Cum vi-l imaginați pe moldoveanul sau moldoveanca tipică a anului ce-a trecut? Este interesant să vezi cum stau lucrurile de sus, să afli ce se întâmplă în regiunile țării, pe care nici nu știi cum să le localizezi pe hartă, să înțelegi că moldovenii care nu fac parte din „bubble-ul” tău  au cu totul un alt stil de viață.

Ca și în fiecare an, Magenta colectează datele din sondajele efectuate pe parcursul anului, modelează portretul respondenților din cercetări și încearcă să determine prin ce ne-am remarcat în 2018. Așadar – vă prezentăm moldoveanul anului 2018 în cifre.

Cum suntem văzuți de sus?

Pentru a desena portretul moldoveanului tipic, să începem cu analiza tendințelor demografice. Conform datelor Biroului Național de Statistică, lucrurile nu s-au schimbat semnificativ în comparație cu anii precendenți. Ponderea femeilor este un pic mai mare decât cea a bărbaților, iar populația rurală este mai numeroasă decât cea urbană. 52% dintre persoanele din Moldova sunt femei, 57% locuiesc în mediul rural și 55% din populația adultă a țării sunt persoane cu vârsta de peste 40 de ani.

În urma sondajelor realizate de Magenta pe parcursul anului, s-a constatat că mai mult de jumătate din respondenți declară venituri care nu depășesc 6 000 de lei lunar per gospodărie. 

Vrem fructe și legume proaspete, produse la noi în țară

Despre cumpărături am discutat cu chișinăuienii. Aproape jumătate dintre aceștia cumpără fructe și legume proaspete în cantități similare atât de la supermarketuri, cât și de la piețe. Mai puțin de ¼ procură tot de ce au nevoie doar de la piețe. Cel mai mult vizitează piețele persoanele cu vârsta de peste 55 de ani și persoanele care au cheltuieli lunare de până la 1 000 de lei. Într-o măsură mai mare, pentru a cumpăra fructe și legume proaspete, supermarketurile sunt vizitate de studenți și de persoanele care ocupă o funcție de director/manager.

1/3 din respondenți aleg să meargă la supermarket (în detrimentul pieții), pentru că au posibilitatea să aleagă produsele singuri și pentru că magazinul le este aproape de casă. Aspectele negative, însă, ale supermarketurilor sunt prețurile ridicate, calitatea rea a produselor și sortimentul mic, în opinia respondenților.

Chișinăuienii aleg să cumpere fructe și legume proaspete produse în Moldova în proporție de aproape 70%, în schimbul celor de import. Cei mai mulți consideră că produsele autohtone trebuie etichetate, majoritatea menționând că ar prefera etichete pe rafturi și cu mențiunea „Produs în Moldova”.

Ne uităm la televizor mai mult decât ascultăm radio și nu citim presa scrisă

71% dintre moldoveni au spus că au privit televizorul și doar 1/3 au afirmat că au ascultat radio, în ziua precedentă sondajului. Bărbații ascultă radio într-o proporție mai mare, iar femeile privesc televizorul mai mult. De asemenea, persoanele care conduc un automobil ascultă radio într-o proporție mai mare decât cele care nu au un automobil. Aceste două constatări sunt în directă relație: majoritatea conducătorilor auto în Republica Moldova sunt bărbați.
Un moldovean petrece, în medie, 1,8 ore pe zi în fața micilor ecrane, ceea ce prezintă o scădere semnificativă comparativ cu anul 2016 – atunci când acesta declara că privește televizorul câte 2,7 ore pe zi. Oare să fie Internetul de vină? Cu cât suntem mai devotați Internetului, cu atât avem nevoie de televizor mai puțin.

Nu ne prea dăm în vânt după presa scrisă din Moldova: doar 10% dintre moldoveni citesc cu regularitate reviste autohtone, iar 2/3 din persoanele din Moldova nu citesc ziare tipărite deloc.

Ne digitalizăm, puțin câte puțin

Trăim în era tehnologiilor, iar 2018 a fost anul lansărilor de rachete în spațiu și al aterizărilor pe Marte. Cât de potriviți sunt moldovenii în pas cu tehnologia sau, cel puțin, cu Internetul? În timp ce 55% dintre noi utilizează Internetul o dată pe săptămână și mai des, o pondere considerabilă – 41%, nu utilizează Internetul deloc.

