În această perioadă, Muzeului Naţional de Artă al Moldovei găzduiește o expoziţie dedicată marelui artist, Glebus Sainciuc. În cadrul evenimentului sunt prezentate 100 de măști din paper-maché din colecția privată a familiei artistului, cât și lucrări de pictură şi grafică din patrimoniul muzeului.

Artistul plastic a lăsat drept moştenire aproximativ 300 de piese unice, iar colecţia impunătoare de măşti a fost culeasă, de-a lungul timpul, de familia maestrului şi susţinută de către autorităţi.

Şi-a transformat pasiunea faţă de apicultură în afacere.

Un cuplu din satul Ţaul, raionul Donduşeni, şi-a deschis o agropensiune, unde vizitatorii au posibilitatea nu doar să guste din miere, dar şi să facă terapie cu zumzet de albine. Persoanelor care doresc să petreacă timpul departe de zgomote le sunt puse la dispoziţie căsuţe amplasate chiar în prisacă.

Soţii Guţu şi-au deschis o casă a mierii încă în 2015, însă au decis să extindă serviciile, astfel încât vizitatorii să aibă posibilitatea să rămână aici peste noapte.

"Avem paturi pentru odihnă a oamenilor, cu condiţii. Sunt procurate condiţionere, trebuie să le instalăm, unele detalii nu am reuşit, dar în viitorul apropiat totul va fi", a menţionat Ion Guţu, proprietarul pensiunii.

Terapia cu zumzet de albine este "noutatea" pensiunii.

"Am făcut nişte găuriţe şi am pus plasă metalică ca aerul din stup să vină în această căsuţă şi în căsuţa aceasta, uitaţi aşa se odihnesc. Aici puteţi să citiţi, să dormiţi, să faceţi ce vreţi. Aici va fi o mică pernuță", a explicat Iulia Guţu, proprietara pensiunii.

"Întăreşte sistemul imunitar, întăreşte sistemul cardiovascular, sistemul osos. Este binevenit pentru tot şi sistemul respirator", a precizat Ion Guţu.

Iar la cuptorul cu lemne din curte, vizitatorii pot găti bucate în aer liber. Primii oaspeţi veniţi la "Casa Mierii" au rămas impresionaţi de cele văzute.

"- O să veniţi la albino-terapia? - Numaidecât. Asta este sănătatea omului, mai ales pentru noi că am trecut de 60, este o minune. Aer curat, un parc", a spus un vizitator.

"Foarte frumoasă, o idee minunată şi sunt bucuroasă pentru vecini. Minunat, mai rar aşa. În sânul naturii desigur că întotdeauna este frumos, este bine", a menţionat o femeie.

Pentru afacere, familia Guţu a beneficiat de 400 de mii de lei din partea Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Fiica lor a fost cea care i-a ajutat să aplice pentru a obţine finanţarea.

"Eu rămân la ideea că în Moldova este un potenţial foarte mare, noi avem tot ce este autentic moldovenesc, un potenţial foarte mare care trebuie promovat", a declarat Elena Guţu,  fiica proprietarului de pensiune.

Familia Guţu a primit susţinere şi din partea autorităţilor publice locale.

"Primăria a alocat lotul de pământ care îl vedeţi acum, alături de parcul naţional din satul Ţaul, cu 62 de hectare. Ne bucură faptul că sunt oameni de bună credinţă care se alătură de noi ca să meargă să fie dezvoltat turismul în satul Ţaul", a precizat Mitrica Andronii, primarul satului Ţaul.

În timpul apropiat, lista serviciilor se va extinde. Aici va fi angajat un bucătar, un maseur, dar şi un nutriţionist.

publika.md

„Acum muncim pentru a elimina toate schemele de corupție instituite de fostul regim, prin care se fura din banul public. Dacă economiile pe care o să le facem în urma eliminării schemelor de corupție ne vor permite, vom încerca să reducem povara fiscală pentru toți”. Declarația aparține premierului Maia Sandu și a fost făcută la întrevederea cu reprezentanții Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova, transmite IPN.

Șefa cabinetului de miniștri a reiterat intenția autorităților de a avea reguli clare, transparente, care să ofere siguranță angajatorilor în raport cu investițiile pe care aceștia le fac și a accentuat că dezvoltarea economică reprezintă o prioritate pentru actuala guvernare. ,,Noi credem că sectorul privat este cel mai important din perspectiva creării locurilor de muncă și asigurării unor salarii mai mari cetățenilor. Totodată, trebuie să facem ordine în sectorul public, în special la întreprinderile de stat. Când vom reuși să eliminăm toate schemele de furt al banilor publici, când toți agenții economici vor achita impozite, astfel încât să avem suficiente resurse la buget pentru a onora toate plățile către cetățeni, sper să putem diminua povara fiscală pe mediul de afaceri”, a declarat Maia Sandu, citată într-un comunicat de presă al Guvernului.

