Şi-a transformat pasiunea pentru artă într-o mică afacere. E povestea de succes a Tatianei Nicolaeva, o tânără de 33 de ani din Capitală, care de cinci ani, coase păpuși în stil național.

”Aceste păpuși sunt făcute cu suflet, cu dragoste față de tradițiile naționale. Eu mă strădui ca acestea să fie similare ca moldovencele. Toate păpușile în stil național sunt cu părul închis la culoare, ochii negri. Numaidecât culorile pe care le folosesc sunt: alb, roșu și negru.”

Tatiana Nicolaeva meştereşte păpuși originale, iar inspirația de bază sunt tradițiile naționale. Întreg procesul de realizare a unei lucrări dureză o zi.

”De la început, eu am schițele, conturul cărora îl trec pe material, iar apoi tot pe contur cos. Tai restul de material, îl întorc pe față și îl umplu cu sintepon”.

Pentru a realiza o păpușă, femeia folosește nu doar material, dar și vopsele acrilice, care o ajută să înfrumusețeze stofa.

”Vopsele acrilice pe care le folosesc pentru lucrul, sunt foarte rezistente. Ele sunt rezistente la soare, la praf. Mulți mă întreabă cum să aibă grijă de păpușă. Deci, păpușile sunt mereu curate și uscate. De aceea, cu ajutorul unui șervet și cu ajutorul acestuia poți șterge praful de pe păpuși”.

Tatiana Nicolaeva face şi păpuși tematice, în preajma sărbătorilor importante din an.

”Eu realizez nu doar păpuși în stil național. Eu le cos după diferite teme, în funcție de perioada anului și diferite sărbători. La fel, eu lucrez individual, la comandă. La fel, confecționez și păpuși utile, de exemplu pentru baie. Adică, o fixezi acolo, iar aceasta poate fi de folos. De exemplu: ceva mai romantic, pentru dormitor, putem să punem”.

Doritorii de a achiziționa o păpușă confecţionată de Tatiana Nicolaeva vor scoate din buzunar în jur la 300 de lei.

publika.md

Numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a apartamentelor s-a ridicat, în prima jumătate a acestui an, la 11,5 mii, potrivit datelor Agenții Servicii Publice (ASP). În valoare anuală tranzacțiile ar putea depăși cifra de 22 mii, peste nivelul din 2018 când au fost înregistrate 20 400 apartamente vândute, ceea ce este un record pentru Republica Moldova în condițiile în care numărul este cu 5000 mai mare comparativ cu ultimii cinci ani, informează MOLDPRES.

Potrivit statisticilor oficiale privind piața imobiliară, în primul semestru, s-au înregistrat și 3898 de tranzacții. de vânzare-cumpărare a caselor individuale. Expertul Veaceslav Ioniță susține că, după căderea continuă urmare a crizei din 2008, piața imobiliară este în creștere, iar tendința se va menține în continuare. Mai ales că oferta este în creștere. Potrivit Biroului Național de Statistică, în prima jumătate de an au fost date în folosință 3676 locuințe și case individuale, cu o suprafață de 271,1 mii metri pătrați, cu 30,3 la sută peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

Accesul mai ușor la creditele pentru imobil, chiar dacă rata medie ponderată a dobânzii a crescut nesemnificativ în ultimele șase luni, implementarea Programului de stat „Prima Casă” și creșterea veniturilor populației au impulsionat dezvoltarea imobiliară.

Băncile comerciale au acordat în șapte luni 2019 populației credite pentru imobil în sumă de circa 1,8 miliarde de lei, valoare comparabilă cu creditele contractate de persoanele fizice pe întreg anul 2018, arată date ale Băncii Naționale a Moldovei. În ianuarie-iulie anul trecut, creditul pentru imobil oferit de bănci populației s-a cifrat la 822 milioane de lei.

Totodată, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a atins în trimestrul doi 2019 nivelul de  7302,6 lei, înregistrând o creștere de 14,6 la sută față de perioada similară a anului precedent.

