43757689742 eef2689b38 zS-au acordat cinci sute nouăzeci de credite în valoare totală de 92 de milioane EUR în Georgia, Republica Moldova și Ucraina, în cadrul mecanismului de garantare al inițiativei ZLSAC Est a Băncii Europene de Investiții, care beneficiază de sprijin financiar din partea Uniunii Europene în cadrul inițiativei EU4Business.

Potrivit unei fișe informative privind impactul pe care l-a înregistrat mecanismul de garantare până în decembrie 2018, 64 % dintre creditele acordate au fost în moneda locală, iar suma medie de finanțare pentru un IMM a fost de 215 000 EUR. Ca urmare a creditelor au fost sprijinite în total 21 700 de locuri de muncă.

Portofoliul s-a caracterizat printr-un accent puternic pe producție, agricultură și comerț, 39 % dintre credite fiind acordate pentru producție, 32 % pentru IMM-urile din comerțul cu ridicata și comerțul cu amănuntul, iar 17 % pentru agricultură, silvicultură și pescuit.

Cincizeci și șase la sută dintre credite au fost acordate pentru întreprinderi mijlocii, 34 % pentru întreprinderi mici, iar 10 % pentru microîntreprinderi; 62 % din finanțare a acoperit nevoile de capital de lucru, iar 33 % a vizat active corporale.

BEI a încheiat un parteneriat cu șapte instituții financiare locale pentru acordarea de credite în cele trei țări care fac parte din ZLSAC.

Victoria Masna, șefa Departamentului de investiții de la Raiffeisen Bank Aval, partener al proiectului ZLSAC derulat de BEI/FEI în Ucraina, a menționat efectul semnificativ al contribuției: „În doar un an, peste 300 de companii au beneficiat de condiții îmbunătățite caracterizate prin reducerea cerințelor privind garanțiile, condiții pe care le-am putut oferi în cadrul acestui program. Această inițiativă a avut un impact asupra vieții a mii de întreprinzători ucraineni, permițându-le să se extindă și să își îmbunătățească afacerile, făcând încă un pas pe drumul lor către integrarea în UE.”

b75f10558c18eeb4bc0f162e4ebf92ceJudecătorii Curții Constituționale au demisionat în corpore. Anunțul a fost făcut într-un comunicat pe site-ul CC.

„Astăzi, 26 iunie 2019, judecătorii Curții Constituționale au demisionat in corpore. Încetarea mandatului şi vacanţa funcţiilor de judecători ai Curții Constituționale vor fi anunțate autorităților competente să desemneze noii judecători. Domnul judecător Veaceslav Zaporojan a fost abilitat de Plenul Curții Constituționale să exercite atribuțiile administrative ale președintelui Curții până la alegerea noului Președinte”, se arată în comunicat.

De menționat că imediat după ce a fost plasată decizia, site-ul CC a căzut și nu mai este funcțional.

UNIMEDIA amintește că ieri mai multe organizații ale societății civile și persoane fizice își exprimă regretul profund față de modul în care, în perioada 7-9 iunie, Curtea Constituțională (CC) a generat o criză politică fără precedent și cer demisia neîntârziată a judecătorilor constituționali.

De asemenea, ieri, CSM a cerut demisia lui Cornel Gurin, care a fost înaintat din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Amintim că unul dintre judecători, președintele CC, Mihail Poalelungi, și-a dat demisia.

unimedia.info

5CE4FDA5 4968 4618 ACA1 3F03423BAE53 w1200 sProcurorii au aplicat sechestru pe mai multe bunuri care aparțin deputatului Ilan Șor. Informația a fost confirmată pentru TV8 de șefa interimară a Procuraturii Anticorupție, Adriana Bețișor.

Nu cunoaștem deocamdată valoarea bunurilor pe care a fost pus sechestru, reprezentanții Procuraturii Anticorupție vor reveni cu detalii la acest subiect ulterior. Știm însă că bunurile aparțin unor companii de ale lui Ilan Șor și că sechestrul are legătură cu dosarele privind frauda bancară în care este vizat deputatul.

„A fost aplicat sechestru, de fapt, acum suntem încă în proces, pe mai multe bunuri. Sunt bunuri care aparțin mai multor companii, inclusiv companii care gestionează regimul de vânzare a bunurilor Duty Free. Sunt vizați mai mulți agenți economici. Este vorba despre investigația fraudei bancare”, a declarat Adriana Bețișor pentru TV8.

Ilan Șor a fost condamnat în primă instanță la 7,5 ani de închisoare. Dosarul se află de mai multe luni la Curtea de Apel Cahul, unde azi are loc o nouă ședință de judecată. Nu se știe deocamdată dacă deputatul participă la ședința de azi. Anterior, în presă au apărut informații precum că acesta a părăsit țara.