De asemenea, în cadrul discuțiilor, Maia Sandu a menționat că executivul așteaptă din partea mediului de afaceri corectitudine și respect pentru angajați și consumatori. Potrivit premierului, Guvernul este în proces de elaborare a unui Plan de acțiuni care va veni să sprijine domeniul afacerilor și a invitat reprezentanții businessului din țară să participe la consultările proiectului Planului de Acțiuni, inclusiv pe marginea politicii fiscale, care vor avea loc în timpul apropiat.

ipn.md

Din momentul lansării programului de acordare a cetățeniei prin investiții, Moldova a câștigat 545 de mii de euro. Banii pot fi învestiți în proiecte de infrastructură, de îmbunătățire a sistemelor de irigare sau de modernizare a transportului public, se arată într-un comunicat emis de concesionarul programului, Henley & Partners. În total, șase persoane s-au ales cu cetățenie moldovenească.

„Henley & Partners are plăcerea de a anunța trei noi procese finalizate cu succes privind obținerea cetățeniei prin investiții, prin care Republica Moldova a devenit mai bogată cu șase cetățeni. Din momentul lansării programului, au fost înregistrate și procesate cu succes cinci aplicații, care au adunat 545 de mii de euro, ce pot fi investiți în proiecte de o valoare suverană și socială incontestabilă”, se arată în comunicat.

Potrivit companiei, programul poate oferi „un flux de venituri permanente pentru Moldova, care pot fi investite strategic și transparent în proiecte ce îmbunătățesc viața tuturor cetățenilor”. „Au fost deja identificate proiecte care vor genera peste 400 de milioane de euro în investiții străine directe și 10 mii de noi locuri de muncă în Republica Moldova”, a mai menționat Henley & Partners.

Compania a subliniat că „așteaptă cu nerăbdare” să lucreze în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova și cu cetățenii moldoveni „pentru a reevalua și a relansa pe deplin programul de obținere a cetățeniei prin investiții”.

Pe 31 iulie, Parlamentul a decis instituirea unui moratoriu asupra acordării cetățeniei moldovenești prin investiții.

Anterior, ministrul Economiei, Vadim Brînzan, a spus că, până la finele lunii iunie, doar două persoane au beneficiat de acest program. Este vorba de doi antreprenori – unul din India și altul din Australia. Alte 34 de cereri se aflau atunci pe rol. El a mai menționat că, dacă programul va fi anulat, statul ar urma să achite milioane de euro consorțiului de companii care gestionează proiectul.

Și președintele Igor Dodon a anunțat, anterior, că țara noastră nu va mai primi alte cereri, în afara celor 34 de solicitări deja existente. Șeful statului a spus că printre solicitanți au existat și companii cu proprietari dubioși.

Sunt în drept autorităţile administraţiei publice locale să acorde întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) scutiri suplimentare la impozitul pe bunurile imobiliare?

Autorităţile deliberative şi reprezentative ale administraţiei publice locale sunt în drept să acorde întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) scutiri sau amânări la plata impozitului pe bunurile imobiliare pe anul fiscal respectiv, în caz de:
a) calamitate naturală sau incendiu, în urma cărora bunurile imobiliare, semănăturile şi plantaţiile multianuale au fost distruse sau au fost deteriorate considerabil;
b) atribuire a terenurilor pentru evacuarea întreprinderilor cu impact negativ asupra mediului înconjurător. În acest caz pot fi acordate scutiri de impozit pe durata normativă a lucrărilor de construcţie (art. 284 alin. (1) din Codul fiscal).

Sunt în drept autorităţile administraţiei publice locale să acorde persoanelor fizice-cetăţeni scutiri suplimentare la impozitul pe bunurile imobiliare?

Autorităţile deliberative şi reprezentative ale administraţiei publice locale sunt în drept să acorde persoanelor fizice cetățeni scutiri sau amânări la plata impozitului pe bunurile imobiliare pe anul fiscal respectiv, în caz de:
a)calamitate naturală sau incendiu, în urma cărora bunurile imobiliare, semănăturile şi plantaţiile multianuale au fost distruse sau au fost deteriorate considerabil;
b) atribuire a terenurilor pentru evacuarea întreprinderilor cu impact negativ asupra mediului înconjurător. În acest caz pot fi acordate scutiri de impozit pe durata normativă a lucrărilor de construcţie;
c) boală îndelungată sau deces al proprietarului bunurilor imobiliare confirmate prin certificat medical sau, respectiv, prin certificat de deces.