Dintre aceștia, cele mai multe persoane sunt din mediu rural și cu venituri de până la 2 000 MDL lunar, au vârsta de peste 65 de ani și au studii medii de specialitate sau gimnaziale. Cei care folosesc Internetul, accesează regulat (o dată pe săptămână și mai des) Facebook și Odonklassniki (în proporție de 68% și, respectiv, 66%), pe când Twitter și LinkedIn sunt folosite de mai puțin de 5% dintre utilizatorii de Internet. De asemenea, o pondere semnificativă de 33% dintre utilizatorii de Internet, folosesc portalul 999.md.

Suntem sănătoși și mergem la medic cu regularitate

Despre sănătate am discutat cu femeile care au vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani, în cadrul unui studiu sociologic cu privire la sănătatea feminină. Jumătate dintre acestea consideră că starea lor de sănătate este bună sau foarte bună. O treime declară că au fost diagnosticate cu o boală cronică și 3% spun că au o dizabilitate fizică sau mintală.

Majoritatea femeilor spune că este asigurată în cadrul sistemului de asigurare obligatorie (69% dintre femeile intervievate) și 87% sunt înregistrate pe listele unui medic de familie. Mai mult de jumătate din femei a solicitat o examinare medicală în ultimul an, însă 39% dintre femei spun că fac un examen ginecologic mai rar decât o dată pe an. Femeile din mediul rural se adresează mai rar la ginecolog atât din cauza că ajung la acesta doar după referirea de către medicul de familie, cât și din cauza că le este rușine.

Pentru noi salariul contează mai mult decât prestigiul locului de muncă

Am fost și la târgurile de cariere din capitală - am înțeles că moldovenii aleg viața personală (în proporție de 84%) în detrimentul carierei. Pentru ei contează, mai degrabă, mărimea salariului decât nivelul de prestigiu al locului de muncă, iar pentru o treime din vizitatori nu are importanță unde se angajează, în general, atâta timp, cât se satisfac alte necesități, cum ar fi buna remunerare.

„Dacă stăm peste program, vă rugăm să ne plătiți” – mai mult de jumătate dintre respondenți ar lucra în afara orelor de muncă pentru o recompensă financiară și doar 7% - ar activa peste program chiar și fără beneficii, pentru că așa se face. 

Iar dacă li s-ar propune să se strămute pentru un job – doar 1/3 dintre respondenți nu ar fi dispuși să se transfere într-o altă localitate pentru un loc de muncă, pe când peste 60 la sută ar spune „da” unei oportunități de muncă peste hotare (fie în Europa, fie oriunde în străinătate).

În 2018 am continuat să ne adaptăm la evoluția tehnologică, economică și socială, uneori mai firesc, alteori – grăbiți de circumstanțe. Însă, unele preferințe nu se schimbă atât de ușor: pentru noi contează cât câștigăm, încet ne mutăm de la televizor la mediul online de informare, alegem produsele fabricate la noi în țară și mergem cu regularitate la medic. Unele lucruri rămân, însă, neschimbate la moldoveni: ospitalitatea, inima bună și sarmalele delicioase. Iar noi, cei de la Magenta, vom continua să urmărim cu atenție și moldovenii anului 2019.

Metodologie

1. „Vrem fructe și legume proaspete, produse la noi în țară” – datele sunt extrase dintr-un sondaj realizat pe un eșantion de 408 de chestionare în gospodăriile din Chișinău și anume cu persoanele care au cumpărat produse alimentare și fructe/legume în ultimele 12 luni, în perioada 14 Mai – 2 Iunie 2018, cu o marjă de eroare de +- 4.8%. Metoda de colectare: interviuri față-în față, CAPI, cu ajutorul tabletei.

2. ”Ne uităm la televizor mai mult decât ascultăm radio și nu citim presa scrisă” și „Ne digitalizăm, puțin câte puțin” – datele sunt extrase dintr-un sondaj realizat pe un eșantion de 1138 de persoane, cu o distribuție reprezentativă la nivel național și o marjă de eroare de ±2.5%. Pentru această cercetare s-a utilizat metoda Day After Recall (DAR), iar datele au fost colectate cu ajutorul tabletelor prin metoda CAPI (interviu față în față). Perioada de colectare: 17 Octombrie – 11 Noiembrie 2018.

