În curând, toate taxele vamale vor putea fi achitate și online sau la terminalele cash-in. Serviciul Vamal introduce, în premieră, opțiunea de achitare a drepturilor de import-export inclusiv prin intermediul Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice MPay, comunică mybusiness.md.

Astfel, atât persoanele fizice, cât și cele juridice, indiferent de cetățenie, vor putea achita taxele vamale cu orice instrument de plată accesibil, cum ar fi internet-banking, card bancar sau numerar. În cazul opțiunii de achitare prin card bancar sau numerar, plătitorii vor putea folosi terminalele cash-in.

În același timp, în scopul diversificării modalităților de achitare, Serviciul Vamal a venit cu inițiativa instalării, în posturile vamale, a unor calculatoare prin intermediul cărora va putea fi accesat sistemul internet-banking.

Totodată, beneficiarilor li se oferă două opțiuni de achitare: în avans sau în momentul vămuirii.

Scopul acestei inițiative a fost de a furniza contribuabililor mecanisme de plată comode și de a spori accesibilitatea serviciilor prestate. Totodată, noile opțiuni  vor exclude necesitatea deplasării la ghișeele băncilor, evitându-se astfel și cozile.

Liderul formațiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, susține că deține informații privind locul aflării lui Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc și a omului din umbra Partidului Democrat, Serghei Iaralov.

Potrivit politicianului, Ilan Șor s-a stabilit în Israel, Vladimir Plahotniuc ar fi în R. Moldova, iar Iaralov ar fi fugit în Statele Unite ale Americii.

„Este precis că Iaralov este în SUA. Astă noapte mi-a venit informația că la intrare în SUA a fost reținut. Dar asta încă nu este verificat. Trebuie să mai dau niște telefoane”, a precizat Usatîi.

Tot el spune că au fugit din țară și alte persoane care ghidau în R. Moldova schemele lui Plahotniuc.

„Dar cel mai interesant este că toți șmecherii aceștia nici democrații nu-i găsesc. Ei știu că o să iasă la iveală toate și ei toți o să meargă la pușcărie. Au pus în situație și conducerea PD. Vă dați seama că nu vorbea Plahotniuc cu judecătorii sau procurorii, erau oameni pentru asta. Toți au plecat”, a adăugat Usatîi.

Politicianul afirmă că din țară au fost scoși saci cu bani cheș, zeci sau sute de milioane de dolari, odată cu plecarea democraților de la guvernare: „Aveau garajuri întregi de bani. Mai multe mașini, microbuze, intrau fără a fi înregistrate la aeroport. Noul ministru de Interne poate să verifice”.

Noul ministru al Economiei și Infrastructurii, Vadim Brânzan, a fost prezentat luni, 17 iunie, echipei ministerului de către premierul Maia Sandu, transmite MOLDPRES.

„De astăzi înainte în capul mesei va fi meritocrația. Oamenii vor fi selectați pentru o funcție doar în baza profesionalismului, experienței și disponibilității de a lucra mult și bine în interesul oamenilor. Sarcina principală este să oprim scurgerile de bani publici în buzunarul corupților. A doua sarcină este să creăm un mediu propice dezvoltării economiei”, a afirmat premierul Maia Sandu. 

La rândul său, Vadim Brânzan a afirmat că nu va tolera corupția în sistem și va pune accent în particular pe dezvoltare și demonopolizare. Totodată, noul ministru al Economiei a adăugat că la ministerul pe care îl conduce va fi încurajat profesionalismul și spirtul de echipă, și nu „cumătrismul și nepotismul”. 

Vadim Brânzan are 48 de ani. A studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova și Universitatea Harvard. Brânzan vorbește fluent limbile română, rusă și engleză.

moldpres.md

Agenția pentru Eficiență Energetică împreună cu Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială au lansat programul “Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”, comunică mybusiness.md.

Obiectivul proiectului este “Promovarea și susținerea tehnologiilor în domeniul energiei regenerabile în Republica Moldova prin pilotarea unui Accelerator Antreprenorial, care să conducă la dezvoltarea spiritului antreprenorial, crearea locurilor de muncă și impactului pozitiv asupra mediului”.

Directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, Alexandru Ciudin, a menționat: “Proiectul vine în suportul inovatorilor din domeniu energetic, dar și va contribui la dezvoltarea culturii consumului responsabil de energie. Doar astfel, putem să contribuim la păstrarea unei clime favorabile pentru urmașii noștri.”

Activitățile proiectului includ elaborarea unui set de instrumente pentru autoritățile publice, mediul de afaceri și consumatorii casnici, cu privire la eficiența energetică și energia regenerabilă adaptate pentru nevoile specifice precum și recomandări de finanțare a activităților de eficiență energetică și energie regenerabila.

Sun young SUH, expert în cadrul Cleantech Innovation Programme, a prezentat conceptul de baza a programului, în câte țări este implementat la moment, care este impactul și rezultatul în țările date.

Proiectul promovează în mod unic abordarea eco-sistemică care sprijină inovațiile de tip cleantech în IMM-urile existente și în start-up-uri, prin furnizarea unor instrumente și metodologii care pot să îmbunătățească productivitatea și competitivitatea companiilor locale.

Componentele Proiectului:

1.         Platforma națională Cleantech Moldova lansata pentru susține și promova tehnologiile noi în proiecte de energie regenerabilă;

2.         Dezvoltarea capacităților naționale pentru a sprijini și promova inovațiile în domeniul energiei regenerabile;

3.         Adaptarea Cadrul Național pentru implementarea proiectelor de energie regenerabilă;

Pentru implementarea componentelor proiectului, și în special pentru dezvoltarea Platformei naționale Cleantech Moldova, pentru componenta de premiere a participanților, din bugetul grantului alocat este prevăzută suma de 50 000 USD anual sau 10 000 USD per câștigător în fiecare din cele 5 categorii. Pe o perioada de 3 ani vor fi premiate 15 Startup-uri cu o suma în valoare totala de 150 000 USD. Apelul pentru recepționarea Propunerilor de Proiect va fi lansat în luna iulie. În perioada Iulie - Septembrie vor fi selectați finaliștii. În perioada Septembrie - Octombrie finaliștii vor participa la sesiunile de training și instruire. În Noiembrie vor fi desemnați câștigătorii, iar la Gala Moldova Eco Energetica, vor fi premiați.  

 La fel, se vor finanța 3 idei de proiecte demonstrative în următoarele domenii:

-           eMobility;

-           Utilizarea energiei regenerabile în Sectorul Agricol;

-           Utilizarea energiei regenerabile în Sectorul Rezidențial;

Primul raion de supermarket în care nu există plastic a fost lansat în Amsterdam de către lanţul olandez de magazine Ekoplaza, potrivit BBC.

Cei care au organizat campania fac apel la magazinele din Marea Britanie să preia acest model olandez.

Circa 700 de produse pot fi găsite pe rafturile supermarketului din lanţul Ekoplaza, raionul respectiv neavând deloc ambalaje de plastic.

Astfel, în loc de plastic sunt folosite materiale bio care se degradează în aproximativ 12 săptămâni.

„Este necesar. Nu doar din punct de vedere al businessului, dar şi din punct de vedere social. Este ceea ce ne dorim pentru copii noştri”, explică Erik Does, CEO al Ekoplaza.

democracy.md

În ianuarie-aprilie, exporturile Moldovei au constituit $948,7 mil., ceea ce este cu 8,1% mai mult faţă de perioada similară a anului 2018.

Potrivit agenţiei INFOTAG cu referire la Biroul Naţional de Statistică (BNS), exporturile de mărfuri autohtone au constituit $670,5 mil., fiind în creștere cu 8,4%, iar reexporturile de mărfuri străine au însumat $278,2 mil. şi s-au redus cu 1% comparativ cu anul trecut.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene au totalizat $602,2 mil. (+1,3%), deținând o cotă de 63,5% din totalul exporturilor. Exporturile în ţările CSI s-au redus cu 2,6%, până la $139 mil., deţinând o pondere de 14,6%.

În structura exportului lideri sunt maşinile şi utilajul pentru transport, a căror pondere a crescut într-un an cu 6%, până la 24,9%. Ponderea produselor alimentare şi a animalelor a constituit 22,8% (+0,4 p.p.), iar producţia industrială – 19,6% (-3,3 p.p.).