Biroul Relaţii cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat a lansat o nouă rundă de granturi în cadrul programului Diaspora Engagement Hub (DEH) pentru subprogramul „Proiecte inovative ale diasporei”.

Organizatorii au relatat agenţiei INFOTAG că în cadrul acestuia vor fi finanţate proiecte cu caracter inovator ale specialiștilor din diasporă cu scopul de a le implementa în Moldova. Pentru finanţare vor fi eligibile domenii precum educație, medicină și sănătate, cultură și arte, administrarea afacerilor, tehnologii informaționale și comunicații, dezvoltarea urbană și rurală, arhitectură și design, inginerie, cercetare științifică, antreprenoriat social, administrare publică, comunicare, jurnalism și relații cu publicul.

Cererile pot fi depuse on-line până la 15 septembrie. Termenul de implementare a proiectului este de la două săptămâni până la două luni. Mărimea granturilor oferite este de până la 50 mii lei.

În anul 2020, Republica Moldova ar putea primi mai mulți bani din partea Uniunii Europene. Deputatul european Siegfried Mureșan a depus vineri, 6 septembrie, mai multe amendamente la proiectul de buget al UE pentru anul 2020, prin care solicită o creștere totală de 102 milioane de euro a fondurilor pentru Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova, transmite MOLDPRES.

Parlamentarul și-a argumentat solicitarea prin faptul că „guvernul condus de Maia Sandu și-a luat angajamentul de a relua reformele economice și politice prevăzute în Acordul de Asociere, iar Uniunea Europeană, trebuie să vină în întâmpinarea guvernului proeuropean și să acorde finanțare suplimentară pentru acele proiecte și politici care au obiectivul de a îmbunătăți viața cetățenilor Republicii Moldova, de a întări statul de drept și de a consolida lupta împotriva corupției”.

Amendamentele depuse de către Siegfried Mureșan prevăd creșterea alocărilor pentru acele linii bugetare prin care sunt finanțate proiectele de investiții și de reformare a administrației publice în țările din Vecinătatea estică.

„În ceea ce privește Republica Moldova, amendamentele mele urmăresc finanțarea proiectelor prin care vrem să creștem bunăstarea cetățenilor, fonduri care vor fi folosite pentru a dezvolta infrastructura de transport și energetică, a sprijini IMM-urile, agricultorii, dar și pentru a reforma administrația publică și a întări statul de drept și combate corupția. Așteptăm ca autoritățile de la Chișinău să-și îndeplinească angajamentele privind implementarea reformelor pe care le-au agreat pentru ca Uniunea Europeană să continue să sprijine Republica Moldova cu fonduri europene, cu asistență tehnică și cu sprijin politic”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Pe lângă cele trei amendamente în valoare totală de 102 milioane de euro, deputatul european Siegfried Mureșan a mai depus un amendament prin care solicită alocarea a 20 de milioane de euro în plus față de propunerea Comisiei Europene pentru a suplimenta numărul de burse Erasmus+ acordate studenților din Vecinătatea UE.

Proiectul de buget al Uniunii Europene pentru anul 2020 urmează a fi adoptat de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene până la finalul lunii noiembrie curent.

Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenia unui stat UE vor putea circula liber în Marea Britanie pînă în decembrie 2023. Guvernul britanic a renunţat la planul de a anula libertatea de circulaţie pentru imigranţii din state UE imediat după producerea Brexit şi va acorda cetăţenilor europeni drept de şedere temporară pe o perioadă de trei ani, informează Reuters, potrivit Adevărul și Digi24.

Sunday Times scrie că guvernul britanic a renunţat la planurile de stopa libertatea de mişcare a cetăţenilor din Uniunea Europeană în cazul unui Brexit fără acord după 31 octombrie. Planurile au fost abandonate din cauza riscului de invalidare în justiţie.