3. „Suntem sănătoși și mergem la medic cu regularitate”- datele sunt extrase dintr-un studiu care a implicat colectarea de date cantitative - sondaj reprezentativ național în rândul segmentului țintă: 1226 de femei cu vârsta de 25-61 de ani, cu o marjă de eroare de +-2.8% și date calitative - focus grupuri cu 51 de femei de 25-61 de ani, interviuri aprofundate cu 40 de medici și 15 experți în politici de sănătate publică. Perioada de colectare: 7 septembrie – 17 octombrie 2018.

4. „Pentru noi salariul contează mai mult decât prestigiul locului de muncă” – datele au fost extrase dintr-un sondaj realizat pe un eșantion de 113 respondenți, vizitatori ai Târgului de Cariere din Chișinău, care a avut loc în perioada între 21 – 22 septembrie 2018. Colectarea a fost realizată prin intermediul interviurilor față în față pe tablete, la locul desfășurării evenimentului. Respondenții au fost aleși în mod aleatoriu.

consulting.md

Guvernul a instituit moratoriu temporar privind „încadrarea personalului în autorităţile publice şi instituţiile finanţate din bugetul de stat, precum şi în Casa Naţională de Asigurări Sociale, pe funcţiile vacante înregistrate la data de 30 noiembrie 2018”.

Respectiv, cele 8391 de funcţii vacante, la nivel central, care erau la sfârşitul lunii noiembrie, nu vor fi suplinite până la 31 decembrie 2019.

În hotărârea guvernamentală se menţionează, de asemenea, că „suspendarea încadrării personalului în autorităţile publice independente şi în Casa Naţională de Asigurări Sociale pe numărul de funcţii vacante aferente este cu titlu de recomandare”. De asemenea, se recomandă autorităţilor publice locale suspendarea angajărilor pe cele 5225 de funcţii vacante înregistrate la data de 30 noiembrie 2018.

Prevederile hotărârii nu se aplică asupra funcţiilor pentru care, la data aprobării hotărârii, a fost anunţat concurs.

Moratoriul a fost instituit „în legătură cu realizarea reformei de salarizare în sectorul bugetar, adoptată de Parlament la 23 noiembrie”, menţionează Ministerul Finanţelor. Potrivit hotărârii, asta prevede o mai bună gestionare a banilor publici direcţio­naţi spre salarizarea angajaţilor din sectorul public.

Proiectul prevede implementarea legii nominalizate ce va asigura: pentru marea majoritate a angajaţilor – creşteri salariale semnificative, pentru alţi angajaţi – garantarea păstrării venitului mediu obţinut până la intrarea în vigoare a legii. În acelaşi timp, legea asigură salariul lunar minim în sectorul bugetar în mărime de 2000 de lei.

Locurile vacante variază de la 3 la 11 la sută în sectorul public

Parlamentul a adoptat, la 23 noiembrie 2018, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Implementarea legii respective „va asigura: pentru marea majoritate a angajaţilor – creşteri salariale semnificative, pentru alţi angajaţi – garantarea păstrării venitului mediu obţinut până la intrarea în vigoare a legii. În acelaşi timp, legea asigură salariul lunar minim în sectorul bugetar în mărime de 2000 de lei”, explică Ministerul Finanţelor. Potrivit acestuia, evidenţa mai bună a numărului de locuri de muncă real ocupate permite gestionarea mai exactă a gradului de ocupare a funcţiilor în sectorul public, excluzând necesitatea rezervării de mijloace financiare bugetare aferente locurilor vacante din acest sistem, care pe parcursul anului variază de la 3% la 11% în medie per sistem.

În acest context, „în scopul unei gestionări mai bune a resurselor financiare disponibile şi a direcţionării lor spre domeniile prioritare”, s-a propus instituirea unui moratoriu privind încadrarea personalului în sectorul bugetar pe funcţiile vacante înregistrate. „Numărul de funcţii vizate de acest moratoriu este echivalent valorii medii anuale minime al numărului de locuri vacante în sistemul public şi nu afectează activitatea instituţiilor şi autorităţilor publice”, mai menţionează Ministerul Finanţelor.

Care instituţii au cele mai multe funcţii vacante?

La 30 noiembrie, numărul de unităţi vacante în sectorul public era de 8391. Cele mai multe posturi vacante, respectiv 2586, existau în Ministerul Afacerilor Interne. Un număr de 1581 funcţii vacante avea Ministerul Apărării, după care urmează Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Socia­le (692), Ministerul Justiţiei (469), Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (424), Ministerul Finanţelor (422), Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării (246), Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (240).