41митрополия

În Duminica a I-a după Rusalii (a Tuturor Sfinţilor), ÎPS Părinte Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove a oficiat sfințirea Bisericii cu hramul „Tuturor Sfinților care s-au proslăvit în pământul Moldovei”  a Combinatului de vinuri Cricova SA, comunică mybusiness.md.

Evenimentul religios a avut loc în prezența unui sobor de preoți și a conducerii Combinatului de vinuri Cricova SA.

Ritualul specific al sfințirii noului locaș de cult a fost urmat de Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârșită în biserica subterană.

La Vohodul mic, Întâistătătorul a decorat pe parohul noii biserici, preotul Serghei Barbu cu dreptul de a purta cruce de aur, iar, ctitorul principal dl Iurie Carp, directorul Combinatului a fost distins cu ordinul Sf. Irh. Gavriil Bănulescu-Bodoni de gr. II.

De asemenea, au fost acordate mai multe distincții reprezentanţilor Combinatului de vinuri Cricova SA.

„Această Biserică, unică în felul – construcție materială este începând de astăzi, în urma sfințiriii, un edificiu spiritual, iar fiecare dintre voi, cei care ați contribuit la acest lucru precum și urmașii voștri, sunteți «pietre vii» ale acesteia”, a remarcat Mitropolitul Vladimir.

Biserica „Tuturor Sfinților care s-au proslăvit în pământul Moldovei” este o biserică impresionantă, atât prin “arhitectura” originală a acesteia, cât şi prin poziționarea ei. Acest locaș de rugăciune va deservi numeroșii turiști și pelerini din zeci de țări de pe mapamond, care zilnic vizitează vinăria națională a țării noastre.

Combinatul Cricova este situat într-un loc pitoresc, în regiunea de centru a Republicii Moldova a fost fondat în anul 1952, reprezentând un complex subteran unic, cunoscut în întreaga lume pentru labirinturile sale imense și în special pentru vinurile sale produse conform tradițiilor autohtone.

18644 large 15680200Datoria de stat totală a Republicii Moldova a atins un nou maxim istoric, ajungând la 53 miliarde 959,8 milioane lei la sfârșitul lunii mai, majorându-se de la începutul anului cu 1 miliard 947,2 milioane lei (+ 3,7%).

Valoarea istorică anterioară a fost înregistrată cu o lună mai devreme, la sfârșitul lunii aprilie, când datoria de stat totală a Republicii Moldova a fost de 53 miliarde 316,6 milioane de lei. Potrivit Ministerului Finanțelor din Moldova, creșterea datoriei totale de stat în perioada ianuarie-mai 2019 s-a datorat creșterii atât a datoriei de stat interne, cât și a datoriei de stat externe, exprimată în lei. În special datoria internă de stat în perioada de raportare 2019 a crescut cu 328,9 mil. Lei (+ 1,4%) - de la 23 de miliarde 058,6 mil. Lei (la sfârșitul lunii decembrie 2018) la 23 de miliarde 387,5 mil. Lei (la sfârșitul lunii mai 2019).
Totodată, datoria externă de stat în lei față de aceeași perioadă a crescut cu 1 mlrd 618,2 mln lei (+ 5,6%) - de la 28 mlrd 954 mln la 30 mlrd 572,2 mln lei. În același timp, ponderea datoriei de stat interne în volumul total al datoriei de stat a Moldovei a scăzut de la 44,3% la 43,3%, iar ponderea datoriei de stat externe a crescut cu aceeași valoare - de la 55,7% la 56,7%. În general, ponderea datoriei totale de stat în PIB a scăzut de la 27,4% la sfârșitul anului 2018 la 26% la sfârșitul lunii mai 2019.
În același timp, PIB-ul în 2018 s-a ridicat la 190 miliarde 016 milioane lei, iar prognoza la sfârșitul anului 2019 este de 207,9 miliarde lei. Ministerul Finanțelor a menționat că, la sfârșitul lunii mai 2019, ponderea datoriei de stat care urmează să fie plătită în termen de un an a fost de 17,4% din total, în timp ce programul "Gestionarea datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)" prevede parametrii de 15-25% (maxim).
Ponderea datoriei de stat interne în volumul total al datoriei de stat este de 43,3% (parametrii aprobați anterior: 35-50%), ponderea datoriei externe într-o anumită valută în volumul total al datoriei de stat externe la sfârșitul lunii mai 2019 este de 31% ( parametrii aprobaţi 20 -40%). Ponderea datoriei de stat cu o rată variabilă a dobânzii la volumul total al datoriei de stat la sfârșitul lunii mai a fost de 27,9%, parametrii aprobați fiind de 25-40%. După cum a raportat anterior InfoMarket, datoria de stat totală a Republicii Moldova în anul 2018 a crescut cu 352,2 milioane lei (+ 0,7%), ajungând la 52 miliarde 012,6 milioane lei până la sfârșitul lunii decembrie - un nou maxim istoric la acel moment.
În același timp, datoria de stat internă în anul 2018 a crescut cu 480,1 mil. Lei (+ 2,1%) - de la 22 de miliarde 578,5 mil. Lei (la sfârșitul lunii decembrie 2017) la 23 de miliarde 058,6 mil. Lei sfârșitul lunii decembrie 2018). În același timp, datoria de stat externă în lei pentru aceeași perioadă a scăzut cu 127,8 milioane lei (-0,4%) - de la 29 miliarde 081,8 milioane la 28 miliarde 954 milioane lei.

