Circulația mărfurilor între teritoriile aceleiași zone libere va avea loc în baza documentelor de însoțire, fără depunerea declarației vamale, în conformitate cu procedura stabilită de către Serviciul Vamal. În Monitorul Oficial din 12 decembrie curent a fost publicată o lege ce conține modificări și completări la o serie de acte legislative, inclusiv la Legea cu privire la zonele economice libere.

Astfel, art. 7 din lege, care stabilește regimul vamal, va fi completat cu prevederea indicată supra.

Totodată, legea publicată mai conține modificări și art.1 din Legea privind Zona Economică Liberă „Bălţi”. Astfel, în componența zonei va mai fi inclus un teren de 0,2417 ha din municipiul Strășeni, precum și construcția de pe acesta.

În același timp, din componența zonei vor fi excluse aproape 2,700 ha din terenul cu suprafața de 4,823 ha, amplasat pe str. Sprâncenoaia nr. 1, municipiul Chișinău, în ZEL Bălți rămânând 2,238 ha.

Legea mai conține modificări la Codul Fiscal, Codul Vamal, Legea privind piața produselor petroliere etc.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Republicii Moldova

Fondată de către un grup de voluntari, susținută de Centrul de Consultanță în Afaceri prin proiectul AMIB și People in Need Moldova, proiectul USAID, Piața EcoLocal Farmers’ Market, a reușit să cucerească mulți consumatori și a devenit pentru unii dintre ei deja o tradiție. Aceasta reunește în fiecare sâmbătă producători ecologici și în conversie precum și cei artizanali, care vin din diferite colțuri ale Moldovei, să-și expună produsele pe tarabe.

Cât de importantă este piața EcoLocal pentru consumatori?

„Mulți consumatori ne scriu că pentru ei ziua de sâmbătă deja începe cu piața EcoLocal, unde merg să-și facă plinul, să-și vadă prietenii și să stea la o cafea cu cei dragi. Avem activități și pentru copii, dacă sunt interesați de pictat sau confecționat ceva. Iar agențiile de turism sunt bucuroase că au unde aduce oaspeții lor în fiecare sâmbătă, ca să cunoască producătorii autohtoni artizanali și ecologici”.

Câți producători au participat la această piață și câți dintre aceștia au devenit permanenți?

„Pe parcursul sezonului, la piață au participat 71 de producători autohtoni de diferite produse atât alimentare, cât si artizanale. Dintre ei 47 au devenit comercianți permanenți la piață, doar că unii vin de 4 ori pe lună, unii de 2 ori iar alții o dată pe lună, în dependență de circumstanțele specifice ale fiecăruia”.

Este o posibilitate pentru producători de a vinde mai scump? Care este diferența de preț?

„Prețul la un produs sau altul este dictat de consumator. Dacă nu-l cumpără, atunci prețul se micșorează. Dacă vii la spartul târgului, pe la 13.30 atunci producătorii vor să scape de produsele perisabile și le vând mai ieftin. Dar să compari prețurile între o piață sau alta este fără mare sens, pentru că prețul oglindește și calitatea, și taxele de participare, și atmosfera relaxată și calmă care domină la piață. Până la urmă, dacă lumea nu ar cumpăra, prețurile ar imploda. Vânzările înregistrate demonstrează că, producătorii vând bine la prețurile pe care sunt gata cumpărătorii să le achite”.

Cum este verificată calitatea produselor?

„Calitatea produselor este asigurată de Agenția Națională pentru Securitatea Alimentelor, prin verificarea procesului și eliberarea certificatelor de inofensivitate cerute prin lege. Organizatorii pieței cer copiile acestor certificate, precum și verifică valabilitatea lor. Mai sunt câteva criterii legale de care trebuie să te conduci – termenul de valabilitate a produselor, igiena producerii, corectitudinea informației de pe etichete. În rest, calitatea este o noțiune foarte subiectivă. Ce este bun pentru tine, este nedorit pentru mine. Ce este prea sărat pentru mine, este Ok pentru tine”.