Pe de altă parte, Curtea Constituţională şi Agenţia Relaţii Interetnice aveau cele mai puţine, respectiv, câte 3 unităţi vacante. În aparatul Preşedintelui Republicii Moldova erau 5 funcţii vacante. Casa Naţională de Asigurări Sociale avea 391 unităţi vacante.

Numărul de funcţii vacante la nivel de unitate administrativ-teritorială, pentru care se recomandă suspendarea încadrării, este de 5225, dintre care peste jumătate, respectiv 2624, în municipiul Chişinău, după care urmează Orhei cu 294 funcţii vacante.

Numărul funcţiilor vacante în municipiul Bălţi era cu puţin peste 200, în unitatea teritorial administrativă Găgăuzia – 191, Cantemir – 167, Cimişlia – 142, Călăraşi – 132, Cahul – 131, Nisporeni – 101.

Cazul 2016

Ultima decizie a cabinetului de miniştri de a institui un moratoriu asupra angajărilor în sectorul bugetar pentru funcţiile vacante înregistrate nu este prima de acest fel. Acum trei ani a mai existat un precedent. La 3 august 2016, Guvernul Filip, într-un moment de criză relativă, a aprobat o hotărâre, la sugestia Fondului Monetar Internaţional, care stipula că ministerele, agenţiile şi alte instituţii din subordinea Executivului nu vor avea dreptul să facă angajări până la sfârşitul anului.

„Măsura vine pentru a face economii la buget şi pentru a ne menţine în limitele deficitului bugetar, care a fost agreat inclusiv cu FMI. Avem încrederea că instituţiile statului vor fi funcţionale şi cu efectivul care este la ziua de astăzi”, explica ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu. În total, în instituţiile bugetare existau la vremea aceea 4539 de locuri vacante. Hotărârea viza şi domeniul educaţiei, şi cel al sănătăţii.

„Planificăm să facem rectificarea la buget în luna septembrie. Economiile pe care le aşteptăm în urma acestui moratoriu sunt estimate la 150 milioane de lei, cam 4 la sută din întreg fondul de remunerare”, a explicat Octavian Armaşu. Decizia Guvernului a fost apreciată drept un prim pas pentru reforma administraţiei publice centrale.

Totuşi, unii miniştri şi şefi de departamente au solicitat să fie acceptate angajări deja planificate. „Nu uitaţi că avem în faţă reforma administraţiei publice centrale. Propun să ne conformăm acestei decizii. Sunt îngheţate aceste funcţii, nu este vorba de lichidare”, a menţionat premierul Pavel Filip.

Cheltuieli de 15 miliarde lei pentru remunerarea muncii

Cheltuielile pentru remunerarea muncii ale Bugetului Public Naţional în 2019 vor constitui aproximativ 14,95 miliarde lei, în creştere cu 7 la sută faţă de anul 2018 sau cu 973 milioane lei. Această majorare este cea mai mică din ultimii ani şi ca valoare, dar şi ca ritm de creştere.

Economistul Veaceslav Ioniţă explică această evoluţie prin faptul că „în primul rând se preconizează o optimizare radicală a numărului de angajaţi al autorităţilor centrale. Astfel, conform proiectului de buget, se presupune reducerea cu 15% a numărului de unităţi în organele autorităţilor publice centrale, de la 68 651 unităţi în 2018 la 59 968 unităţi în 2019. Reducerea cu 8 683 unităţi a statelor de personal nu înseamnă nemijlocit şi concedierea acestui număr de persoane. Multe unităţi erau vacante, unele persoane ocupau 1,5-2 unităţi”.

Vlad Bercu

„Eu cred în „Fabricat în Moldova”. Lucrurile trebuie făcute de oameni și pentru oameni la noi în țară, la noi acasă. Avantajul incubatorului este că avem un spațiu în arendă sub prețul pieței și ne permite să nu cheltuim banii pe arendă, ci pentru utilaje sau salarii. În prezent, afacerea este profitabilă, adică la fiecare 3-4 luni am reușit să cumpărăm câte un utilaj nou”, spune Mihai.

