Un lot de mere produse în Republica Moldova a fost expediat astăzi, în premieră, în Israel, transmite MOLDPRES.

Acesta este rezultatul negocierilor din ultima perioadă ale Asociației Producătorilor şi Exportatorilor “Moldova Fruct”, iar merele au fost produse de o companie autohtonă, membră a asociaţiei.

Solicitat de MOLDPRES, Iurie Fală, director executiv al Asociaţiei “Moldova Fruct”, a explicat că acesta este primul lot, de aproximativ 20 de tone de mere, exportat în Israel, însă cereri sunt mai multe.

“Merele moldoveneşti devin tot mai solicitate. Am expediat producţie în Oman, acum în Israel, iar în perspectivă avem mai multe contracte cu clienţi din Orientul Mijlociu, India, eventual Egipt ş.a. Este vorba de pieţe noi de desfacere şi există toate premisele să ne afirmăm în cadrul acestora”, a precizat Iurie Fală.

“Suntem siguri că merele vor corespunde așteptărilor cumpărătorilor, deoarece membrii “Moldova Fruct” produc fructe de cea mai înaltă calitate, fapt confirmat şi de autorităţile pentru siguranţa alimentelor de la noi, precum şi din ţările exportatoare”, a precizat sursa citată.

Circa 10 mii de contracte de locațiune au fost înregistrate la Serviciul Fiscal de Stat în 11 luni ale anului 2018, relatează MOLDPRES.

În aceeași perioadă, autoritatea fiscală a identificat 4 300 proprietari care transmit în chirie bunuri imobile și a demarat acțiuni de conformare față de aceștia. Totodată, inspectorii au efectuat controale fiscale la 405 persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile. În rezultat, au fost calculate suplimentar la buget plăți de bază în sumă de circa 450 mii lei, penalități de 58 mii lei și amenzi de 40 mii lei.

Potrivit Serviciului Fiscal, doar în lunile octombrie-noiembrie curent au fost identificate peste o mie de persoane fizice - proprietari care transmit în chirie imobile și au fost înregistrate 2 444 de contracte de dare în locațiune, iar bugetul a fost suplimentat cu 35,8 mii lei.

Potrivit legislației, persoanele fizice care dau în chirie bunuri imobile trebuie să achite impozitul în mărime de 7 la sută din veniturile obținute. Impozitul urmează să fie achitat cel târziu la data de 2 a lunii curente sau în avans, în orice bancă comercială sau oficiu poștal al Republicii Moldova. Contractele de chirie pot fi înregistrate la Direcțiile deservire fiscală din raza de amplasare a bunului imobil.

Aceste fonduri vor fi investite în dezvoltarea serviciilor companiei prin majorarea capitalului social.

Contrabandă cu 148 de papagali. Păsările au fost depistate de Echipele Mobile ale Vămii în mașina unui bălțean

148 de papagali, de diferite specii, au fost descoperiți de Echipele Mobile ale Serviciului Vamal în autoturismul unui locuitor al municipiului Bălți, în vârstă de 35 de ani. Bărbatul nu deținea niciun act de însoțire pentru păsările transportate, printre care și certificatele obligatorii, emise de autoritățile sanitar-veterinare.

Potrivit informațiilor deținute, păsările erau procurate din Ucraina și urmau a fi comercializate în magazinul deținut de contravenient.

Moș Crăciun trebuie să achite impozitele la stat. Asta pentru că Moșul adevărat este doar unul și trăiește în Laponia, iar persoanele din Republica Moldova, care în perioada sărbătorilor de iarnă se deghizează în personaje de poveste pentru a obține venituri, sunt rezidenți ale țării noastre și trebuie să se conformeze normelor legale.

Astfel, Codul Fiscal stabilește că persoanele fizice rezidente care desfăşoară activităţi independente şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate peste hotare pentru activitatea lor în țara noastră, trebuie să achite impozitul pe venit. Norma se aplică și în cazul persoanele care desfăşoară servicii profesionale sau activitatea de întreprinzător. Impozitul achitat statului de către persoanele fizice este în mărime de 12 la sută din venitul anual impozitabil.

