.