„În cadrul administrației noastre sunt amplasați 13 rezidenți. Domeniile lor de activitate sunt diverse. Însăși denumirea incubatorului de afaceri, adică sunt ca niște puișori care pe urma își iau zborul mai departe. Noi îî ajutăm trei ani ca ei să se dezvolte, după care ei sunt lăsați pe piața noastră națională și internațională”, a menționat Artur Nebunu, administratorul incubatorului de afaceri de la Cahul.

Cahul găzduiește unul dintre cele 11 incubatoare deschise cu fonduri Europene în Moldova.

diez.md

noi.md

Aproximativ 11 mii de contracte de locațiune au fost înregistrate la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) pe parcursul anului 2018, ceea ce a adus venituri suplimentare la bugetul de stat, informează MOLDPRES.

Astfel, în perioada menționată, SFS a identificat peste 4 700 de proprietari care transmit în chirie bunuri imobile și a demarat acțiuni de conformare față de ei. Totodată, inspectorii fiscali au efectuat controale fiscale la 447 persoane fizice ce dau în locațiune imobile, fiind calculate suplimentar la buget plăți de bază – 486 mii lei, penalități – 58 mii lei și amenzi de peste 46 mii lei.

Potrivit datelor Serviciului Fiscal, doar în luna decembrie a anului trecut au fost identificate 407 persoane fizice - proprietari care transmit în chirie bunurile imobile și au fost înregistrate aproape o mie de contracte de dare în locațiune, iar bugetul a fost suplimentat cu 41,2 mii lei.

Potrivit legislației, persoanele fizice care dau în chirie bunuri imobile trebuie să achite impozitul în mărime de 7 la sută din veniturile obținute. Impozitul urmează să fie achitat cel târziu la data de 2 a lunii curente sau în avans, în orice bancă comercială sau oficiu poștal al Republicii Moldova. Contractele de chirie pot fi înregistrate la Direcțiile deservire fiscală din raza de amplasare a bunului imobil.

Întrebare: Un portal de știri a preluat articole de pe site-ul nostru fără indicarea sursei, iar uneori publică materiale care lezează onoarea și demnitatea membrilor redacției noastre. Deoarece nu și-a făcut publice datele de contact, am solicitat Î.S. „MoldData” să ne spună cine sunt deținătorii portalului. Autoritatea ne-a răspuns că nu ne poate furniza astfel de date, fără acordul subiectului. Cum pot afla cui aparține acest portal?

Răspuns: Din păcate, legislația în vigoare nu obligă site-urile să se înregistreze și să-și afișeze datele de contact. În situația dată, vă recomand să vă adresați la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, cu solicitarea de a se expune pe marginea cazului și de a obliga Î.S. „MoldData” să vă prezinte datele solicitate. În cerere trebuie să precizați în ce scop aveți nevoie de aceste date.

O altă cale ar fi să atacați în instanța de judecată răspunsul pe care l-ați primit de la Î.S. „MoldData”, urmând ca instanța să ceară avizul Centrului pentru soluționarea litigiului.
 

Mierea de albine niciodată nu a fost un produs de export de top al Republicii Moldovei. Până la semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, exporturile erau puțin peste jumătate de milion USD anual. În ultimii ani însă exporturile au crescut de 10 ori ajungând la 14 milioane USD anual. Schimbările au fost generate de liberalizarea comerțului cu Uniunea Europeană și sprijinul acordat de Guvernul SUA apicultorilor noștri, spun experții.

Potrivit unei analize realizate de expertul Veaceslav Ioniță, aproape tot volumul de miere exportată de țara noastră ajunge în UE, iar primele 5 țări asigură 75% din exporturile noastre.

România, Italia și Franța consumă 2/3 din mierea moldovenească destinată exporturilor.

„Creșterea volumelor de export, dar și prețul mierii, poate fi asigurată în următorii ani, prin trecerea la producerea și certificarea Mierii Ecologice. De fapt acum asistăm la renașterea unei ramuri promițătoare în Republica Moldova: Mierea de Albine Ecologică. Cu suportul Programului SUA Agricultură Performantă, primele certificate apicultorii noștri le vor avea deja în vara 2019, cea ce înseamnă perspectiva de dublare a exporturilor în următorii 2-3 ani”, menționează expertul.

agora.md

Compania românească „Transgaz” a început lucrările de construcție a conductei de transport gaze naturale Ungheni-Chișinău. Administratorii „Vestmoldtransgaz” au semnat la începutul săptămânii contractul de achiziție de lucrări pentru construirea complexului administrativ Ghidighici. Semnarea marchează etapa de începere a construcției gazoductului și implementarea unor măsuri pentru operarea, exploatarea și întreținerea conductei de transport gaze naturale Iași-Ungheni-Chișinău.

