s1200ароFostul director al companiei de stat MoldATSA, Sorin Stati, declară, referindu-se la contrabandă, că de vinerea trecută, cînd a demisionat Guvernul Filip, „prin Aeroport nu a mai plecat nimic. Contrabandiștii așteaptă”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Politica Nataliei Morari” de la TV8.
Potrivit lui, în sistem ar exista oameni care dețin probe cu privire la schemele de contrabandă cu diferite mărfuri, ar exista oameni care au fost forțați să se implice în aceste scheme numai că aceștia ezită să iasă în public.
„Un pic ezită pentru că dacă la început era spiritul acesta revoluționar al schimbărilor, acum acesta dispare și lor li se face frică. Ei presupun, ei cred că nimic nu se va schimba. Va fi oleacă de zarvă și schemele de contrabandă cum au fost la toate guvernările, așa vor rămîne și aici. Eu pot să spun un lucru – de vinerea trecută, cum a demisionat Guvernul Filip, prin Aeroport nu a mai plecat nimic. Contrabandiștii așteaptă”, spune Sorin Stati.
Potrivit lui, oamenii care se ocupă cu contrabanda caută acum posibilități pentru a-și continua activitatea. Sorin Stati a dezvăluit în emisiunea de la TV8 mai multe scheme de contrabandă cu țigări, tutun, alcool etilic, anabolizandte și chihlimbar. Ministrul de Interne, Andrei Năstase, l-a invitat la MAI imediat după emisiune pentru a fi audiat.

GheorgheMacoveiEscrocheria s-a transformat într-o bâtă ușor de manipulat în sensul intentării de dosare penale pentru condamnarea persoanelor care sunt mai puțin protejate. Este opinia avocatului Gheorghe Macovei, care a relatat într-o conferință de presă la IPN, cazul unei femei condamnate la nouă ani de închisoare pentru un împrumut pe care l-a întors de două ori.

Potrivit avocatului, clienta sa este fondatorul și administratorul unei companii care avea în gestiune livezi de nuci. În 2012, femeia a obținut de la prietenii fostului soț un împrumut de 400 de mii de lei pentru a-și plăti ratele la creditul bancar contractat. Banii i-a luat pentru o lună și i-a restituit la timp, prin intermediul fostului soț. După doi ani, în 2014, apare creditorul. Acesta afirmă că banii nu au ajuns la el și, având recipisa semnată de femeie, îi cere în instanță să-i restituie banii.

Gheorghe Macovei spune că, în momentul în care în dosarul civil avocatul femeii a solicitat expertizarea recipiselor anexate, se intentează un dosar penal pentru escrocherie pe numele clientei sale. Având în vedere că avocatul în procesul civil a negat semnătura pe o recipisă din 2014, s-a considerat că clienta sa a negat datoria, nu o recunoaște și, respectiv, a făcut un fapt de escrocherie. Femeia este reținută, iar în 2016 este condamnată la 9 ani de închisoare. Chiar dacă a întors repetat împrumutul.

Curtea de Apel respinge recursul și dosarul ajunge la Curtea Supremă de Justiție, care decide rejudecarea cauzei. Curtea de Apel Chișinău își menține sentința și 2018 iarăși se face recurs la Curtea Supremă, o decizie nefiind încă pronunțată. Următoarea ședință urmează să aibă loc pe 25 iunie.

Dacă CSJ își va menține poziția și va constata erorile comise de instanțele ierarhic inferioare, va fi nevoită să recunoască problema de sistem privind escrocheria și interpretarea ei, spune avocatul.  Dacă va menține deciziile Curții de Apel, ia două decizii contrare și „nu este departe o eventuală condamnare la CEDO pentru aplicarea neuniformă a legii în același caz”.

Potrivit lui Gheorghe Macovei, „argumentul care stă pe masa Curții Supreme de Justiție este că, dacă persoana s-a plâns că are probleme financiare și a cerut bani, deja ar fi dorit să înșele, să nu întoarcă banii înapoi”. Avocatul crede că scopul persoanelor implicate în caz a fost distrugerea afacerii femeii. Dintr-o afacere de milioane de lei a ajuns, de doi ani, în proces de insolvabilitate.

