CE banner 1160x100 NEW

moldtelecomAcest lucru a fost anunțat de directorul general al Agenției Proprietății Publice, Eugen Moraru, citând rezultatele preliminare ale unui audit complet al întreprinderii.
Directorul general al Agenției Proprietății Publice a luat act de acordul semnat în aprilie 2013 cu o companie cu capital străin pentru a crea și menține o bază de date centralizată pentru introducerea portabilității numerelor în Moldova. Conform condițiilor contractului, Moldtelecom este obligat să plătească 3 eurocenți pe lună pentru fiecare număr alocat, inclusiv unul fix. Astfel, Moldtelecom a plătit deja acestei companii aproximativ 110 milioane de lei (5,7 milioane de euro) pentru servicii practic inexistente.
„Un calcul matematic simplu arată că costul mediu al unui număr transferat la Moldtelecom este de aproximativ 172 de euro”, a spus Eugen Moraru. Majoritatea sumelor au fost transferate în străinătate sub anumite pretexte legale, împrumuturi, redevențe etc. Printre alte încălcări, el a identificat și: încheierea de contracte pentru împrumuturi scumpe și nerezonabile; lipsa unei înțelegeri clare a dezvoltării; lipsa indicatorilor de performanță; utilizarea resurselor companiei în scopuri personale; poziția dominantă a unor agenți economici în domenii care țin de companie; călătorii de serviciu în scopuri personale; angajare fictivă. Eugen Moraru a amintit de acordul încheiat în octombrie 2012 cu o companie nerezidentă privind furnizarea de trafic vocal internațional.
„De fapt, în cadrul acestui contract, a fost legalizată utilizarea potențialului Moldtelecom pentru dezvoltarea celei de-a treia companii, în timp ce Moldtelecom ar putea dezvolta independent acest sector și să profite de oportunitățile disponibile pe piață, ceea ce a dus la pierderea profitului suplimentar. Veniturile Moldtelecom ca urmare a încheierii acestui acord au scăzut și continuă să scadă ", a spus Eugen Moraru. El a vorbit și despre încălcările identificate în timpul licitaţiilor. Deci, una dintre companiile din domeniul rețelelor optice pasive este cel mai important furnizor al Moldtelecom, furnizând 57% din volumul total al achizițiilor companiei în unele perioade. Doar în 2018, acest SRL a asimilat un buget de 350 de milioane de lei. În plus, în ultimii 10 ani, Moldtelecom a cumpărat cablu de la o singură întreprindere la prețuri mai mari decât prețurile de piaţă. În pofida unui management deficitar, fosta conducere a Moldtelecom și-a permis călătoriile de lux în străinătate cu banii companiei.
De exemplu, fostul director general Dan Mitriuc și fostul director financiar al companiei au mers la Dubai în perioada 6 - 10 martie 2019 și s-au cazat în cel mai luxos hotel din camerele King Imperial și Queen Club Imperial cu un cost de 660 de euro pe noapte. Auditul a relevat, de asemenea, cazuri de utilizare a resurselor companiei în scopuri personale și angajare fictivă a unor persoane.
Astfel, fostul șef al companiei a primit un bonus de 6 salarii medii (250 mii lei) pentru creșterea profitului net al companiei cu 288% comparativ cu cel planificat. Eugene Moraru a menționat că planul de profit a fost subestimat, iar dacă comparăm efectiv profitul real al companiei în 2017-2018, atunci profitul pentru 2018 a fost mai mic. Au fost identificate cazuri în care deplasarea personalului a fost cel mai probabil în scop personal. Angajarea fictivă a fost permisă: un analist de afaceri din domeniul logisticii nu a funcționat, dar a primit un salariu, avea o mașină oficială etc. În plus, Moldtelecom a încheiat un contract de audit financiar pentru 2017 cu o companie internațională din Big Four, care nu a fost încă reprezentată, în ciuda expirării termenelor și a plății complete pentru servicii.
Există întrebări cu privire la contractele de furnizare a serviciilor de marketing: s-au plătit sume mari pentru publicitatea companiei, care a fost plasată pe anumite canale de la o companie holding. S-au alocat mulți bani pentru sponsorizarea K1 etc. Eugen Moraru a spus că, pe baza constatărilor auditului, la Moldtelecom au fost inițiat investigații oficiale, iar după finalizarea auditului, rezultatele încălcărilor conducerii anterioare vor fi notificate la Procuratura Generala.

1068178 5d80f187d6db8Întregul proces, cât și contractul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, au fost afectate de condiții de nulitate.

