Coca-Cola HBC Moldova va prelua distribuția în Republica Moldova a trei branduri din portofoliul producătorului de vin Purcari, respectiv: Purcari, Bostavan și Bardar.

Purcari Wineries a semnat un contract strategic de distribuție cu Coca-Cola Hellenic Bottling Company Moldova (Coca-Cola HBC Moldova), care va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2019. Intenția ambelor părți este de a extinde eventual cooperarea pentru a acoperi un număr mai mare de piețe din universul Coca-Cola HBC.

Anunţul a fost plasat astăzi, 10 decembrie, pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti.

Listat pe Bursa București la începutul acestui an, Purcari Wineries (WINE) a realizat în primele 9 luni ale acestui an venituri de 113,34 milioane RON, în urcare cu 20% față de perioada similară a anului trecut. Costurile cu producția vândută s-au majorat, în același interval de raportare, cu 12,08%, la 56,76 milioane RON, de la 50,64 milioane RON, astfel încât Purcari a obținut un rezultat din exploatare de 32,57 milioane RON, cu 23,32% mai mare decât cel de 26,41 milioane RON din primele 3 trimestre ale anului trecut.

La data de 30 septembrie, activele totale ale Purcari se ridicau la 291,45 milioane RON, fiind cu 26,34% mai mari decât cele de 230,69 milioane RON de la sfârșitul anului trecut. În același interval de raportare, datoriile totale au crescut cu 28,61%, la 157,24 milioane RON, de la 122,26 milioane RON.

La data de 4 ianuarie 2018, societatea a majorat capitalul social autorizat la 200.000 EUR, împărțit în 20.000.000 acțiuni ordinare, cu o valoare nominală de 0,01 EUR fiecare, prin subdivizarea și emiterea de acțiuni gratuite cu plată integral constituită din rezerva de primă de emisiune de acțiuni.

Accizele pentru acest an cresc peste nivelul prevăzut în actualul Cod Fiscal, prin actualizare cu inflaţia, noile niveluri fiind agreate anul trecut la nivel guvernamental, ceea ce va genera scumpiri la benzină, ţigări, alcool, conform calculelor Profit.ro.

De la 1 ianuarie, acciza este majorată la benzină de la 1.976 lei/1000 litri, la 2.038 lei/1000 de litri, cu 3,15% mai mare decât până în prezent. Similar, acciza la motorină este majorată de la 1.838 lei/1.000 l la 1.896 lei/1.000 l. Impactul asupra preţului benzinei şi motorinei va fi de aproximativ 7 bani pe litru.

Acciza aplicată la mia de ţigarete creşte începând cu 1 ianuarie de la 448,74 lei la 483,74 lei. Majorarea a fost necesară pentru a alinia nivelul acesteia cu cerinţele Uniunii Europene (UE), dar iniţial Guvernul stabilise un prag mai mic. Impactul asupra preţului unui pachet de ţigări va fi de 0,7 lei.

Accizele la bere cresc de la 3,3 la 3,4 lei pe hl (1 grad), iar cele pentru vinurile spumoase - de la 47,35 la 48,89 lei/hectolitru de produs. Acciza la vinurile liniştite şi la produsele intermediare se majorează de asemenea, de la 396,84 lei/hectolitru de produs la 409,34 lei.

Alcoolul etilic va “beneficia” de o majorare de acciză de la 3.300 lei la 3.411 lei/hectolitri de alcool pur, iar cel produs în micile distilerii, de o majorare de acciză de la 1.653 lei la 1.705 lei/hectolitru de produs.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” lansează o nouă ediție a publicației „Realitatea Economică” în care realizează un top 5 al tendințelor pozitive și negative ale anului 2018 și top 5 provocări economice pentru 2019.

Potrivit autorilor, anul economic 2018 a fost marcat de suprapunerea unor tendințe economice pozitive, care au fost mai curând de suprafață, cu tendințe negative, care sugerează conturarea unor constrângeri profunde de dezvoltare.

Astfel, chiar dacă la prima vedere observăm o creștere economică pozitive și constantă de circa 4%, acompaniată de o moderare inflaționistă esențială și chiar revigorarea usoară a activității investiționale private, ritmurile de relansare sunt mult prea mici în raport cu baza de comparație scăzută (e usor să crești pe o bază joasă) și insuficiente pentru o convergență reală în raport cu țările din regiune.

În plus, ocuparea informală continuă să crească, iar sectorul agricol – cel mai important angajator din țară – stagnează, fapt ce denotă calitatea scăzută a creșterii economice și impactul limitat a acesteia asupra ameliorării calității vieții.