„În măsura în care o neexecutare a unei relații civile poate fi ușor transformată într-o faptă penală, condamnată penal, fiecare dintre noi riscăm același lucru”, a declarat Gheorghe Macovei. Avocatul spune că „să fii condamnat la 9 ani de pușcărie pentru un împrumut pe care l-ai restituit nu are nici o încadrare logică și nici legală”.

Femeia este deocamdată în libertate până la pronunțarea unei sentințe definitive.

Sandu privDeclarația a fost făcută de prim-ministru la ședința de joi a guvernului. Ea a menționat că, în general, tranzacțiile de privatizare și concesionare a bunurilor de stat din ultimii ani au fost ilegale și netransparente, care au adus prejudiciu statului, trebuie să fie investigate, mai ales cazurile de privatizare a Air Moldova și de concesionare a tuturor autogărilor.
Sandu a amintit că în parlament a fost creată o comisie de anchetă pentru investigarea tuturor cazurilor de privatizare și dare în concesiune a proprietății de stat, începând cu 2013 și a chemat specialiștii de la Agenția proprietății publice să ofere toate informațiile necesare deputaților din această comisie.
Șeful guvernului a chemat pe toți cei care administrează bunurile și activele de stat să nu ia decizii ilegale, deoarece aceasta nu va fi tolerat de guvern, iar cei vinovați vor fi pedepsiți. ”Ei vor răspunde conform legii și nu vor putea să facă trimitere că cineva le-a dat indicații. Vă rog să aveți o atitudine responsabilă față de aceasta”, a spus premierul.

Adidas a pierdut marca cu cele trei dungi paralele Decizia luata de Tribunalul UE 58464 1560965237Cele trei dungi paralele, marca folosită de producătorul german de echipamente sportive Adidas, nu mai sunt recunoscute la nivel european drept marcă înregistrată a companiei. Marca nu are un caracter distinctiv şi în consecinţă nu poate beneficia de o protecţie juridică, a decis miercuri Tribunalul Uniunii Europene, scrie Digi24.

În anul 2014, Adidas a înregistrat la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) o marcă înregistrată constând în trei linii negre paralele pe un fundal alb. În cererea de înregistrare, marca a fost descrisă de Adidas ca fiind alcătuită din „trei benzi paralele echidistante cu aceeaşi lăţime, aplicate pe produs în indiferent ce direcţie”. Însă această marcă înregistrată a fost anulată în 2016 după ce un competitor belgian, Shoe Branding Europe, a susţinut că acest logo nu este suficient de distinct. În replică, Adidas a făcut contestaţie la decizia din 2016.

Miercuri, Tribunalul Uniunii Europene confirmă decizia de anulare, respingând acţiunea formulată de Adidas împotriva deciziei EUIPO. Tribunalul precizează, mai întâi, că marca în cauză nu este o marcă dinamică ce ar fi alcătuită dintr-o serie de elemente care s-ar repeta cu regularitate, ci o marcă figurativă obişnuită. Tribunalul reţine apoi că formele de utilizare care se îndepărtează de la caracteristicile esenţiale ale mărcii, cum ar fi sistemul său de culori (benzi negre pe fond alb), nu pot fi luate în considerare, se arată în decizia Tribunalului UE.

De asemenea, Tribunalul a respins argumentul Adidas că acest logo a dobândit caracter distinctiv prin utilizarea sa pe întreg teritoriul UE, subliniind că probele prezentate de Adidas erau referitoare doar la cinci state membre şi nu puteau fi extrapolate la ansamblul teritoriului Uniunii.

Adidas poate face recurs la această decizie a Tribunalului la Curtea Europeană de Justiţie. Însă nu toate dosarele sunt şi revizuite de Curtea Europeană de Justiţie, instanţa juridică supremă a UE.

