Asociația Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova (MĂR) anunță că astăzi, 12 august, mai multe restaurante, cafenele și alte localuri de agrement planifică să-și sisteze activitatea cu începere de la ora 10.00, pentru 30 de minute, în semn de protest. Solicitată de IPN, președinta MĂR, Aneta Zasavițchi, a spus că „este un manifest contra măsurilor de austeritate fiscală anunțate de către Ministerul Finanțelor și anume majorarea, de la 10% la 20%, a cotei TVA, pentru sectorul hoteluri-restaurante-cafenele (HoReCa)”.

Aneta Zasavițchi a amintit că măsurile au fost deja aprobate de către Guvern și au fost transmise Parlamentului spre examinare și aprobare. „Cu toate că au fost consultări publice, nu există analiza de implementare a acestor măsuri: e bine, e rău. Nu s-a ținut cont de nicio cifră reală și, respectiv, noi vrem să atragem atenția Parlamentului să nu se grăbească votând această măsură”, a spus Aneta Zasavițchi.

Președinta MĂR a mai menționat că reprezentanții HoReCa se așteaptă ca prin acțiunea de protest să trezească în aleșii poporului sentimentul umanității și responsabilității sociale și economice pe care îl duc față de oameni. Totodată, reprezentanții HoReCa speră că astfel deputații se vor gândi bine înainte de a vota. „Noi suntem siguri că există și alte soluții”, spune președinta MĂR.

Guvernul a decis în ședința de vineri, 9 august, revenirea de la 10% la 20 % a cotei TVA. Anterior, ministra finanțelor Natalia Gavrilița a afirmat că scutirile fiscale pentru industria HoReCa și acordarea tichetelor de masă reprezintă o măsură de încurajare a consumului care, din punct de vedere economic, nu este corectă. „Reducerea TVA la HoReCa a fost una proastă pentru că nu sunt de acord cu paradigma reducerilor fiscale pentru consum. Scutirile de taxe trebuie acordate acolo unde noi vrem să încurajăm sectorul productiv, exportul și aceste scutiri trebuie legate cu viziunea de dezvoltare a țării și a persoanei”, a spus Ministrul Finanțelor.

ipn.md

Un studiu al Băncii Mondiale arată că măsurile adoptate de Guvern au dus la adâncirea inegalității între clasele sociale.

Taxele mai mici aduc în România diferențe mai mari între săraci și bogați. În loc să îi ajute pe cetățenii vulnerabili să trăiască mai bine, scăderea TVA și reducerea impozitului au venit mai degrabă în sprijinul celor cu venituri mai mari.

Un studiu al Bancii Mondiale arată că scăderea TVA la 19% și a impozitului pe venit de la 16 la 10% i-a facut pe cei bogați și mai bogați, pentru ca ei sunt cei care câștigă și consumă mai mult și a dus la adâncirea diferenței între săraci și bogați. Asta în condițiile în care, conform Eurostat, România este oricum a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană.

O simulare a Băncii Modiale arată că dacă Guvernul ar fi folosit jumătate din costul reducerii impozitul la 10% ca ajutoare în bani în domenii cheie precum sănătate și educație, nivelul sărăciei ar fi scăzut cu 1,4%. Însă, varianta aleasă de Executiv a dus nivelul sărăciei în jos cu doar 0,6 procente.

money.ro

Termenul de obținere a documentelor de expertiză judiciar-genetică, efectuată de Centrul de Medicină Legală, ar putea fi redus după ce au fost aprobate tarifele pentru astfel de servicii, transmite IPN.

Într-o notă informativă emisă de Guvern se arată că, în lipsa tarifului, solicitanții sunt în imposibilitatea de a dispune o asemenea expertiză în Republica Moldova, astfel fiind afectat procesul de aflare a adevărului într-un proces judiciar sau extrajudiciar.

Potrivit documentului, expertiza genetică în infracțiunile sexuale va costa 18590 lei, iar expertiza filiației (paternitate, maternitate ) va costa 5577 lei.

„Prezenta hotărâre urmează să intre în vigoare la data publicării, în vederea excluderii blocajului existent, referitor la imposibilitatea ordonării de către organele de urmărire penală și instanțele judecătorești a efectuării expertizei genetice”, se arată în nota informativă.