Gravitatea și încălcarea flagrantă a legii rezultă și din hotărârea prin care Guvernul a decis să organizeze un concurs închis, pe când legea spune că acesta trebuie să fie public. Totodată, neexecutarea obligațiilor contractuale de către concesionar sau încălcarea obligațiilor contractuale duc la posibilitatea rezilierii contractului de concesiune. Concluziile se regăsesc în raportul preliminar prezentat marți, 17 septembrie, la ședința Comisiei parlamentare de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice în perioada anilor 2013-2019, transmite IPN.

Unul dintre consultanți, Eduard Digore, a declarat că este vorba despre o analiză de ordin juridic, bazată pe documentele puse la dispoziție de către Comisia de anchetă și pe fapte constatate. Potrivit expertului, decizia de a organiza un concurs închis cu privire la selectarea concesionarului pornește întreaga viciere a procedurii. Comisia de concurs a delegat o parte din atribuțiile sale, destul de importante, Aeroportului, deși nu avea dreptul să facă acest lucru. În aceste condiții nu se cunoaște nici dacă a fost asigurată securitatea ofertelor depuse, fapt de care era responsabil statul, dar nu s-a ocupat. Faptul prin care s-a declarat câștigătoare o ofertă pe bază de informații false a generat mai multe litigii, inclusiv adresări la Curtea Constituțională, care ulterior a suspendat hotărârile Guvernului. Însă executivul și-a reconfirmat hotărârea cu privire la concesionare.

În ceea ce privește comisia de supraveghere a activității în cadrul Aeroportului, spune consultantul, aceasta se întrunea o dată pe an, nu și trimestrial, conform prevederilor. Concluziile structurii de supraveghere erau bazate doar pe informația prezentată de concesionar, însă nu au existat ieșiri la fața locului. Potrivit lui, toate acestea duc la posibilitatea rezilierii unui contract de concesiune pe motiv de nexecutare a obligațiilor contractuale sau pe motiv de încălcare a obligațiilor contractuale. „Obligația de bază era să facă niște investiții proprii pe anumite faze contractale. Din informația deținută, concesionarul nu și-a onorat obligațiile în temren privind prima fază de executare a lucrărilor și investiții proprii”, a notat Eduard Digore.

În aceeași ședință, a fost prezentat și raportul preliminar cu privire la legalitatea privatizării companiei aeriene „Air Moldova”. „Pe parcursul anilor 2017-2018, a fost creată impresia că „Air Moldova” este în prag de faliment și trebuie înstrăinată urgent. Pe de altă parte, întreg procesul de privatizare părea un proces de rutină, iar reprezentanții statului vând cu regularitate companii de talia „Air Moldova”. Totuși, a fost semnat contactul de vânzare-cumpărare pe 2 octombrie, unde reprezentanții statului și reprezentanții ofertantului au venit cu declarații destul de tari, printre care faptul că până la finele anului 2019 vor fi lansate șapte rute noi. Acum vedem că nu există astfel de rute noi”, a declarat Victor Neaga, un alt consultant.

Potrivit lui, și monitorizarea post-privatizare a fost la cel mai jos nivel. S-a mai constatat că nu au fost înregistrate diferențe mari între situația de până la privatizarea companie și după. Datoriile pe care le înregistra „Air Moldova” nu au fost achitate. „Concluziile experților sunt că scopul privatizării nu a fost realizat și există suspiciuni rezonabile despre faptul că proprietatea statului a fost delapidată după care privatizată cu grave încălcări de procedură”, a mai spus Victor Neaga.

Președintele Comisiei, Igor Munteanu, a declarat că, după ce Comisia a luat act de cele două rapoarte, acestea urmează să fie prezentate în plenul Parlamentului, în termen de 7-10 zile. În timpul apropiat, urmează să fie audiat un raport cu privire gările și stațiile auto.

ipn.md

1544191351 1731912Oportunități investiționale în agricultura din țara noastră și accesul produselor moldovenești pe piața indiană au fost principalele subiecte discutate luni, 16 septembrie, de ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Georgeta Mincu, cu o delegație a oamenilor de afaceri din India, transmite MOLDPRES.

”Am vorbit despre posibilitatea exportului pe piața din India al strugurilor de masă din Republica Moldova, despre posibilitățile exportului de nuci, despre cooperarea bilaterală în domeniul științei și învățământului în agricultură etc. Am avut discuții constructive, m-am bucurat să văd interesul oamenilor de afaceri din India de a susține agricultura din țara noastră, diversificând produsele agroalimentare disponibile pe piața indiană”, a subliniat Georgeta Mincu.