Chiar dacă observăm o dinamizare a reformelor în sectorul financiar-bancar, nivelul de intermediere financiară continuă să scadă, iar băncile sunt mai interesate să crediteze statul, decât sectorul real. În pofida stabilizării finanțelor publice pe fundalul creșterii încasărilor bugetare, reforma fiscală și proiectele infrastructurale finanțate din bani publici vor subrezi esențial poziția financiară a Guvernului, iar deficitul bugetar ar putea crește esențial în 2019, cu repercusiuni negative asupra creșterii economice.

Cea mai îngrijorătoare tendință din 2018 ține de erodarea cadrului de luptă împotriva spălării banilor, care a afectat și mai mult relațiile Guvernului și partenerii de dezvoltare. Aceasta ține de Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală (amnistia capitalului) și Legea care permite dobândirea cetățeniei Republicii Moldova contra investițiilor.

Ambele legi au fost promovate „la pachet” încă din 2016, iar în 2018, în pofida multiplelor îngrijorări exprimate de către reprezentanți ai societății civile și ai partenerilor de dezvoltare, au fost aprobate. Pe lângă conținutul acestora, care vine în contradicție cu spiritul Acordului de Asociere și Memorandumul cu FMI, modalitatea de promovare a legilor respective a trezit și mai multe nedumeriri. În particular, acestea au fost promovate cu transparență decizională minimă (sau chiar în lipsa acesteia), fără careva consultări de substanță/reale cu societatea civilă, iar Legea privind „amnistia capitalului” a fost promovată cu o viteză-record (proiectul de lege a fost înregistrat la Parlament pe 24 iulie și adoptat pe 27 iulie 2018, în mod automat în ambele lecturi).

Citește mai mult

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Expert-Grup

Un lot de mere produse în Republica Moldova a fost expediat astăzi, în premieră, în Israel, transmite MOLDPRES.

Acesta este rezultatul negocierilor din ultima perioadă ale Asociației Producătorilor şi Exportatorilor “Moldova Fruct”, iar merele au fost produse de o companie autohtonă, membră a asociaţiei.

Solicitat de MOLDPRES, Iurie Fală, director executiv al Asociaţiei “Moldova Fruct”, a explicat că acesta este primul lot, de aproximativ 20 de tone de mere, exportat în Israel, însă cereri sunt mai multe.

“Merele moldoveneşti devin tot mai solicitate. Am expediat producţie în Oman, acum în Israel, iar în perspectivă avem mai multe contracte cu clienţi din Orientul Mijlociu, India, eventual Egipt ş.a. Este vorba de pieţe noi de desfacere şi există toate premisele să ne afirmăm în cadrul acestora”, a precizat Iurie Fală.

“Suntem siguri că merele vor corespunde așteptărilor cumpărătorilor, deoarece membrii “Moldova Fruct” produc fructe de cea mai înaltă calitate, fapt confirmat şi de autorităţile pentru siguranţa alimentelor de la noi, precum şi din ţările exportatoare”, a precizat sursa citată.

Circa 10 mii de contracte de locațiune au fost înregistrate la Serviciul Fiscal de Stat în 11 luni ale anului 2018, relatează MOLDPRES.

În aceeași perioadă, autoritatea fiscală a identificat 4 300 proprietari care transmit în chirie bunuri imobile și a demarat acțiuni de conformare față de aceștia. Totodată, inspectorii au efectuat controale fiscale la 405 persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile. În rezultat, au fost calculate suplimentar la buget plăți de bază în sumă de circa 450 mii lei, penalități de 58 mii lei și amenzi de 40 mii lei.

Potrivit Serviciului Fiscal, doar în lunile octombrie-noiembrie curent au fost identificate peste o mie de persoane fizice - proprietari care transmit în chirie imobile și au fost înregistrate 2 444 de contracte de dare în locațiune, iar bugetul a fost suplimentat cu 35,8 mii lei.

Potrivit legislației, persoanele fizice care dau în chirie bunuri imobile trebuie să achite impozitul în mărime de 7 la sută din veniturile obținute. Impozitul urmează să fie achitat cel târziu la data de 2 a lunii curente sau în avans, în orice bancă comercială sau oficiu poștal al Republicii Moldova. Contractele de chirie pot fi înregistrate la Direcțiile deservire fiscală din raza de amplasare a bunului imobil.

Aceste fonduri vor fi investite în dezvoltarea serviciilor companiei prin majorarea capitalului social.

Contrabandă cu 148 de papagali. Păsările au fost depistate de Echipele Mobile ale Vămii în mașina unui bălțean

148 de papagali, de diferite specii, au fost descoperiți de Echipele Mobile ale Serviciului Vamal în autoturismul unui locuitor al municipiului Bălți, în vârstă de 35 de ani. Bărbatul nu deținea niciun act de însoțire pentru păsările transportate, printre care și certificatele obligatorii, emise de autoritățile sanitar-veterinare.