S-a schimbat atitudinea producătorilor pe parcursul anului?

„Piața EcoLocal este o platformă de comunicare directă și personală între producător și cumpărător. Aici producătorul primește un feedback direct și poate acționa în baza lui. În rezultat, producătorii s-au orientat după cerințele cumpărătorilor – să fie mai binevoitori, mai disciplinați, mai prezentabili, să aibă prețurile indicate, să cunoască componența produselor, chiar și moduri de folosire, dacă e să pregătească singuri acasă. În acest sens, credem noi că schimbarea este una pozitivă și dinamică. Au schimbat și modul de ambalare a produselor, au redus plasticul, au eliminat pungile de plastic, au venit cu produse noi și mai inovative, au făcut prezentări și degustări în cadrul pieței”.

Este o posibilitate piața EcoLocal pentru producătorii mici de a-și vinde producția?

„Pentru sezonul 2018 nu mai primim producători noi, dar din februarie 2019 vom începe din nou să recrutăm producători și cei mici se pot alătura cu aceleași drepturi și condiții. Important e să vină în persoană și să aducă produse autentice, fără import și fără adaosuri nocive”.

De cât timp activează piața, sunt ceva termeni pentru acest proiect?

„Piața activează din 30 iunie, în fiecare sâmbătă. Pe 22 decembrie va fi ultima piață din acest sezon, după care vom lua o pauză până în luna martie, ca să perfecționăm regulamentul și strategia, să reparăm infrastructura și să ne mai odihnim și noi un pic”.

Piața EcoLocal a devenit un canal nou pentru producătorii mici și mijlocii, eco și în conversie, dar și o platformă de comunicare directă dintre fermier și consumator. Agrobiznes a decis să discute și cu reprezentanții susținătorilor pieței – Centrul de Consultanță în Afaceri.

„Noi vedem piața EcoLocal ca un canal important pentru comercializarea și promovarea produselor ECO, în special a pomușoarelor, oferite de producătorii mici și mijlocii. Până acum, în Chișinău lipsea spațiul în care fermierii care cultivă produse organice pot comunica direct cu consumatorii – piețele regionale fiind prea aglomerate în acest sens. La un moment dat și noțiunea de „Eco” a devenit destul de speculată – fiecare producător susținea că respectă principiile agriculturii ecologice și e în armonie cu natura și solul. Pentru producătorii mici și medii de pomușoare, care doresc să vândă de sine stătător produsele, piața este o oportunitate extraordinară. În plus, aici, fermierii sunt și educați prin participarea la traininguri, dar și contribuie financiar la activitatea pieței – ceea ce este foarte important pentru principiul M4P, pe care îl implementăm”, ne-a relatat Sergiu Ipatii, coordonator de proiect AMIB, implementat de CCA, finanțat de HEKS-Moldova.

agrobiznes.md

De mâine,14 decembrie, intră în vigoare noile amendamente ale legii prin care șoferii care vor urca băuți la volan, vor fi pedepsiți mai aspru, - a scris șeful Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari pe pagina sa din Facebook.

❌permisul de conducere va fi ridicat automat;
❌nu se va elibera un permis provizoriu, ci va rămâne suspendat până la decizia finală a instanței de judecată;
❌mașina va fi ridicată și transportată la o parcare specială. ⚠️Mai mult decât atât, va trebui să achitați pentru transportare și pentru fiecare oră de parcare.
❌În funcție de gravitate, va exista și riscul de anulare a permisului de conducere.

O lege votată recent de parlamentul din Ucraina umple România de rable. Şoferii ucraineni sunt obligaţi să plătească taxe şi impozite uriaşe de câteva mii de euro, pentru maşinile vechi aduse de Uniunea Europeană.

Speriaţi, mulţi prefeă să le abandoneze la noi în ţară. Aşa că parcările şi terenurile virane din oraşele aflate în apropierea Ucrainei sunt pline şi riscă să devină cimitire de maşini.