Laboratorul în care pot fi efectuate investigații molecular-genetice - pentru stabilirea paternității, identificarea suspecților în baza probelor ADN, identificarea victimelor crimelor sau a catastrofelor – a fost deschis la Centrul de Medicină Legală în luna iunie 2018.

ipn.md

noi.md

La situația din 1 iulie curent, în Registrul de stat al unităților de drept erau incluse 123 518 entități, potrivit datelor statistice ale Agenției Servicii Publice. După forma juridică de organizare, cele mai multe unități le reprezintă societățile cu răspundere limitată – 86 979 și întreprinderile individuale — 28 496.

De asemenea, sunt înregistrate 1436 cooperative de consum, 1425 de unități ce au alte forme de asociații și 1156 de societăți pe acțiuni de tip închis, 719 întreprinderi municipale.

În profil administrativ-teritorial, cele mai multe unități de drept sunt înregistrate în Chișinău – 69 414, iar cele mai puține în Basarabeasca – 467.

În Bălți sunt 5221 entități, în Ialoveni – 3198, în Cahul – 2689, în Orhei – 2667. Totodată, în UTAG sunt înregistrate 4347 de unități.

Datele mai arată că după genurile de activitate declarate, cele mai multe unități practică comerțul cu amănuntul și repararea obiectelor de uz casnic și personale – 165 621, precum și comerțul cu ridicata și intermedieri – 127948, iar cele mai puține sunt înregistrate în activitățile industriale – 761.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Agenția Servicii Publice

Cabinetul de miniștri a aprobat, la 9 august, un proiect de modificare a mai multor acte legislative, proiect  ce prevede măsuri de consolidare a veniturilor Bugetului Public Național prin impuneri fiscale noi. Modificările fiscale au fost convenite cu Fondul Monetar Internațional cu care s-a ajuns la un Acord care a dus la deblocarea finanțării de către Uniunea Europeană, informează MOLDPRES.

”În anul 2018, au fost adoptate o serie de modificări în politica bugetar-fiscală care au avut efecte semnificative asupra indicatorilor bugetari. Implementarea concomitentă a reformei fiscale, prin care au fost micșorate cotele de impozitare și introduse scutiri adiționale, și a unui nou sistem de salarizare, care a crescut semnificativ cheltuielile de personal, a creat riscuri adiționale pentru stabilitatea bugetară”, constată Ministerul Finanțelor.

Potrivit estimărilor acestuia, în condițiile în care pentru anul 2020 nu sunt planificate venituri adiționale din surse externe, iar „costurile pentru cheltuieli de personal vor fi mai mari decât inițial prognozate, se impune necesitatea adoptării unor măsuri de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare”.

Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a declarat în ședință de guvern că FMI a înaintat condiții mai dure, dar s-a reușit ca pe unele poziții să se ajungă la consens, iar în ultimele săptămâni au fost renegociate condițiile privind tichetele de masă și taxa pentru poluarea aerului.

Proiectul prevede, în particular, eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 000 de lei anual. Așadar, persoana care are venituri mai mari de 30  mii de lei lunar va achita un impozit suplimentar de 240 de lei. În anul 2018 au avut venituri mai mari de 360 de mii de lei 4891 persoane. De asemenea, ministerul propune aplicarea impozitării generale la creșterea de capital, 100% pentru persoane juridice, 50% pentru persoane fizice, revenindu-se astfel la cota ce exista până în 2018.

Autorii proiectului propun revenirea la cota standard TVA de 20 la sută pentru sectorul HORECA, față de 10 la sută cât se aplică în prezent. Potrivit Ministerului Finanțelor, în primele 5 luni ale anului 2019 comparativ cu perioada similară a anului precedent, achitările de TVA de la 782 agenți economici din sectorul HORECA  (hotele, restaurante, cafenele) analizați a scăzut cu 22 milioane de lei, deși volumul de vânzări a crescut cu 30 la sută.

De asemenea, se preconizează eliminarea scutirii pentru venitul estimat prin metode indirecte. În prezent, în cazul în care venitul estimat prin metode și surse indirecte depășește suma declarată cu mai puțin de 500 mii lei, acesta este scutit de obligații fiscale, menționează Ministerul Finanțelor. Unele persoane își ascund veniturile prin contracte fictive de împrumut. Totodată, proiectul prevede majorarea taxelor pentru poluarea mediului cu 20 la sută, anularea amnistiei fiscale, achitarea contribuției de asigurări sociale din suma oferită de angajatori în calitate de tichete de masă.