Avocaţi angajaţi de ministerul de interne au avertizat că tentativa de a schimba legea ar face haos, potrivit Sunday Times. Termenul de 31 octombrie este prea timpuriu pentru ca guvernul să poată trece un proiect de lege prin parlament, iar folosirea legii retragerii din UE ca bază pentru a ocoli parlamentul ar putea fi contestată în justiţie cu şanse de 70% de a fi invalidată, potrivit juriştilor.

Acest lucru ar risca anularea altor 500 de măsuri luate pînă acum în baza aceluiaşi temei juridic. Comitetul guvernamental care pregăteşte măsurile în cazul unui Brexit fără acord a căzut de acord, potrivit lui Sunday Times, să limiteze libertatea de mişcare a cetăţenilor UE prin “schimbări vizibile”, cum ar fi interzicerea intrării în Regatul Unit a celor cu condamnări la închisoare cu executare de peste un an.

Guvernul de la Londra a fost nevoit să renunțe la această abordare în contextul avertismentelor că planul ar putea fi contestat în justiție de unii dintre milioanele de imigranți UE.

Potrivit unui mecanism de reglementare a șederii temporare, cetățenii UE care ajung în Marea Britanie pînă la finalul lui 2020 vor putea rămîne în această țară pînă în decembrie 2023.

noi.md

Porcii, când se stresează, mănâncă și nu se îngrașă. De asta, la o fermă inițiată dintr-un grant oferit de UE prin intermediul PNUD, uneori răsună muzică, animalele se joacă și au tot timpul acces la hrană și apă.A pornit afacerea cu 120 de porci și a ajuns acum la o fermă cu 1500 de capete

„Nu e încă totul european aici, dar spre asta mergem”, ne-a spus un muncitor de la ferma lui Vitali Radulov.

Originar din Parcani, Vitali și-a înființat gospodăria în satul Speia din stânga Nistrului. De fapt, pe un deal de lângă sat, în clădirea părăsită a unei ferme vechi.

Construcția arată tot așa ca acum 30 de ani, numai gardul este nou. Vitali spune că l-a ridicat ca să țină departe câinii vagabonzi care ar putea aduce tot felul de boli. Mai ales acum, când bântuie pesta porcină africană.

De la poartă nu-ți dai seama că acolo cresc porci — nu se aude gălăgie și nu se simte mirosul la care te-ai aștepta să-ți strâmbe nasul.

Porcii de la Speia se îngrașă în ajun

Din coridorul de la intrare ajungi în depozitul de cereale. Lângă grămezile de grâu și orz se află o râșniță electrică în care muncitorii încarcă cerealele împreună cu făină de soia, bogată în proteine. Toate sunt fărâmițate și transformate într-un amestec cu care sunt hrăniți porcii.

Vitali afirmă că folosește pentru animale doar produse naturale. Cerealele sunt crescute pe câmpurile din preajmă de fermierii locali, iar soia este importată din Ucraina. Muncitorii confirmă — carnea porcilor de la ferma este, așa cum e la modă să spui acum, organică, și ei tot o mănâncă fără nicio grijă.

E importantă compoziția, dar și cât de mărunt e furajul. Dacă e prea mășcat, va afecta digestia animalelor; dacă e prea fin, porcii se îneacă și tușesc. Vitali a descoperit că astea, pe lângă temperatura nepotrivită, lipsa mâncării și a apei, sunt factori de stres pentru porci.

Oamenii de la țară, care mai cresc câte un porc în gospodărie, nu au timp de propriile stresuri, cu atât mai mult de starea psihologică a animalelor. Vitali Radulov însă a remarcat că porcii „supărați” mănâncă și nu adaugă în greutate atât cât ar trebui. În medie, „ratează” câte 20 de grame pe zi. Ținând cont de numărul de capete și de zilele în care ar trebui să ajungă la greutatea optimă pentru vânzare — 1500 de porci și 100 de zile — vorbim despre 3 000 de kilograme sau circa 4 000 de euro.

Ca să nu piardă acești bani, fermierul are grijă ca animalele să fie tot timpul calme. A automatizat procesul de alimentare cu hrană și apă, menține o temperatură constantă în încăperile ventilate, și spală periodic podeaua care are orificii speciale.