Aşa arată de aproape o lună şoselele de lângă Vama Siret, un adevărat cimitir al rablelor. Ucrainenii susţin că au fost nevoiţi să le abandoneze. Dacă ar încerca să intre în legalitate, ar plăti aproape 2000 de euro taxe şi impozite la ei în ţară, pentru o maşină mai veche de 10 ani, care costă cel mult o mie de euro şi a fost adusă din Uniunea Europeană.

Iar amenzile în acest caz depăşesc 5000 de euro. Aşa că cei mai mulţi prefera să scoată maşinile vechi din Ucraina şi să le lase la noi.

“Dacă a cumpărat o maşină de 2000 de euro şi vine să facă devamarea încă 2500 de euro, nu are rost. Înmatricularea costa mai mult decât maşina. Vin şi le lăsa aici. Am şi eu maşina cu numere de Lituania şi am dat 1800 de euro pe ea. Ca să fac devamarea, mă costă vreo 2300 de euro. Nu are rost”, explică un şofer ucrainean.

“Până în urmă cu o lună de zile, găseau un român, o înmatriculau, iar psta o ducea în Ucraina. Îi dădea 2-300 de euro. Acea maşină avea voie să umble în Ucraina timp de un an de zile. De vreo lună de zile nu se mai poate”, explică un alt cetăţean din statul vecin.

După adoptarea acestei legi în Ucraina, singura parcare din apropierea Vămii Siret s-a umplut de rable. Proprietarul a apelat la autorităţi ca să o poată elibera şi să-şi recupereze pagubă, altfel spune că va intra în faliment.

Roberto Moldovan, administratorul parcării private Vama Siret: “Pe marginea drumului, lângă lanţul de la parcare, este plin/Au şi venit cei de la poliţie să le ridice, au pus bileţele cu amenzi. Pe european este plin şi acolo de maşini parcate pe marginea drumului.”

Cei de la Direcţia Regională de Drumuri Naţionale Iaşi au montat garduri pe marginea drumului pentru a împiedica abandonarea maşinilor, însă coada de autoturisme s-a mutat spre oraş.

Ovidiu Laicu, şef DADR Regionala Iaşi: „“Noi nu avem ce măsuri să luăm ca să le ridicăm. O să mai facem o achiziţie de parapeţi şi vom încerca să lungim acea zonă ca să scăpăm pe cât posibil de acele maşini parcate clandestin.”

La rândul lor, poliţiştii spun că sunt depăşiţi de situaţie.

Mihai Filipiuc, şef al poliţiei Locale Siret: “Sunt foarte greu de identificat pentru că sunt înmatriculate în Polonia, Bulgaria/o să ne confruntăm cu situaţii din ce în ce mai dificile pe acest subiect.”

Direcţia de poliţiaelocală ar putea ridica maşinile după îndelungi proceduri în justiţie, însă primăria nu are un spaţiu unde să le depoziteze şi nici personal să le păzească.

stirileprotv.ro

Moldovenii vor putea cumpăra bilete la tren pentru călătorii prin România chiar din gara Chişinău. În primăvara anului viitor,în Capitală va fi deschisă o casă de tip RoTicket.

Subiectul a fost discutat de directorul general al Căii Ferate, Iurie Topala, în cadrul unei întâlniri de lucru cu directorul general al Căii Ferate din România, Leon Bărbulescu.

Potrivit responsabililor, pentru început, programul va fi instalat la una dintre casele Gării Chișinău.

Totodată, Iurie Topală a anunţat că pentru a fi posibilă implementarea eficientă a acestui sistem de vânzări, timp de o lună, câțiva angajați ai căii ferate vor fi instruiți la Iași.

În cadrul întâlnirii, aceştia au mai discutat şi despre majorarea numărului de bilete de tip low-cost pentru cursa Chișinău – București.