La începutul lunii mai, importurile în Moldova au crescut cu 6,29%, constituind peste $1,880 mlrd. În general, mărfurile au ajuns din UE – $917,1 mil. (+3,2%)şi din CSI – $498,3 mil. (+17,3%).

În structura importului, la fel, domină maşinile şi echipamentele pentru transport, a căror pondere a ajuns la 22,9% (+0,1 p.p.). Pe locul doi se află resursele energetice şi produsele petroliere – 17,5% (+1,3 p.p.). Aceeaşi pondere o au şi produsele industriale, însă aceasta a scăzut cu 1,6 p.p.

Începând cu anul 2017, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a devenit o singură entitate juridică de drept public, urmare a reformei inițiate în anul 2016. Modernizarea realizată a avut ca scop principal îmbunătățirea serviciilor oferite contribuabililor, precum şi ridicarea nivelului de conformare benevolă la onorarea obligațiilor fiscale față de buget, care, de altfel, reprezintă una din atribuțiile de bază ale SFS în domeniul administrării fiscale, statuată la art. 133 alin. (2), pct. 9) din Codului fiscal (CF).

Un segment aparte, de o prioritate sporită, a constituit şi modernizarea serviciilor acordate persoanelor fizicecetățeni.

În acest context, s-a considerat necesar oferirea unor servicii dedicate segmentului de contribuabili persoane fizice care reprezintă acea parte a societății care participă direct/indirect semnificativ la realizarea părții de venituri ale bugetului RM.

Astfel, în contextul executării art. 133 alin. (2), pct. 35) din CF care prevede că „în realizarea funcțiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat în domeniul administrării fiscale stabilește criteriile de selectare a contribuabililor mari și aprobă lista acestora”, de către SFS a fost aprobată baza normativă necesară precum şi realizat exercițiul de selectare conform informațiilor disponibile din Sistemul informațional al SFS.

În baza Ordinului IFPS nr. 1387/2016 au fost aprobate criteriile de selectare a persoanelor fizice ce sunt incluse în lista contribuabililor mari, precum şi numărul maxim de persoane fizice ce pot avea acest statut. Pe parcursul anului 2017, odată cu procesul de administrare fiscală au fost identificate noi oportunități în
partea ce ține de înțelegerea comportamentului fiscal al acestei categorii de contribuabili, astfel, arhitectura profilului de contribuabil mare persoană fizică, care anterior era bazată doar pe examinarea veniturilor obținute, a fost complementată cu indicatori ce ar demonstra/identifica modul de viață, activele deținute şi dinamica patrimoniului în general.

1) sunt rezidenți fiscali ai Republicii Moldova;
2) veniturile obținute pentru ultimele trei perioade fiscale anterioare perioadei fiscale de gestiune depăşesc cumulativ suma de 3 mil. lei;
3) valoarea cumulativă a activelor deținute în perioada ultimului an fiscal depăşeşte 50 mil. lei.

La stabilirea listei persoanelor fizice nu au fost luate în considerare persoanele fizice din regiunea Transnistreană. Urmare a modificărilor operate, în temeiul Ordinului SFS nr. 516/2017, a fost modificată lista persoanelor fizice contribuabili mari. Astfel, numărul persoanelor fizice contribuabili mari, pentru anii 2017-2019, constituie 552 persoane.

În momentul de faţă, spectrul larg de servicii oferite de către SFS oricărei persoane fizice este complementat pentru persoanele fizice contribuabili mari cu servicii de consultanță dedicate, având în vedere activitatea desfășurată și interesele în diferite domenii: economic, caritate, investiții etc. În acest fel, instrumentele de analitică predictivă utilizate, coroborate cu prevederile legislației, asistă și influențează pozitiv asupra nivelului de credibilitate și satisfacție față de activitatea SFS.

Înțelegând importanța, impactul major în societate, precum şi sensibilitatea informației aferente persoanelor fizice contribuabili mari, ne propunem să ilustrăm populația contribuabililor mari persoane fizice prin indicatori comparativi ai anilor 2017-2018, pentru a evidenția principalele caracteristici de ordin fiscal ale acestora reieşind din informația deținută de SFS.