„Mă bucur că au început lucrările acestui obiectiv de interes național pentru Republica Moldova. Construcția conductei va duce la dezvoltarea durabilă a economiei naționale. Datorită acestui proiect avem o nouă alternativă de gaz, care va consolida securitatea energetică. De asemenea, acest proiect înseamnă și prețuri mai mici la gaz pentru cetățenii noștri. Urez echipei „Vestmoldtransgaz” mult succes și să țină cont de toți termenii contractuali pentru finalizarea la timp a lucrărilor proiectate”, a menționat Chiril Gaburici, ministrul Economiei și Infrastructurii.

Societatea „Vestmoldtransgaz” este operator tehnic al Sistemului Național de Transport gaze naturale din Republica Moldova și asigură îndeplinirea în condiții de eficiență, transparență, siguranță, acces nediscriminatoriu și competitivitate a strategiei naționale privind transportul gazelor naturale și dispecerizarea gazelor naturale, cu respectarea cerințelor legislației europene și naționale, a standardelor de calitate, performanță, mediu și dezvoltare durabilă.

În cazul loturilor pentru care nu au fost depuse oferte conforme cu prevederile documentației de atribuire, „Vestmoldtransgaz”, a reluat procesul de achiziție și a inițiat recent 5 proceduri de licitație deschisă, la care se așteaptă să primească oferte până la data de 21 ianuarie 2019.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a semnat astăzi un Memorandum de înțelegere cu Societatea pe acțiuni deschisă „Compania de administrare a holdingului „Belavtodor”. Memorandumul de înțelegere este prima etapă în stabilirea relațiilor contractuale între părți pentru reabilitarea unor secțiuni de drumuri naționale.

Potrivit ministrului, Chiril Gaburici, Republica Moldova este interesată de dezvoltarea și diversificarea proiectelor de finanțare pentru reabilitarea, modernizarea și extinderea rețelei rutiere naționale, în vederea îmbunătățirii condițiilor de trafic și a siguranței, precum și a dezvoltării economiei republicii în ansamblu.

„O lună și jumătate a trecut de la ultima noastră ședință, la care au fost discutate aspecte importante legate de dezvoltarea cooperării reciproce și implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Tot în cadrul întâlnirii am invitat compania Belavtodor să participe la dezvoltarea infrastructurii drumurilor naționale, având în vedere experiența bogată a partenerilor belaruși în construcția de drumuri și poduri. Iar acum suntem aici și acesta este doar începutul cooperării noastre comune. Mulțumesc tuturor pentru munca depusă la elaborarea textului memorandumului”, a menționat Chiril Gaburici.

Porțiunile de drumuri care urmează a fi restabilite sunt următoarele:
- M1: "frontiera României - Leușeni - Chișinău - Dubăsari" - (km 94 - km 103). Această secțiune este un drum existent (parte din șoseaua de ocolire a municipiului Chișinău) cu două benzi; în conformitate cu proiectul, se intenționează extinderea la patru benzi și construirea a trei noi intersecții la diferite niveluri.

- M3: ocolirea Vulcănești. Proiectul prevede construcția unui drum nou pentru asigurarea unui trafic fără obstacole în direcția Chișinău-Giurgiulești și este ultima secțiune în această direcție.

- Elaborarea justificării tehnice și economice și a proiectului tehnic de reabilitare a secțiunii drumului M1 de la Chișinău la Leușeni. Această secțiune a drumului face parte din Rețeaua transeuropeană de transport și este una dintre principalele rute occidentale care leagă Republica Moldova de Uniunea Europeană.

La rândul său, directorul general al Companiei Belavtodor, Iurii Masiuk și-a reiterat disponibilitatea și interesul de a implementa proiecte comune de reabilitare și construcție a drumurilor și a infrastructurii rutiere din Republica Moldova, precum posibilitatea dezvoltării rețelei Trans-Europene de Transport. „Îmi doresc ca aceste proiecte comune pe care le-am pornit să aducă noi oportunități pentru cetățenii din ambele state. Pentru că infrastructura înseamnă dezvoltare și creștere economică”, a declarat Iurii Masiuk.