Care sunt documentele ce servesc drept temei pentru acordarea de scutiri la impozitul pe bunurile imobiliare pentru persoanele fizice-cetăţeni?

Documentele care servesc drept temei pentru acordarea scutirii la impozitul pe bunurile imobiliare sunt:
— pentru persoanele de vârstă pensionară — legitimaţia de pensionar;
— pentru invalizii de gradul I şi II, invalizii de gradul III (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afganistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E.Cernobîl) — legitimaţia de pensionar cu indicarea cauzei invalidităţii; — pentru familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei RM şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia, pentru familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afganistan şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia, pentru familiile care au copii invalizi în vârstă de până la 18 ani şi pentru familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lucrările de lichidare a consecinţelor avariei de la Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia — legitimaţia care confirmă dreptul la înlesniri (pct. 76 al Instrucţiunii cu privire la modul de calculare şi achitare la buget a impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare nr. 11 din 04.09.2001).

sfs.md

Un britanic folosește zilnic un aparat de zbor pentru a se deplasa la birou. El spune că modul neobișnuit de transport îl face să fie „plin de energie, idei și foarte motivat” la locul de muncă.

Tom Prideaux-Brune parcurge 30 de kilometri din orășelul Sherborne către Semley, în Dorset, Marea Britanie. El folosește un dispozitiv asemănător parapantei, doar că în acest caz este una motorizată. Bărbatul își pune aparatul în spate, securizându-l cu un ansamblu de curele, apoi face câțiva pași pentru a-și lua avânt, până când se desprinde de sol. El călătorește cu o viteză de aproximativ 50 de kilometri la oră, cu toate că alte paramotoare pot merge mai repede, potrivit BBC.

Prideaux-Brune admiră peisajele rurale până ajunge la biroul său, unde, nu întâmplător, lucrează ca director de marketing la o firmă internațională de paramotoare.

Cu toate că nu este singura persoană care apelează la acest mijloc de deplasare, paramotorul nu este lipsit de riscuri. Un prieten de-al bărbatului a murit anul trecut, după ce dispozitivul lui a atins, în timpul zborului, un cablu electric și s-a prăbușit.

Potrivit studiilor, e indicată evitarea zborului deasupra apelor, deoarece acolo au loc cele mai multe accidente.

Traficul în punctele de trecere a frontierei din Moldova și România va fi fluidizat în august. Măsura se ia având în vedere că în această perioadă fluxul traversărilor crește cu până la 40% pe fonul revenirii diasporei acasă, dar pentru că mulți moldoveni au planificate vacanțe peste hotare.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei întrevederi în punctul de trecere Leușeni, între șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, și șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași Victor-Dumitru Mariniuc.

Responsabila de comunicare cu presa din cadrul Poliției de Frontieră, Raisa Novițchi, a declarat pentru IPN că aceste măsuri țin de suplimentarea numărului de angajați ai poliției de frontieră. Vor fi deschise toate benzile de circulație și, la necesitate, va avea loc schimbul de fluxuri. La fel, sunt formate grupuri de suport care merg spre cele mai solicitate puncte de trecere, precum Leușeni, Palanca, Tudora, Giurgiulești-Galați și comunică cu călătorii privind cauzele aglomerărilor.

Potrivit șefului Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, cetățenii trebuie să se bucure de cele mai bune servicii, fără a diminua din importanța angajamentelor de asigurare a securității frontierei. Totodată, Rosian Vasiloi a venit cu solicitarea către partea română să se facă un schimb de contacte între managerii punctelor de trecere privind fluxurile atestate, în contextul ultimelor remanieri de personal.

Victor-Dumitru Mariniuc, șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, consideră că problemă pe dimensiunea fluidizării traficului poate fi rezolvată având buni comunicatori, care să explice cetățenilor că se depune tot efortul, prin suplimentarea forțelor și mărirea ritmului de control la trecerea frontierei.

Poliția de Frontieră susține că, în comun cu autoritățile partenere și cu atribuții la frontieră, și-a propus pe parcursul următoarelor săptămâni să aplice toate pârghiile reale și funcționale pentru crearea unor condiții confortabile și lejere la trecerea frontierei de stat.

ipn.md