Considerațiuni generale

Cu referire la repartizarea geografică a persoanelor fizice contribuabili mari (după viza de reşedință, domiciliu şi/ sau locul desfăşurării activității profesionale în domeniul justiției), majoritatea lor activează în municipiul Chişinău. Numărul acestora, în anul 2019, fiind de 464 persoane sau 84,06% din numărul total persoane fizice contribuabili mari. Alte 20 persoane fizice contribuabili mari (3,62%) sunt înregistrate în municipiul Bălți.

Cu referire la repartizarea persoanelor fizice contribuabili mari în funcție de gender, 425 din persoane fizice sau 77% sunt bărbați. Restul 127 persoane fizice contribuabili mari reprezintă femei.

Vârstă medie a persoanelor fizice contribuabili mari pentru anul 2019 este de 51 de ani. Cea mai tânără persoană fizică are 24 de ani, cea mai vârstnică — 85 de ani. Cea mai tânără femeie are împliniți 24 ani, iar cea mai vârstnică femeie – 80 ani. Totodată, cel mai tânăr bărbat este de 26 ani, pe când cel mai vârstnic este de 85 ani. Majoritatea persoanelor fizice contribuabili mari au vârsta cuprinsă între 40-49 ani – 37,32% (206 persoane) şi între 50-59 ani – 29,35% (162 persoane) (Figura 4). În acelaşi timp, 8 persoane fizice au vârsta de până la 30 ani, 60 persoane fizice au vârsta cuprinsă între 30 şi 39 ani şi 116 persoane fizice au depăşit vârsta de 60 ani.

Venituri obținute/declarate

Conform informațiilor din Notele de informare prezentate de patroni şi declarațiile cu privire la impozitul pe venit, pentru anul 2018, de către persoanele fizice au fost obținute/declarate venituri în sumă totală de 59,58 mld. lei. Comparativ cu anul precedent, suma veniturilor obținute/declarate s-a majorat cu 6,48 mld. lei sau cu 12,21% (Tabelul 1).

În structura veniturilor obținute/declarate, pentru anul 2018, cea mai mare pondere o dețin veniturile sub formă de salariu, inclusiv salariul angajaților din domeniul IT, care au constituit 46,59 mld. lei sau 78,19% din totalul veniturilor obținute/declarate. Comparativ cu perioada fiscală 2017, veniturile respective s-au majorat cu 12,16% sau cu 5,05 mld. lei. Alte peste 6,17 mld. lei au fost obținute/declarate de către persoanele fizice pentru veniturile sub formă de dividende, acestea au constituit 10,36% din suma totală a veniturilor obținute/ declarate. Veniturile sub formă de dividende, de asemenea s-au majorat în anul 2018 comparativ cu anul 2017, creşterea a constituit 1,54 mld. lei sau 33,07%.

Expert-Grup: Este necesar să se protejeze lucrările de construcție ale companiei române Transgaz, atât în România, cât și în Republica Moldova, de impactul politicilor bugetare și fiscale ale autorităților române, care pot afecta bugetele alocate pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău.

Circa 100 de companii din țara noastră își prezintă produsele la Expoziția „Republica Moldova prezintă”, care a fost inaugurată astăzi, 14 iunie, în Piața Sfatului din orașul Brașov, România. Evenimentul este la cea de a II-a ediție și se va încheia pe 16 iunie,  transmite MOLDPRES.

Expoziția întrunește companii din sectorul vinicol, producători de mărfuri și prestatori de servicii din toate sectoarele economiei naționale, reprezentanți din domeniul agroalimentar și textil, întreprinderi mici și mijlocii, gospodării țărănești, meșteșugari, companii din stânga Nistrului.

Potrivit Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI), evenimentul are drept scop facilitarea schimbului de experiență și bune practici, crearea celor mai favorabile condiții de interacțiune și colaborare, promovarea imaginii Republicii Moldova și amplificarea relațiilor comercial-economice cu România.

„Prin evenimentul de astăzi ne propunem să contribuim la consolidarea și îmbunătățirea relațiilor economice dintre companiile din Republica Moldova și potențiali parteneri din România, prin încurajarea competitivității produselor și serviciilor, prin crearea unei platforme de discuții și prezentarea oportunităților de cooperare”, a declarat la inaugurarea expoziției președintele CCI, Sergiu Harea.