4e1d6cd6ca8a02a098a038f49427b336În centrul Chișinăului vom avea un cartier „model”, după cum l-a numit primarul interimar Ruslan Codreanu. Este vorba de spațiul dintre străzile Alexei Șciusev, Maria Cebotari, Mihail Kogălniceanu și Sfatul Țării, care urmează a fi amenajat.

Mai exact, se prevede reabilitarea zonei pietonale și iluminarea tuturor clădirilor istorice din zonă.

„Este un cartier frumos. Vreau să facem un cartier model, în care să avem trotuarele pavate, restabilite, bordurile restabilite, iluminat, mobilier urban. Astfel încât să începem de la centrul istoric și să ne extindem spre celelalte sectoare. Este primul proiect de așa gen prin vot municipal, la inițiativa unor consilieri municipali, să vedem cum amenajăm o zonă importantă pentru a crea confort pentru locuitorii orașului”, a declarat Ruslan Codreanu.

Valoarea proiectului este de trei milioane de lei. Responsabilii spun că urmează să instaleze felinare, să ilumineze toate trecerile de pietoni, dar și să amenajeze câteva locuri de parcare.

image37731730 9069bf4f2ef805a066ca3ec02b663063Casa Națională de Asigurări Sociale întrerupe temporar pensiile oferite moldovenilor din Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania și Germania care nu prezintă certificatul de viață, în fiecare an, pînă în data de 31 decembrie.
Condiția este reglementată în acordurile de securitate socială încheiate dintre Republica Moldova și aceste state. Certificatul de viață este eliberat de autoritățile din domeniul asigurărilor sociale din Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania și Germania.
”O data în an, pînă în data de 31 decembrie, imigranții moldoveni din aceste state, care beneficiază de pensii din Moldova, trebuie să solicite un certificat care să confirme că sînt în viață. Ulterior, documentul va fi expediat Casei Naționale de Asigurări Sociale din Republica Moldova, care va continua achitarea pensiei. Au fost situații cînd beneficiarii de pensii nu au prezentat certificatul de viață și pensiile au fost temporar suspendate.
Persoanele nu pierd însă banii, care sînt transferați abia după prezentarea certificatului. Este un mecanism care ne permite să ne asigurăm că pensia ajunge la beneficiar”, a explicat Iulia Saenco, șefa Direcției Relații Internaționale a casei Naționale de Asigurări Sociale. În baza acordurilor de securitate socială încheiate cu Bulgaria, Portugalia, România , Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania, Turcia și Germania, 570 de imigranți moldoveni primesc pensii pentru stagiul de muncă din Republica Moldova. În același timp, 750 de conaționali, care au revenit în țară, beneficiază de pensii din partea acestor state.


noi.md

26e8743238da7ac0b35e06717e984d5cUn număr de 28 de companii vor fi create sau dezvoltate după ce vor primi granturi de până la 250 mii de lei prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie (PARE 1+1). Titularii afacerilor au semnat, vineri 21 iunie, contractele de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 6,73 mln de lei (peste 336 mii de euro), transmite MOLDPRES. 

 

Afacerile ar urma să genereze investiții cumulative în economie de circa 17 mln de lei și vor asigura 69 de locuri de muncă. Din numărul total de solicitanți de susținere financiară nerambursabilă, 20 activează în agricultură, șase afaceri se vor desfășura în domeniul prestării serviciilor, iar două în industrie.

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brânzan, a declarat la eveniment că autoritățile vor face tot posibilul pentru a îmbunătăți programul și a identifica resurse financiare pentru extinderea acestuia. „Mă mândresc cu oamenii care au curaj să vină acasă și să investească în afaceri. Vom lucra intens ca să aducem cât mai mulți oameni acasă prin acest program investițional”, a precizat ministrul.