Dacă moșul este însă angajatul unei companii înregistrate în Republica Moldova, atunci el este impozitat conform normelor de salarizare stabilite de legislația națională. Adică din venit i se reține impozitul pe venit, contribuția la Fondul asigurărilor sociale și taxa pentru asigurarea medicală obligatorie.

Totodată, menționăm că serviciile prestate de Moș Crăciun sunt reglementate de Codul civil. Norma legală stabilește că serviciile de orice natură pot fi obiectul unui contract de prestări servicii, iar plata se efectuează după prestarea serviciilor solicitate.

Portalul BizLaw.md vă urează ca Moșul care o să vă viziteze în acest an să corespundă așteptărilor dumneavoastră, iar cadourile pe care le veți primi să vă bucure și să vă amintească despre magia sărbătorilor.

Românii îşi umplu cămările de sărbători cu alimente şi băuturi din Republica Moldova. Sute de oameni trec zilnic graniţa pentru cumpăra dulciuri, şampanie sau chiar motorină. Ei spun că preţurile sunt la jumătate.

Mulți români şi-au făcut un obicei din a se aproviziona din Basarabia. Cumpără aproape orice de peste graniță.

Înaintea Crăciunului, sunt zeci de maşini la coadă în vamă. Şi pe cine întrebi, explicaţie e aceeaşi: preţurile mici. Un kilogram de zahăr este 1,5 lei în Basarabia, faţă de 2,8 lei la noi. Carnea de porc costă în jur de 10 lei în Republica Moldova, faţă de 15 lei, în magazinele de la noi. Motorina este şi mai ieftină, cu doi-trei lei pe litru faţă de România.

„Mă duc în special pentru dulciuri, mai vedem ce găsim acolo”, spune un bărbat.

Celebrele bomboane din Moldova sunt nu doar foarte bune, ci şi mai ieftine: cu 2 lei mai puţin la kilogram.

Iată ce declară românii care merg în Republica Moldova pentru cumpărături:

„Sunt din Șimleul Silvaniei și am venit cu rudele. Vreau să îmi petrec vacanța în Iasi. (Cumpărăm n.r.) bomboane, dulciuri specifice sărbătorilor. Sunt mai iefitine față de România și de foarte bună calitate”.

„Motorina, dulciuri, alimente, care sunt mai iefitne ca la noi.”

„Mergem la rude. E mai convenabil. Mai trecem la rude”.

„Am cumpărat ceapă, dulciuri, produse alimentare cu care ne dau voie să trecem vama.”

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului intenţionează să concesioneze zăcământul de apă minerală „Cahul” de la sudul Moldovei.

Potrivit agenției INFOTAG, despre aceasta comunică Agenţia Proprietăţii Publice, care a iniţiat concursul de concesiune încă în aprilie 2017.

Potrivit datelor sale, bazate pe procesul-verbal al Comisiei de stat pentru rezervele de substanțe minerale utile nr.7629 din 26 mai 1976, obiect al concesiunii îl constituie zăcământul de apă minerală naturală „Cahul”, cu rezervele de apă minerală naturală cu efect curativ evaluate în volum de 945 metri cubi pe zi, atribuite la categoriile B+C1.

Concesiunea are drept scop menţinerea nivelului apei în „Lacul Sărat” prin atribuirea în folosinţă a zăcământului de apă minerală naturală „Cahul”, urmare a implementării proiectului „Reabilitarea zonei de odihnă şi agrement „Lacul Sărat” din oraşul Cahul”.

Durata concesiunii este de 25 de ani din data semnării contractului cu posibilitatea extinderii acestui termen, la solicitare.

Concesionarul va fi selectat prin intermediul concursului public. Cererile pot fi depuse până la 8 februarie.

În cultura și tradițiile Republicii Moldova instrumentele muzicale reprezintă un segment important de transmitere a mesajelor pe calea sunetelor. Pe parcursul istoriei ele au transmis prin intermediul sunetului şi ritmului, cântecul, dansul, jocurile populare, ceremoniile vieţii de familie, munca, vânătoarea, etc.