Potrivit informațiilor deținute, păsările erau procurate din Ucraina și urmau a fi comercializate în magazinul deținut de contravenient.

Moș Crăciun trebuie să achite impozitele la stat. Asta pentru că Moșul adevărat este doar unul și trăiește în Laponia, iar persoanele din Republica Moldova, care în perioada sărbătorilor de iarnă se deghizează în personaje de poveste pentru a obține venituri, sunt rezidenți ale țării noastre și trebuie să se conformeze normelor legale.

Astfel, Codul Fiscal stabilește că persoanele fizice rezidente care desfăşoară activităţi independente şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate peste hotare pentru activitatea lor în țara noastră, trebuie să achite impozitul pe venit. Norma se aplică și în cazul persoanele care desfăşoară servicii profesionale sau activitatea de întreprinzător. Impozitul achitat statului de către persoanele fizice este în mărime de 12 la sută din venitul anual impozitabil.

Dacă moșul este însă angajatul unei companii înregistrate în Republica Moldova, atunci el este impozitat conform normelor de salarizare stabilite de legislația națională. Adică din venit i se reține impozitul pe venit, contribuția la Fondul asigurărilor sociale și taxa pentru asigurarea medicală obligatorie.

Totodată, menționăm că serviciile prestate de Moș Crăciun sunt reglementate de Codul civil. Norma legală stabilește că serviciile de orice natură pot fi obiectul unui contract de prestări servicii, iar plata se efectuează după prestarea serviciilor solicitate.

Portalul BizLaw.md vă urează ca Moșul care o să vă viziteze în acest an să corespundă așteptărilor dumneavoastră, iar cadourile pe care le veți primi să vă bucure și să vă amintească despre magia sărbătorilor.

Românii îşi umplu cămările de sărbători cu alimente şi băuturi din Republica Moldova. Sute de oameni trec zilnic graniţa pentru cumpăra dulciuri, şampanie sau chiar motorină. Ei spun că preţurile sunt la jumătate.

Mulți români şi-au făcut un obicei din a se aproviziona din Basarabia. Cumpără aproape orice de peste graniță.

Înaintea Crăciunului, sunt zeci de maşini la coadă în vamă. Şi pe cine întrebi, explicaţie e aceeaşi: preţurile mici. Un kilogram de zahăr este 1,5 lei în Basarabia, faţă de 2,8 lei la noi. Carnea de porc costă în jur de 10 lei în Republica Moldova, faţă de 15 lei, în magazinele de la noi. Motorina este şi mai ieftină, cu doi-trei lei pe litru faţă de România.

„Mă duc în special pentru dulciuri, mai vedem ce găsim acolo”, spune un bărbat.

Celebrele bomboane din Moldova sunt nu doar foarte bune, ci şi mai ieftine: cu 2 lei mai puţin la kilogram.

Iată ce declară românii care merg în Republica Moldova pentru cumpărături:

„Sunt din Șimleul Silvaniei și am venit cu rudele. Vreau să îmi petrec vacanța în Iasi. (Cumpărăm n.r.) bomboane, dulciuri specifice sărbătorilor. Sunt mai iefitine față de România și de foarte bună calitate”.

„Motorina, dulciuri, alimente, care sunt mai iefitne ca la noi.”

„Mergem la rude. E mai convenabil. Mai trecem la rude”.

„Am cumpărat ceapă, dulciuri, produse alimentare cu care ne dau voie să trecem vama.”

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului intenţionează să concesioneze zăcământul de apă minerală „Cahul” de la sudul Moldovei.

Potrivit agenției INFOTAG, despre aceasta comunică Agenţia Proprietăţii Publice, care a iniţiat concursul de concesiune încă în aprilie 2017.

Potrivit datelor sale, bazate pe procesul-verbal al Comisiei de stat pentru rezervele de substanțe minerale utile nr.7629 din 26 mai 1976, obiect al concesiunii îl constituie zăcământul de apă minerală naturală „Cahul”, cu rezervele de apă minerală naturală cu efect curativ evaluate în volum de 945 metri cubi pe zi, atribuite la categoriile B+C1.

Concesiunea are drept scop menţinerea nivelului apei în „Lacul Sărat” prin atribuirea în folosinţă a zăcământului de apă minerală naturală „Cahul”, urmare a implementării proiectului „Reabilitarea zonei de odihnă şi agrement „Lacul Sărat” din oraşul Cahul”.

Durata concesiunii este de 25 de ani din data semnării contractului cu posibilitatea extinderii acestui termen, la solicitare.

Concesionarul va fi selectat prin intermediul concursului public. Cererile pot fi depuse până la 8 februarie.