Directorul interimar al Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), Petru Gurgurov, a comunicat că din cele 28 de afaceri, 11 sunt start–up-uri, iar 17 sunt în faza extinderii. Totodată, nouă afaceri sunt inițiate sau administrate de femei, iar șapte vor fi gestionate de tineri. „Ideile de afaceri propuse de migranți vor fi realizate în 17 raioane din Republica Moldova, iar un beneficiar al Programului este din municipiul Chișinău. Beneficiarii vor investi remitențele provenite din 10 state: Belgia, Federația Rusă, Germania, Irlanda, Israel, Italia Marea Britanie, Republica Cehă, România și Spania”, a declarat Gurgurov.

De la începutul acestui an, prin Programul PARE 1+1 au mai fost aprobate 65 de proiecte investiționale. În anul 2019, pentru implementarea Programului „PARE 1+1” sunt planificate 40 mln de lei din bugetul de stat. Totodată, pentru perioada 1 iunie 2019 - 31 mai 2020, Uniunea Europeană a planificat adițional 15 mln de lei prin Programul „Suport pentru întreprinderile mici și mijlocii din zonele rurale”.

Programul guvernamental “PARE 1+1” este implementat de ODIMM cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.  Acesta are drept scop mobilizarea resurselor umane și financiare ale lucrătorilor migranți moldoveni în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova prin stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii de către lucrătorii migranți și beneficiarii de remitențe. Programul activează în baza algoritmului 1+1, astfel încât fiecare leu investit din remitențe este suplinit cu un leu în formă de grant.

moldpres.md

78afe4c28441f38c22af820af0a1a396Primarul interimar al municipiului Chișinău, Ruslan Codreanu, anunță că demite in corpore toți șefii Pieței Centrale. „De luni aici vor fi oameni noi”, a spus Codreanu.

De asemenea, edilul interimar sesizează conducerea MAI-ului și a Procuraturii Anticorupție cu privire la cazurile de intimidare și corupție care au loc aici. Primarul spune că agenții economici sunt impuși să plătească ilicit sume mari de bani pentru prelungirea autorizațiilor sau alte servicii.
19004781 big1561105985Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova condus de premierul Maia Sandu a fost făcut public. Acesta a fost plasat pe pagina oficială a cabinetului de miniștri, transmite MOLDPRES.

În document este stipulat că noul guvern va relua calea de integrare europeană a Republicii Moldova și va lucra pentru implementarea reală a Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. În același timp, guvernul s-a angajat să identifice soluțiile necesare pentru a susține inițiativele sociale pentru indexarea pensiilor, astfel încât pe termen lung pensia medie să atingă 42% din salariul mediu pe
economie.

Printre prioritățile noului cabinet de miniștri se numără eliberarea statului din captivitate și consolidarea independenței instituțiilor, scoaterea țării din izolare și relansarea urgentă a economiei, crearea condițiilor pentru asigurarea reală a bunăstării și pentru creșterea calității vieții.

”Viziunea noastră este să punem bazele unei economii care există nu doar datorită remitențelor, taxelor și banilor care vin de la partenerii externi, ci una bazată pe producția internă și creșterea productivității muncii. O economie care să genereze creștere sustenabilă și incluzivă, care să ofere locuri de muncă bine plătite atât pentru cei de acasă, cât și pentru cei plecați, dar care își doresc să revină”, este specificat în programul de activitate al guvernului.

Noul guvern își propune să restabilească relațiile cu FMI, să asigure debursarea ultimelor două tranșe acordate de acesta și să inițieze negocierile asupra următorului program cu FMI. Cabinetul de miniștri mai dă asigurări că va îndeplini condițiile din Acordul de asistență macrofinanciară și va asigura debursarea a 100 milioane euro din partea Uniunii Europene, precum și a suportului bugetar de 40 de milioane de euro.

În domeniul politicii externe, guvernul de la Chișinău va aprofunda cooperarea cu Uniunea Europeană, va aprofunda parteneriatul cu România și Ucraina, va consolida parteneriatul cu SUA și va promova un dialog instituțional constant, predictibil și realist cu Federația Rusă.

În ceea ce privește dialogul pentru reîntregirea statului, executivul condus de Maia Sandu susține că va elimina factori interni care alimentează conflictul și va promova ideea de creare a unui Fond de asigurare a procesului de reîntregire a statului, cu contribuția și monitorizarea internațională a activităților realizate.

În program mai este stipulat în particular că noul guvern va iniția proiecte de infrastructură a drumurilor, va investi în construcția rețelelor de aprovizionare cu apă și canalizare, va revizui coșul minim de existență, va majora Fondul național de dezvoltare a agriculturii și va întreprinde măsuri concrete pentru îmbunătățirea mediului de afaceri.

Cabinetul de miniştri condus de premierul Maia Sandu a fost învestit la data de 8 iunie curent.