La fabricarea instrumentelor muzicale se folosesc cele mai diverse materiale: lemnul, metalele feroase și neferoase, masele plastice, coloranţii şi diferite lacuri. Pinul şi bradul alb se utilizează la fabricarea plăcilor de rezonanţă, iar arţarul, fagul, carpenul și alte lemne tari la fabricarea instrumentelor de suflat şi a detaliilor pentru ţambal sau vioară. Întrucât de calitatea lemnului depind particularităţile sonore ale instrumentelor, el trebuie să posede bune calități acustice, duritate şi textură elegantă, să fie păstrat nu mai puţin de 2-3 ani, iar umiditatea lui să nu depăşească 7%.

Instrumente populare sau tradiționale

O parte din instrumentele muzicale a fiecărui popor au statut de tradiţionale sau populare, pentru că-și găsesc locul în obiceiurile şi ritualurile unei națiuni. În Republica Moldova datorită faptului că aria de răspândire a unor instrumente depăşeşte cadrul muzicii tradiţionale (în spaţiul nostru astfel de instrumente sunt vioara, violoncelul, viola, contrabasul, trompeta, etc.), organologia contemporană propune ca asemenea instrumente să fie considerate populare în sensul larg al cuvântului, iar cele utilizate doar în practica folclorică (fluierul, buciumul, buhaiul, cimpoiul, naiul, trâmbiţa, țambalul, țitera sau cobza) – populare în sensul îngust al cuvântului.

În continuare, vă prezentăm cei mai importanți meșteri populari din țară care se specializează în producerea instrumentelor muzicale tradiționale:

Familia Dron din satul Gura Galbenei, Cimișlia

Lutierul Nicolae Dron este un meșter popular pasionat de muzică, folclor și natură. Confecționează lute, cobze, mandoline și domre din lemn de calitate provenit din Africa, India, Brazilia, Austria, Ucraina, Rusia și România. A învățat meseria de la cobzarii consacrați, regretatul Nicușor Mardare și Ion Borș. O cobză este confecționată timp de două luni. Meșterul utilizează paltin și molid, lemne care cresc rezonanța și oferă instrumentului un sunet aparte.

Nicolae Dron este căsătorit și are 11 copii, patru fete și șapte băieți. Trei dintre băieți au devenit și ei lutieri profesioniști. Mihai Dron a plecat să studieze tainele viorii în Elveția, acolo unde învață cei mai talentați elevi din lume. Timp de patru ani, Mihai a acumulat cunoștințe temeinice în arta meșteșugului de la cei mai cunoscuți lutieri. A revenit în Republica Moldova pentru a dezvolta arta meșteșugului de instrumente muzicale în Europa de Est. Acasă și a deschis un atelier de confecționare a viorilor.

Ceilalți doi feciori ai lui Nicolae Dron confecționează domre – instrument muzical cu coardă, cu cutia de rezonanță circulară și cu gâtul lung, de origine rusească. Meșterul visează că într-o zi va deschide „Casa Cobzarului”, un muzeu al cobzei.

Lutierul Ion Borș

Unul din discipolii lui Niclae Dron, meșterul popular Ion Borș, la o vârstă înaintată continuă să muncească în fiecare zi pentru a îndeplini putinile comenzi pe care le are, reparând instrumente cu corzi şi instrumente de suflat. Pe parcursul activității sale a confecționat circa 400 de cobze. Lucrul în lemn este anevoios și de lungă durată, iar meşterul are nevoie de trei luni ca să confecționeze o cobză. Aceasta costă aproximativ de 600 de euro. Utilizează lemn de arțar, provenit din regiunea Carpați.

Pe parcursul activității sale Ion Borș a restaurat și a reparat contrabasuri, cobze, chitare, căușe, viori, balalaici, țambale ș.a. Acum confecționează și instrumente de suflat. În două zile, face un fluier sau un caval. A acceptat să repare gratuit instrumentele muzicale ale Colegiului de muzică „Ștefan Neaga”, pentru spațiul oferit de către administrația colegiului în care își desfășoară activitatea.

Meșterul popular Vasile Jitaru

Vasile Jitaru din Strășeni este un meșter popular cu experiență, care se specializează în confecționarea fluierelor și cavalelor, utilizând ebonita sau lemnul roșu, materiale dure, mai grele ca apa. Ebonita este foarte importantă pentru instrumentele de suflat deoarece este un material compozit care nu se umflă de de la apă sau salivă, fiind rezistent la ger. Meșterul mărturisește că la producerea unui fluier fiecare pas necesită precizie și calcule matematice. Are și o colecție de instrumente muzicale, însă cele aerofone îl reprezintă cel mai mult.