Din când în când, chiar le pornește muzică sau le organizează jocuri. A inventat un fel de fotbal pentru animalele hiperactive. Ca să nu se ia la harță cu cele din jur, le aruncă sticle din plastic umplute cu pietricele pe care porcii le aruncă dintr-o parte în alta cu râturile, până obosesc și se liniștesc.

Două dintre încăperile în care se află câte 250 de animale urmează după depozitul cu cereale și are fiecare cate circa 250 de metri pătrați. Când am ajuns la fermă, și porcii tineri și cei care au ajuns la vârsta și greutatea optimă se odihneau. 

„Știți vorba „boala porcului”? Animalele așa ar trebui să comporte în mod normal — să mănânce și să bea pe săturate, apoi să doarmă și să adauge în greutate”, ne-a spus Vitali.

Soția lui vinde carne la piață, dar spune că e mai degrabă pentru publicitate. Cei mai mulți porci îi livrează direct de la fermă și are suficientă cerere încât să nu caute să colaboreze cu fabrici de mezeluri. Se gândește, totuși, într-o zi să ajungă să vândă carne și pe malul drept al Nistrului. Aceste planuri merg mână-n mână cu intenția de a mări ferma până la 2500–3000 de capete.

Porci aproape fără grăsime

Vitali crede că, în parte, succesul lui se datorează rasei de porci pe care a ales-o. Din grantul inițial de 10 000 de euro, obținut de la Uniunea Europeană prin intermediul programului „Măsuri de promovare a încrederii”, implementat de PNUD, a cumpărat din Olanda porci care au puțină grăsime. Cu banii câștigați a adus alții și tot așa.

Despre granturi a auzit de la niște săteni din Speia, care au obținut finanțare pentru un tractor. Vitali Radulov a căutat mai multă informație, și-a elaborat un plan de afaceri, s-a înscris în concurs și a mers până la capăt atunci când colegi de-ai săi au renunțat. 

„A fost nevoie de un anumit efort, dar a meritat, cu siguranță”, spune fermierul, care după ce a primit banii a frecventat toate sesiunile de informare și instruirile în afaceri organizate în cadrul proiectului.

Continuă să se informeze făcând schimb de experiență cu colegi de pe malul drept al Nistrului și din Ucraina. Și speră să ajungă la ferma din Olanda de la care a cumpărat primii porci. L-au invitat proprietarii, numai că nu are timp, deocamdată. Aproape in fiecare zi e la ferma sa din Speia fiind convins că doar prin implicare personală o afacere poate crește.

Uniunea Europeană, prin intermediul programului „Măsuri de promovare a încrederii”, implementat de PNUD, a ajutat peste 70 de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului să deschidă afaceri și să creeze circa 350 de locuri de muncă. Pentru beneficiarii de granturi au fost organizate seminare de instruire în management și promovare.

Prim-ministra Maia Sandu spune că există riscul ca de la 1 ianuarie 2020 Republica Moldova să rămână fără gazul rusesc, dacă Ucraina va interzice tranzitarea acestuia pe teritoriul său. Șefa cabinetului de miniștri spune că este o situație serioasă, dar că Guvernul se pregătește pentru aceasta și are soluții tehnice. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „În profunzime” de la postul de televiziune PRO TV Chișinău, transmite IPN.

„Avem soluțiile cum să asigurăm țara cu gaze naturale. Una dintre ele este să depozităm gaze naturale în Ucraina, să le cumpărăm mai devreme, la un preț mai mic pentru că în iarnă va fi mai mare. Discutăm inclusiv identificarea resurselor financiare pentru că va fi nevoie de resurse financiare substanțiale ca să facem acest lucru”, a afirmat Maia Sandu.

Potrivit ei, mai există și alte opțiuni, dar acestea depind de faptul dacă celelalte țări care trebuie să finalizeze anumite proiecte vor reuși până la sfârșitul anului. „Discutăm inclusiv cu UE. Toată lumea înțelege că situația este complicată și cu siguranță vom avea aceste soluții tehnice, doar că va fi o situație complicată pentru noi: vom avea nevoie de bani suplimentari. Nu vom rămâne fără gaz”, a continuat șefa cabinetului de miniștri.