În prezent, acestea pot fi procurate din Gările din Chișinău și București, la un preț de 19 euro. Programul SMART Prietenia oferă zilnic un număr de 16 astfel de tichete.

publika.md

Omul de afaceri, Ion Vinaga, investitorul şi fondatorul mai multor companii naționale şi internaționale, a avut recent, la Londra, o întrevedere cu Cyrus Vandrevala, co-fondator și vicepreședinte al Intrepid Capital Partners LLC, investitor în companii private, fondator al mai multor companii din Statele Unite, Rusia, India și Orientul Mijlociu, un bine-cunoscut filantrop internațional, co-fondator al Fundației Vandrevala, transmite TRIBUNA cu referire la blogul www.ionvinaga.com.

Omul de afaceri, Ion Vinaga, investitorul şi fondatorul mai multor companii naționale şi internaționale, a avut recent, la Londra, o întrevedere cu Cyrus Vandrevala, co-fondator și vicepreședinte al Intrepid Capital Partners LLC, investitor în companii private, fondator al mai multor companii din Statele Unite, Rusia, India și Orientul Mijlociu, un bine-cunoscut filantrop internațional, co-fondator al Fundației Vandrevala, transmite TRIBUNA cu referire la blogul www.ionvinaga.com.

În cadrul acestei întâlniri s-a dat startul negocierilor şi au fost identificate principalele obiective pentru perioada următoare. O atenție deosebită în timpul dialogului a fost acordată stabilirii relațiilor comercial-economice între Republica Moldova şi India, fiind accentuat potențialul existent și propuse acțiuni concrete în acest segment. A fost discutată posibilitatea intrării producătorului din Moldova pe piaţa fructelor şi a vinului din India. La moment, principalul furnizor al pieţei indiene de mere este Polonia, care exportă în jur de 100 mii de tone anual.

“Am încercat să prezint toate caracteristicile pozitive ale produsului moldovenesc, care face faţă nu numai pe piaţa locala, dar şi peste hotare. Prin consolidarea producătorilor autohtoni şi stabilirea unui mecanism efectiv de export putem asigura realizarea a 100 mii tone de mere anual pentru consumătorul indian”, a declarat Ion Vînaga.

Conform www.ionvinaga.com s-a discutat şi perspective creării unui centru logistic regional inovativ care ar reuni într-un singur loc toate etapele prelucrării produselor agricole și, astfel, ar rezolva multe probleme cu care se confruntă producătorii și furnizorii noștri locali în fiecare an. În acest centru vor fi aplicate toate tehnologiile inovatoare și instalate echipamente pentru sortare, calibrare, ambalare, înghețare șoc, frigidere pentru depozitare și prelucrare simultană de la 15 la 20 mii tone de produse.

O altă prioritate ar fi crearea unui centru de cercetare avansată în domeniul IT, care ar permite consolidarea tinerilor specialiști IT, va oferi posibilitatea de a efectua instruirea și recalificarea diferitelor specialiști din sectorul privat și public, astfel încât să țină pasul cu timpul și să însuşească noile tehnologii. Totodată, acest centru ar face posibile exportul serviciilor IT, dezvoltarea aplicațiilor digitale și programelor de testare pentru AI, asigurarea securității cibernetice în procesul de schimb de date digitale, atât între companiile private, cât și cu agențiile guvernamentale. În acest sens crearea unei platforme de atragere a investiţiilor în RM, despre care s-a discutat şi s-a stabilit la întrevedere, ar fi una foarte oportună şi benefică pentru ţara noastră în mai multe domenii, cum ar fi sectoarele IT, bancar, de asigurări.

“Sarcina noastră primordială este în atragerea investiţiilor şi crearea unei atmosfere antreprenoriale favorabile pentru investitorii. Avem nevoie de măsuri concrete pentru stimularea activităţii de întreprinzător şi ameliorarea climatului investiţional, care reflecta atractivitatea investiţională a unei ţări, precum şi imaginea ei pe plan internaţional. Exprimăm interesul pentru preluarea experienței dlui Vandrevala şi companiilor sale în diferite domenii. Cred că această experienţă ar încuraja comunitatea afacerilor din Moldova şi ar focusa asupra ei atenţia investitorilor străini”, a subliniat omul de afaceri Ion Vînaga.