Meșterul popular Andrei Solomon

Un alt meșter popular este Andrei Solomon din din Sărata Galbenă, Hîncești, care confecționează naiuri, fluiere și cavale. Deși este de meserie electrician, Andrei Solomon spune că de mic copil a îndrăgit muzica, mai ales că a și făcut parte din mai multe colective de muzică populară. Au trecut ani de zile, însă dragostea pentru folclor nu a dispărut. Pentru prima dată a pus mâna pe lemn și ustensile la 43 de ani.

Zilnic, meșterul popular Andrei Solomon petrece în atelierul său cel puțin patru ore. De când a început să practice meșteșugăritul, bărbatul a confecționat peste 2000 de fluiere, circa de 40 naiuri și aproximativ de 30 cavale. La cei 80 de ani, moș Andrei se poate lăuda că fluierele sale au ajuns la artiști din America și Europa.

Meșterul popular Grigore Sânchetru

De mai bine de 20 de ani, în satul Trebujeni, raionul Orhei, într-un atelier din piatră şi lut, meşterul popular Grigore Sânchetru confecţionează naiuri şi fluiere, cimpoaie şi cavale. A învățat totul de la renumitul meşter de instrumente şi coreograful Liubomir Iorga, în atelierul căruia a cunoscut tainele meseriei şi a prins a stăpâni lemnul şi notele muzicale. La confecționarea instrumentelor muzicale, Grigore Sânchetru folosește lemn uscat, cu o vechime de cel puţin 3 ani: salcâm, soc, bambus. Participă activ la festivaluri și expoziţii, unde-și vinde lucrările. Preţurile variază în funcție de specificul fiecărui instrument. Un nai poate ajunge la 3000 de lei, pe când un fluierele sunt mult mai ieftine, costând 50, 100 sau 300 de lei.

Andrei Tihon, creatorul de buciume

Singurul meşter popular din Moldova care face buciume este Andrei Tihon din satul Neculăieuca, raionul Orhei. Meșterul sculptează în lemn de la 18 ani și a moştenit meseria de la bunicul său. Pentru a-şi convinge clienţii că sunetul emis de buciumele sale este perfect, le-o dovedeşte cântând el însuşi la instrumentul proaspăt confecţionat.

Meşterul munceşte la confecționarea unui bucium mai multe zile în şi le vinde aproximativ 3000 de lei. Timp de aproape trei decenii, Andrei Tihon a reușit să creeze în jur de 200 de buciume, toate unice prin sculptură, lungime, sunet și textura lemnului. În afară de buciume, Andrei Tihon sculptează icoane, tablouri şi portrete.
Pentru munca sa Andrei Tihon a fost apreciat cu numeroase diplome la mai multe expoziţii naţionale şi internaţionale. Câteva din lucrările sale au fost cumpărate de Ministerul Culturii şi incluse în patrimoniul cultural al ţării.

Instrumente muzicale convenționale

Fabrica de viori din satul Feteşti, Edineţ

În anul 2018, în satul Fetești, raionul Edineț a fost construită o fabrică de producere a instrumentelor muzicale, o filială a celebrei fabrici de viori din Reghin, România, care este cel mai mare producător de instrumente din toată Europa.

Aici la Fetești se confecționează viori 4x4 și violoncele 4x4, din brad și paltin, materie primă ce provine tot din regiunea Reghin. La Fetești se face doar carcasa viorilor, apoi acestea merg în România, pentru vopsire și acordare, înainte să fie scoase la vânzare.

Cei peste 20 de angajați ai fabricii sunt foști constructori, șoferi și electricieni din localitate, care s-au înscris la cursuri gratuite de recalificare. Aceștia au stat timp de trei luni la fabrica din Reghin, ca să învețe meseria de lutier. La fabrica de viori din satul Feteşti zilnic se creează aproximativ 20 de viori şi şase violoncele, în timp ce fabrica de viori din Reghin produce anual peste 100 de mii de instrumente muzicale, care ajung să fie folosite de muzicieni din SUA, Japonia, statele UE sau Brazilia.