Din delegația indiană, în frunte cu Thanglura Darlong, ambasadorul Indiei în Republica Moldova, cu sediul la București, au făcut parte businessmeni din diferite sectoare, care au venit la minister pentru a se interesa de oportunitățile comerțului bilateral cu produse agroalimentare. “Oaspeții au fost interesați în special de importul sucului concentrat din fructe, fructelor proaspete, precum și al vinurilor moldovenești”, indică surse de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM).

De asemenea, în cadrul întrevederii au fost abordate şi alte chestiuni cu referire la cooperarea moldo-indiană în domeniul agroalimentar, în special, organizarea unei eventuale misiuni economice de promovare în India a producției autohtone de vinuri și fructe proaspete.

Întrunirea de la MADRM a avut loc în contextul sesiunii de Business Matching (B2B), organizată la Chișinău de Camera de Comerț şi Industrie a Republicii Moldova și Agenția de Investiții.

Volumul comerțului Republicii Moldova cu Republica India, în perioada ianuarie-iunie 2019, a înregistrat suma de 18,433 milioane de dolari.

moldpres.md

arrendaÎn 8 luni 2019, veniturile bugetare de la achitarea impozitelor în urma transmiterii în locațiune a bunurilor imobile au constituit 14,1 mil lei, depășind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu 4,1 mil lei sau o creștere de 41,3 %.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, pana la finlele lunii august numărul contractelor de transmitere în locațiune valabile constituie 10 610. Totodată, pe parcursul lunii august 2019, SFS a continuat acțiunile de conformare și verificare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile. Ca rezultat, în perioada ianuarie – august au fost identificate 3 710 persoane fizice ce dau în locațiune/chirie bunuri imobile fără a fi înregistrate conform legislației. Totodată, au fost efectuate controale la 437 persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile fiind calculate suplimentar la buget: plăți de bază – 523,5 mii lei, penalități – 26,2 mii lei și amenzi – 77,3 mii lei. Pentru aceeași perioadă, 2 717 persoane fizice s-au conformat prevederilor legislației în vigoare și au înregistrat la SFS 8 284 contracte de locațiune/chirie.

Serviciul Fiscal de Stat recomandă persoanelor care oferă în chirie bunuri imobiliare să se conformeze legislației fiscale și să achite impozitul în mărime de 7% din veniturile obținute. Suma impozitului pe venit se va achita cel târziu la data de 2 a lunii curente sau în avans. În cazul în care contractul a fost încheiat după data de 2 a lunii, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului.

Achitarea se va efectua în orice bancă comercială sau oficiu poștal al Republicii Moldova. Cetățenii care dau în chirie bunuri imobiliare sunt obligați să înregistreze contractele de locațiune în termen de trei zile de la data încheierii la subdiviziunea structurală a Serviciului Fiscal de Stat (Direcția deservire fiscală), în raza căreia își au domiciliul de bază. Persoanele fizice care nu își vor onora obligațiile corespunzătoare, riscă amenzi și sancțiuni, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.

InfoMarket

51957 fin.lBanca Naţională a Moldovei califică drept „false” şi „nefondate” informaţiile precum că băncile moldoveneşti au închis conturile întreprinderilor din stânga Nistrului.

Solicitat de corespondentul agenţiei INFOTAG să comenteze problema conturilor, un înalt reprezentant al BNM a spus că „tabloul real nu corespunde nici pe departe cu ceea ce scrie presa, în special, cea din regiunea transnistreană”.

„Pe parcursul anului 2019, din motive întemeiate, băncile din Moldova au închis conturile corespondente a 67 de agenți economici, inclusiv a două întreprinderi care sunt înregistrate în Moldova, dar care se află și își desfășoară activitatea în Transnistria”, a spus interlocutorul.

Potrivit lui, în această perioadă, băncile licenţiate din Republica Moldova au refuzat să deschidă conturi pentru 60 de agenţi economici, inclusiv pentru o întreprindere din stânga Nistrului.

„Vreau să subliniez că datele privind refuzul de a deschide conturi bancare, precum și de a închide conturi existente, se referă la toate cele 11 bănci comerciale ale Moldovei, dar nu la una sau două bănci în parte”, a remarcat reprezentantul BNM.

Potrivit datelor BNM, băncile Moldovei au deschis conturi pentru 420 de agenți economici din regiunea transnistreană care efectuează operațiuni de import-export prin bănci moldovenești.

Băncile moldoveneşti iau decizia de a refuza deschiderea sau închiderea unui cont în baza regulamentelor interne privind combaterea spălării banilor și prevenirea finanțării terorismului. Respectarea acestor reglementări se referă la toți clienții băncilor din RM, nu doar la cei care se află și își desfășoară activitatea în regiunea transnistreană.