Totodată, prim-ministra spune că gazoductul Iași-Chișinău este o alternativă doar pentru trei raioane. Adică, dacă ar funcționa la capacitate deplină, s-ar putea asigura trei raioane din Republica Moldova cu gaz. „Pe partea Republicii Moldova proiectul va fi gata până la sfârșitul acestui an. Din păcate, pe teritoriul României proiectul va fi gata doar la mijlocul anului viitor. În ianuarie nu cred că putem să-l folosim”, a menționat premierul.

Șefa cabinetului de miniștri a mai menționat că recent au fost transmise documente la Fondul Monetar Internațional care demonstrează că Republica Moldova a îndeplinit toate condițiile pentru ca să se deburseze următoarea tranșă de împrumut. „Asta înseamnă că vom avea acces la banii FMI și, la fel de important, aceasta ne oferă acces la banii din asistența macrofinanciară a Uniunii Europene, un lucru extrem de important pentru că asta presupune peste un miliard de lei, bani pe care îi obținem în această toamnă pentru ca să putem să plătim salarii, pensii și să facem alte cheltuieli absolut necesare”, a declarat șefa executivului.

De asemenea, prim-ministra Maia Sandu a declarat ferm că blocului ACUM îl are în calitate de candidat pentru alegerile locale în municipiul Chișinău pe președintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase. Maia Sandu spune că decizia a fost luată mai mult timp în urmă.

ipn.md

În Republica Moldova există riscul de supra-creditare a populației, mai ales în cazul așa-numitei multiple creditări. Persoanele fizice ar putea lua mai multe credite și astfel să se pomenească în imposibilitatea de a le rambursa. Opinia a fost exprimată de jurnalistul Vlad Bercu în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, transmite IPN.

„De exemplu, în unele companii dobânda este de 2 la sută pe zi sau 760 la sută pe an, în cazul neplății dobânda e dublă. Și asta se întâmplă în cazul unor credite mici. Atunci când omul vine să ia un credit de 5-10 mii de lei nu se uită atent ce scrie în contract și ulterior se trezește cu lucruri neplăcute și uneori insuportabile”, constată jurnalistul.

Numărul beneficiarilor de credite nebancare a ajuns la aproape 465 de mii de persoane, iar valoarea medie a unui împrumut a constituit peste 18 mii lei. 83 la sută din împrumuturi sunt acordate persoanelor fizice. 44,8 la sută sunt destinate consumului și acest indicator este în creștere.

Potrivit jurnalistului, Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat și a inițiat procedura de promovare a proiectului Legii de modificare a unor acte legislative, scopul de bază al căruia constă în minimizarea riscurilor de supra-îndatorare a consumatorilor-persoane fizice și protejarea beneficiarilor de produse de creditare nebancară.

Proiectul, propus spre dezbatere de CNPF, prevede ca organizațiile de creditare nebancară să aibă dreptul să folosească în activitatea lor doar resursele financiare proprii sau împrumutate de la investitori calificați, instituționalizați, atât din țară, cât și din străinătate. Se interzice acceptarea de resurse de la persoanele fizice. Acesta mai prevede ca organizațiile de creditare nebancară sunt obligate să raporteze la birourile istoriilor de credit, înainte de a oferi creditele, în special unei persoane fizice. De asemenea, se propune ca pentru împrumuturile care se acordă pe un termen de până la doi ani toate costurile suplimentare, care includ dobânda nominală, comisioanele etc., nu pot depăși suma inițială care a fost luată de beneficiar.

Vlad Bercu spune că o creștere puternică a creditelor de consum se înregistrează și în sectorul bancar, în primele șapte luni ale anului băncile au acordat credite de consum în sumă de circa 3,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproape 58 la sută din totalul creditelor contractate de persoanele fizice în această perioadă.

ipn.md