Vor fi impozitate tranzacțiile prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale care nu au caracter comercial de până la 200 euro, față de 300 euro în prezent. În Ucraina pragul este de 100  de euro, iar în țările UE - 22 de euro.

Impactul estimat al acestor măsuri asupra bugetului pentru 2020 va constitui 669 milioane de lei.

Proiectul lansării unor linii de troleibuz care să conecteze mai multe atracții turistice din Chișinău a intrat pe linie moartă. Inițiativa a fost anunțată în luna mai, de către Asociația Națională pentru Turism Receptor, și urma să fie implementată din iulie. În zile de odihnă, troleibuzele turistice, cu ghizi la bord, urmau să pornească de la Aeroport și să se deplaseze pe un itinerar cu monumente arhitecturale și alte destinații turistice.

Solicitată  de IPN, Natalia Țurcanu, directorul executiv al ANTRIM, a spus că proiectul nu a putut fi implementat întrucât Consiliul municipal Chișinău nu a ajuns să examineze și să aprobe un tarif pentru prestarea acestui serviciu.

„Vânzarea de bilete pentru turiști nu este posibilă în acest  moment. Există taxa de călătorie cu troleibuzul, care este doi lei, și sunt categoriile de oameni care beneficiază de călătorii gratuite. Altceva nu e prevăzut. Astfel, tururile nu pot fi nici gratuite pentru turiști, nici cu plată”, a explicat Natalia Țurcanu.

Directorul executiv al ANTRIM spune că, după alegerile din toamnă, noii componențe a CMC îi va fi înaintat repetat proiectul.

ipn.md

Banca Națională a Moldovei (BNM) a revizuit în scădere prognoza ratei inflației pentru anul 2019, la 5,0 la sută, față de 5,1 la sută cât prognoza în Raportul asupra inflației nr. 2. Previziunile pentru anul 2020 au fost majorate de la 6,5 la 6,7 la sută, potrivit raportului asupra inflației nr. 3, prezentat miercuri, 7 august, de Banca Națională a Moldovei,  informează MOLDPRES.

BNM menționează că rata anuală a inflației va crește până la finele anului curent și va atinge nivelul maxim de 8,0 la sută în trimestrul patru 2019, după care se va diminua continuu până la finele orizontului de prognoză, când va coborî la nivelul minim de 3,9 la sută, în trimestrul doi 2021. Pe parcursul primului trimestru de prognoză, inflația se va afla în intervalul de variație de ± 1.5 puncte procentuale a țintei inflației de 5 la sută. Începând cu trimestrul patru al anului curent, va urca peste limita superioară a intervalului.

Ritmul anual de creștere a prețurilor produselor alimentare va spori semnificativ până la finele acestui an, ulterior va descrește spre finele orizontului de prognoză. Ritmul anual de creștere a prețurilor reglementate se va intensifica brusc în primele două trimestre de prognoză și va descrește ușor în trimestrul patru 2020. Ulterior, se va menține la un nivel constant. Ritmul anual de creștere a prețurilor la combustibili va fi relativ stabil, fluctuând nesemnificativ la nivele destul de reduse, se mai constată în Raportul asupra inflației.

Rata anuală a inflaţiei în Republica Moldova a coborât în anul 2018 la 0,9 la sută, cu mult sub nivelul înregistrat în anul precedent când indicele prețurilor de consum a fost de 7,3 la sută.

În trimestrul doi 2019, rata anuală a inflației și-a continuat traiectoria ascendentă de la începutul anului curent, majorându-se de la 2,8 la sută în luna martie până la 4,4 la sută în luna iunie. Această evoluție a fost susținută de unele presiuni din partea prețurilor la produsele alimentare, de deprecierea monedei naționale, precum și de unele presiuni din partea cererii agregate. Începând cu luna mai 2019, rata anuală a IPC s-a situat în intervalul țintei inflației.

BNM apreciază că rata medie anuală a inflației în trimestrul doi al acestui an „a fost ușor superioară celei anticipate, fapt ce confirmă principalele ipoteze și concluzii aferente rundei de prognoză din luna aprilie 2019”.