„Băncile moldovenești au fost nevoite să ia măsuri în privinţa acelor clienți care nu respectau cerințele acestor regulamente”, a spus interlocutorul agenției, subliniind că BNM va continua să monitorizeze cu strictețe cum băncile respectă cerințele acordului privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care a fost semnat și ratificat de Republica Moldova.

infotag.md

cei ce aleg un mod de viata sanatos si ecologic si au dat intalnire la o noua editie iarmareco videoLa Chișinău a avut loc cea de-a 7-a ediție a iarmarocului oportunităților ecologice și al antreprenoriatului social “IarmarEco”. În acest an au participat circa 170 de expozanți, cu o mare diversitate de produse agricole, artizanale și ecologice, fiind organizate mai multe inițiative civice, atât de mediu, cât și din alte domenii de activism, comunică madein.md.

Programul evenimentului a inclus seminare, workshop-uri și masterclass-uri pe diverse teme utile, de la dezvoltarea propriei afaceri la gătit sănătos și educația alternativă a copiilor.

Un subiect special al acestei ediții a fost reducerea și reciclarea deșeurilor, fiind lansată campania națională de colectare a deșeurilor electronice și platforma online www.faradeseuri.md, coordonate de echipa Hai Moldova cu sprijinul EcoVisio, astfel vizitatorii au fost încurajați să contribuie la un IarmarEco prietenos cu mediul.

madein.md

1cacbe315df341ac785f4b10f53b1efaImpozitele și taxele plătite în mediu de o familie din Moldova formată din 3 persoane în 2019 a atins nivelul de 69,1 mii lei pe an. Această sumă este cu 9 mii de lei mai mare decât anul trecut și de 2 ori mai mare decât acum 6 ani în urmă.

Povara fiscală este dominată de Impozitele pe Consum formate din TVA&Accize, ele constituie în mediu 32,7 mii lei per familie. Apoi urmează impozitele pe salarii, de 26,9 mii lei și se formează din impozitul pe venit, asigurări sociale și asigurările medicale.
În final cea mai mică povară este legată de activitățile economice ale moldovenilor inclusiv impozitul pe proprietate, care nu l-am atribuit la consum. În total povara fiscală per familie este de 9,5 mii lei anual.

Deci din 69,1 mii lei plăți anuale ale unei familii din Moldova, 59,6 mii lei sau 86% sunt impozitele și taxele generate de consum. Iar din activitățile economice Moldovenii contribuie la formarea Bugetului Public Național în proporție de 14% sau 9,5 mii lei anual.

190913 povara fiscala 01

veaceslavionita.wordpress.com

0c16c93d06a75c0bc0f0ede7Acest lucru este prevăzut în Planul de acțiune al Guvernului pentru anii 2019-2020, publicat în Monitorul Oficial.
În special, până la sfârșitul anului este prevăzută modificarea Legii privind declarațiile voluntare și stimulentele fiscale pentru a declasifica informațiile despre beneficiarii amnistiei de capital. De remarcat este faptul că, în urma aplicării acestei legi și încasarea unei taxe de declarare (3%), în bugetul de stat s-au acumulat aproximativ un milion de lei. Conform Planului de acțiune, pana la finele anului curent este prevăzută adoptarea modificărilor legislației pe baza obiectivelor politicii fiscale pentru 2020, pentru a consolida finanțele publice și a stimula activitățile agenților economici. Este planificat să se studieze posibilitatea utilizării impozitului pe profit ca sursă de reglementare a veniturilor sistemului bugetar (cu implementare in 2020).
Catalogul mijloacelor fixe va fi actualizat pentru a-l alinia la realitățile economice. Catalogul mijloacelor fixe va fi actualizat pentru a-l alinia la realitățile economice. Este planificată continuarea armonizării legislației Moldovei cu cea europeană în domeniul TVA și accizelor. STS va îmbunătăți și optimiza procesul de deservire a contribuabililor prin introducerea unui serviciu electronic pentru plata impozitelor și taxelor; vor fi introduse și actualizate noi sisteme informaționale („Oficiul electronic al contribuabililor”, „Monitorizarea electronică a vânzărilor” etc.). Până la sfârșitul anului 2019, va fi aprobat un regulament privind desfășurarea unei loterii fiscale pentru a încuraja plățile fără impozit în numerar.
Administrarea fiscală va fi optimizată pentru a îmbunătăți procedura de executare a datoriilor fiscale de la persoane fizice. Se planifică îmbunătățirea și automatizarea mecanismului de deducere a dobânzii de 2% din impozitul pe venit. Până la sfârșitul anului 2020, este planificat introducerea unui sistem informațional automatizat „Registrul electronic al lucrătorilor”. Acesta va furniza o evidență a tuturor lucrătorilor și angajatorilor din Moldova.
Este de remarcat faptul că o parte din măsurile din domeniul impozitării și administrării impozitelor au fost deja implementate. Ele se referă la abolirea impozitelor și a scutirilor vamale furnizate la importul și vânzarea mărfurilor fără taxe vamale și a produselor petroliere importate și vândute în zonele de control vamal; modificări ale politicii de aplicare a accizelor la produsele din tutun; beneficii fiscale furnizate în domeniul loteriilor și pariurilor sportive etc.