Nicolai Goleaev, un maestru al chitărilor

Meșterul Nicolai Goleaev, muzician de profesie, are o experiență de peste 20 de ani în reparația și confecționarea chitarelor electrice. Este binecunoscut în rândul comunității de muzicieni din Moldova, creând chitare pentru Liviu Știrbu și Anatol Neamțu, dar și pentru formațiile LOU, Millenium, Accident sau Zdob si Zdub. Chitările sale au ajuns în state precum România, Ucraina, Franța, Germania, Israel, Suedia și Canada.

Cunoștințele vaste obținute în domeniul producerii de chitare se bazează și pe faptul că Nicolai Goleaev a reparat pe parcursul activității sale mii de chitări, printre care și instrumente Fender, Gibson, Ibanez, sau Yamaha. La crearea unei chitare folosește lemn de arțar, palisandru, frasin sau lemn roșu, în timp ce echipamentele ce țin de electronică provin de la cei mai importante branduri internaționale.

Pe chitarele create de Nicolai Goleaev este încrustat logotipul NG, iar perioada de confecționare a unui instrument variază de la 3 săptămâni la 3 luni.

Contribuabilii care începând cu 1 ianuarie 2019 vor comite repetat, în decursul a șase luni consecutive, încălcări ce țin de neutilizarea mașinii de casă și control și neeliberarea bonului fiscal și al biletelor de călătorie nu vor mai fi scutiți de controale, potrivit noilor modificări operate în Legea cu privire la declararea voluntară și stimularea fiscală, transmite IPN.

Scutirea de controale fiscale nu se va aplica nici în cazul în care se va constata, prin decizie definitivă a instanței judecătorești evaziune, fiscală prin denaturarea veniturilor și a cheltuielilor. Și anume dacă suma cumulativă a impozitului și a altor taxe depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. De exemplu pentru anul curent – 61 5000 de lei (100×6150 de lei).

De asemenea, dacă depășește: 150 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei (pentru anul 2018 – 922500 de lei); 250 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei (pentru anul 2018 – 1537500 de lei) şi 350 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei (pentru anul 2018 – 2152500 de lei).

Facebook lucrează la crearea unei criptomonede care va permite utilizatorilor să transfere bani pe aplicația de mesagerie WhatsApp, potrivit unor surse anonime familiare cu situația, citate de Bloomberg.

Compania dezvoltă o criptomonedă stabilă - un tip de monedă digitală care este susținută de o rezervă care corespunde cu monedele aflate în circulație - pentru a minimiza volatilitatea, au declarat surse din interiorul Facebook, care au cerut să nu fie identificațe.

Presa internațională aștepta de mult o mișcare din partea Facebook în sectorul serviciilor financiare, după ce, la începutul anului, l-a angajat pe fostul președinte PayPal - David Marcus.

În luna mai, Marcus a devenit șeful diviziei Facebook care se ocupă de cercetarea tehnologiei blockchain. De atunci, Facebook a angajat masiv oameni pentru acest departament, iar acum are aproximativ 40 de angajați pentru a cerceta tehnologia din spatele bitcoin, conform informațiilor introduse de angajați pe LinkedIn.

    "Ca multe alte companii, Facebook explorează modalități de a folosi puterea tehnologiei blockchain (...) Această nouă echipă mică explorează numeroase aplicații", a declarat un purtător de cuvânt al companiei, citat de Bloomberg.

În acest an au apărut numeroase criptomonede stabile - stablecoins. Potrivit Stable.Report, un site care urmărește monedele digitale stabile, în 2018 au apărut peste 120 de astfel de stablecoins. Conceptul a fost creat pentru a crea o monedă digitală care ar fi mult mai ușor de utilizat pentru achizițiile zilnice, deoarece ar fi mai stabilă decât alte criptomonede precum bitcoin, ethereum sau ripple.

Cea mai cunoscută criptomonedă stabilă este Tether, însă și aceasta a fost înconjurată de controverse. În timp ce creatorii Tether declară că fiecare dintre monedele sale este susținută de un dolar american, refuzul companiei de a fi auditată a ridicat întrebări.