La rândul său, Cyrus Vandrevala a reiterat deschiderea sa în stabilirea relaţiilor de cooperare.

„În atragerea investiţiilor se pune accent pe amplasarea geografică a ţării, forţa de muncă calificată, solurile fertile, participarea ţării în zonele de comerţ, etc. Suntem gata să fim alături de Republica Moldova şi să atragem investiţii începând de la 100 milioane şi până la 1 miliard USD pentru dezvoltarea domeniului agroindustrial, bancar, IT, cultural, sportiv, ştiinţific”, a menţionat Vandrevala.

Părţile au convenit să participe împreună la Forumul Economic Mondial din Davos care va avea loc în perioada 22 -25 ianuarie 2019. La sfârșitul discuţiei Cyrus Vandrevala a ţinut să felicite poporul Moldovei cu sărbătorile de iarnă.

unimedia.info

Pomicultorii din Moldova au făcut bilanţul acestui an. Crescătorii de mere spun că au strâns în acest sezon cea mai mare recoltă din ultimii 27 de ani. Recolta piercisilor a înregistrat însă cote reduse.

În 2018, crescătorii de mere au strâns 600 de mii de tone de fructe, cu 200 de mii de tone mai mult decât anul trecut. Urmează prunele. Fermierii au reuşit să obţină în acest an 115 mii tone.

Recolta cireşelor a fost de 20 mii de tone, iar a caiselor: 16 mii de tone. Cantitatea piersicilor a fost de opt mii de tone, adică de două ori mai puţin.

Pentru fermierii mici, anul a fost îngreunat de problema pieţei de desfacere. Ministrul Agriculturii i-a încurajat pe fermieri să investească în modernizarea livezilor pentru a putea vinde fructele la preţuri avantajoase pe orice piaţă.

"Suntem absolut dechişi la oricine să colaborăm. Orice piaţa nouă care este gata să achite marfa şi să propună preţ. Noi suntem la 90 % la stocurile iniţiale. Două mii de tone", a spus Ion Tulei, producător de fructe din Ştefan-Vodă

Pentru fermierii mici, concurenţa de piaţă rămâne încă o problemă pentru care încearcă să găsească soluţii.

"Tindem din est spre vest, este o tendinţă sănătoasă. Calitate, standartizări, gen Global GAP sau Global GRASP. Lumea din vest le cer şi fără ele nu avem viitor acolo. Calitatea şi gustul este deosebit, dar standartizarea este un know-how la ziua de azi", a spus Ştefan Bîtlan, producător de fructe din Criuleni.

"Soiurile idared, Gala, Florina, Cempion, Simirenco, Golden. Spre europa soiurile date nu sunt competitive, doar Gala şi Cempion. Avem de muncit la diversificarea soiurilor de mere pentru a fi competivi şi pe pieţele uniunii europene sau pe cea a Emiratelor Arabe sau Orientul Mijlociu", a spus Mihai Eftodii, producăor de fructe din Soroca.

"Nu pur şi simplu producerea merelor, dar producerea intensivă a merelor. E foarte importantă comercializarea lor, adică recoltarea, stocarea şi comercializarea producţiei.Păstrarea lor ca ele să nimerească pe diferite pieţe. Necesitatea investiţiilor în infrastructura post recoltare", a spus Vitalie Gorincioi, preşedintele Asociaţiei Moldova Fruct.

Ministrul Agriculturii, Nicolae Ciubuc, i-a îndemnat pe fermieri să fie mai insistenţi în obţinerea sprijinului financiar din partea statului pentru a-şi moderniza livezile.

"Pentru piaţă trebuie de luptat, trebuie de schimbat abordarea ce ţine de infrastructura post recoltare, de diversificarea producţiei. Inclusiv prin mecanismul de asociere a acelor mici", a spus ministrul Agriculturii, Nicolae Ciubuc.

Conferinţa dedicată pomicultorilor este organizată în fiecare an.

publika.md