ae7b0ecaf5f389a26bd788c857973128Pe parcursul lunilor ianuarie-august 2019 au fost înregistrate 8 284 contracte de dareîn locaţiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Acestea au fost înregistrate la Direcţiile deservirefiscală din teritoriul în care sunt amplasate

Urmare a transmiterii în locaţiune a bunurilor imobile şi drept rezultat al înregistrării contractelor de către Serviciul Fiscal de Stat, la buget au fost încasate venituri în sumă de 14,1 mil lei, depăşind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu4,1 mil lei sau o creştere de 41,3 %.

Potrivit situaţiei din 31 august 2019, numărul contractelor de transmitere în locaţiune valabile constituie 10 610. Totodată, pe parcursul lunii august 2019, SFS a continuat acţiunile de conformare şi verificare a persoanelor fizice care transmit în locaţiune bunuri imobile. Ca rezultat, în perioada ianuarie – august au fost identificate 3 710 persoane fizice ce dau în locaţiune/chirie bunuri imobile fără a fi înregistrate conform legislaţiei.

Totodată, au fost efectuate controale la 437 persoane fizicece dau în locaţiune bunuri imobile fiind calculate suplimentar la buget:plăţi de bază – 523,5 mii lei, penalităţi – 26,2 mii lei şi amenzi – 77,3 mii lei.

Pentru aceeaşi perioadă, 2 717 persoane fizice s-au conformat prevederilor legislaţiei în vigoare şi au înregistrat la SFS 8 284 contracte de locaţiune/chirie. Serviciul Fiscal de Stat recomandă persoanelor care oferă în chirie bunuri imobiliare să se conformeze legislaţiei fiscale şi să achite impozitul în mărime de 7% din veniturile obţinute.

Suma impozitului pe venit se va achita cel târziu la data de 2 a lunii curente sau în avans. În cazul în care contractul a fost încheiat după data de 2 a lunii, termenul de plată în această lună va fi a doua zi din momentul încheierii contractului. Achitarea se va efectua în orice bancă comercială sau oficiu poştal al Republicii Moldova.

Cetăţenii care dau în chirie bunuri imobiliare sunt obligaţi să înregistreze contractele de locaţiune în termen de trei zile de la data încheierii la subdiviziunea structurală a Serviciului Fiscal de Stat (Direcţia deservire fiscală), în raza căreia îşi au domiciliul de bază. Persoanele fizice care nu îşi vor onora obligaţiile corespunzătoare, riscă amenzi şi sancţiuni, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal.

tvrmoldova.md

MONEYVALComitetul de experţi pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor şi finanţarea terorismului al Consiliului Europei - Moneyval cere Republicii Moldova să folosească pe deplin cadrul legislativ pentru a combate spălarea banilor şi a spori eficacitatea confiscării şi recuperării bunurilor infracţionale.

Potrivit unui raport făcut public miercuri, 11 septembrie, Moldova se confruntă cu diverse ameninţări de spălare de bani care provin în principal din corupţie, evaziune fiscală şi contrabandă, trafic de droguri şi de persoane.

Mai mult, documentul stipulează că numărul cazurilor de spălare de bani investigate a fluctuat în perioada analizată datorită impactului celor două cazuri la nivel înalt identificate de autorităţile moldoveneşti - Laundromatul global şi frauda bancară fiind iniţiate investigaţii financiare paralele. Cu toate acestea, doar un număr limitat de investigaţii a condus la urmărirea penală.

Experţii precizează că autorităţile moldoveneşti au adoptat şi implementat mai multe documente strategice, ceea ce demonstrează că lipsirea infractorilor de produsele infracţionale este un obiectiv de politică însă cifrele privind numărul şi valoarea activelor confiscate rămân a fi scăzute şi nu par să corespundă cu amploarea criminalităţii.

În concluzie, Moneyval a decis să aplice procedura de monitorizare îmbunătăţită şi a invitat Republica Moldova să prezinte un raport la acest capitol în anul 2021.

epochtimes-romania.com