83447 eco.lUn nou proiect de asistență tehnică destinat sectorului IMM pentru perioada anilor 2019-2021, a fost lansat cu suport japonez. Scopul său principal este extinderea de consultanță specializată în afaceri la nivel național. Serviciile vor fi asigurate prin intermediul Centrului de Consultanță și Asistență în Afaceri, Rețelei Incubatoarelor de Afaceri din Moldova, gestionate de către ODIMM și Autorităților Publice Locale, comunică mybusiness.md.

În cadrul ședinței de deschidere a proiectului de Asistență Tehnică expertul Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională Takashi Kimura a reiterat suportul acordat de către Guvernul Japoniei în îmbunătățirea mediului antreprenorial din Republica Moldova. Totodată, a fost prezentat scopul și obiectivele propuse și coordonate acțiunile, care urmează a fi realizate cu responsabilii din cadrul ODIMM.

Directorul general interimar ODIMM, Petru Gurgurov, a mulțumit părții nipone pentru suportul oferit IMM-urilor din Republica Moldova. „Odată cu crearea Centrul de Consultanță și Asistență în Afaceri instituția noastră a primit un instrument  eficient  de susținere a potențialilor antreprenori și IMM-urilor, care sunt la etapa de extindere sau de accesare a piețelor externe. Extinderea acestor servicii la nivel regional va permite beneficiarilor să aibă acces la informare și consultanță în toate cele 11 incubatoare de afaceri din rețeaua RIAM”.

Părțile au apreciat pozitiv proiectele anterioare de dezvoltare a serviciilor de consultanță, implementate de ODIMM, cu asistența tehnică din partea Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională.

ODIMM a beneficiat de Asistență Tehnică din partea Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională pentru dezvoltarea Serviciilor de Consultanță în Afaceri. În anul 2012, a fost creat Centrul de Consultanță și Asistență în Afaceri. Suportul experților japonezi a fost necesar pentru elaborarea conceptului şi mecanismului  de funcționare a Centrului de Consultanță. În 2015, aceștia au contribuit la elaborarea Manualului Administrativ al Rețelei Incubatoarelor de Afaceri din Moldova, precum și a Manualului Serviciului de Consultanță Standardizată.

ice wine regele vinurilor de desert ce ice wine uri se produc in moldova

Pentru a produce un ice wine, strugurii sunt presați în stare înghețată când concentrația de zaharuri devine maximă.

Denumirea de Ice Wine (vin de gheață) vine din limba germană (Eiswein) și anume aici, în Germania, acest produs a fost fabricat pentru prima dată, în urmă cu peste 200 de ani. Este o varietate de vin de desert, o licoare dulce și aromată, care, de obicei, este păstrată și comercializată în sticle cu volum mai mic, povestește madein.md.

Strugurii utilizați la fabricarea acestui vin sunt de obicei lăsați pe viță, uneori până la sfârșitul lunii decembrie sau chiar ianuarie, pentru a atinge niveluri ridicate ale concentrației de zahăr înainte ca aceștia să înghețe din cauza temperaturilor și mai scăzute. În cele mai multe cazuri, strugurii sunt culeși la o temperatură de - 7 sau - 8 grade C. Astfel se primește un produs cu un conținut rezidual de zahăr între 180 g/l și 320 g/l.

Statele care produc cel mai mult Ice Wine sunt Germania și Canada, dar acest produs poate fi întâlnit și în alte țări europene precum Ungaria, Polonia, România, Moldova, Spania, Suedia, Elveția, Danemarca sau Georgia.

Ice Wine-ul poate fi produs din orice soi de struguri, dar cele mai comune sunt Riesling, Cabernet Franc, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Neuburger, Chardonnay sau Cabernet Sauvignon. Dacă vinul este produs din soiuri albe, acesta tinde să fie galben palid sau auriu deschis, nuanțe care dispar odată cu maturarea lui, iar cel din soiurile roșii, tinde să aibă nuanțe de vișiniu deschis sau roz.


Pentru a produce vinul de gheață, bobițele sunt culese manual, adeseori în timpul nopții, pentru a păstra o temperatură constantă, după care ele sunt presate în timp ce încă sunt înghețate. Zahărul și alte componente chimice nu îngheață la aceasta temperatură, doar apa. După presare, cristalele de apă sunt înlăturate, rezultatul fiind un sirop foarte dulce, care mai târziu va trebui trece printr-o perioada lungă și lentă de fermentație, având ca rezultat, produsul final. Dacă înghețul nu are loc când strugurii sunt la nivelul optim de coacere, întreaga producție riscă să fie pierdută, deoarece aceștia vor putrezi pe viță. De asemenea există riscul, în cazul înghețurilor severe, ca acest lichid să nu poată fi extras și vinul nu va putea fi produs.

Ar fi important să menționăm că în ultimii ani cercetătorii au creat și perfecționat un sistem prin care strugurii sunt înghețați în mod artificial, cu ajutorul unui utilaj criogenic. Însă conform legislației unor state care produc acest vin prin metoda tradițională, este interzisă folosirea termenului de Ice Wine pentru vinurile produse prin utilizarea metodei criogenice de înghețare. Din această cauză, pe eticheta anumitor ice-wine-uri de import, vom întâlni nume precum „Iced Wine”,„Vino Gelato” sau „Cryo-Cluster”. Legislația Republicii Moldova nu face o distincție între vinurile produse după metoda clasică sau cea criogenică și permite utilizarea denumirii de Ice Wine în ambele cazuri.

Vinul de gheaţă este un lux, iar pentru prepararea unei sticle cu capacitatea de 0,375 l e nevoie de 15 kg de struguri. Cu toate acestea pe piața locală avem deja un număr considerabil de ice wine-uri pe care le vom prezenta mai jos:

Château Vartely

Denumire: Ice Wine Riesling
Struguri: Riesling;
Culoare: Alb;
Alcool: 10.5%.

Denumire: Ice Wine Muscat Ottonel
Struguri: Muscat Ottonel;
Culoare: Alb;
Alcool: 10.5%.



Purcari

Denumire: Purcari Icewine
Struguri: Muscat Ottonel, Traminer;
Culoare: Alb;
Alcool: 12.5%.



Cricova

Denumire: Cricova Ice Wine
Struguri: Muscat Ottonel;
Culoare: Alb;
Alcool: 13%.

Denumire: Zeus Ice Wine
Struguri: Muscat;
Culoare: Alb;
Alcool: 13,5%.



Castel Mimi

Denumire: Ice Wine Muscat
Struguri: Muscat;
Culoare: Alb;
Alcool: 9%.

Denumire: Ice Wine Riesling
Struguri: Riesling;
Culoare: Alb;
Alcool: 8%.



Bostavan

Denumire: Ice Wine Floare de Dor
Struguri: Muscat-Ottonel, Traminer;
Culoare: Alb;
Alcool: 10.5%.

Dionysos-Mereni/ Carlevana

Denumire: Ice Wine Ambrozia
Struguri: Riesling Rhein;
Culoare: Alb;
Alcool: 12%.

Denumire: Ice Wine Brumăriu Riesling
Struguri: Riesling;
Culoare: Alb;
Alcool: 10%.

Asconi

Denumire: Ice Wine Riesling
Struguri: Riesling Rhein;
Culoare: Alb;
Alcool: 11.2%.

Denumire: Ice Wine Muscat
Struguri: Muscat;
Culoare: Alb;
Alcool: 10.5%.

Denumire: Ice Wine Cabernet Sauvignon
Struguri: Cabernet-Sauvignon;
Culoare: Roz;
Alcool: 9.5%.

Fautor

Denumire: Fautor Ice Wine 2016
Struguri: Muscat-Ottonel, Traminer;
Culoare: Alb;
Alcool: 12.5%.



Lion Gri

Denumire: Chateau D’or Riesling Ice Wine
Struguri: Muscat-Ottonel, Traminer;
Culoare: Alb;
Alcool: 10.5%.

KVINT

Denumire: Riesling Ice Wine
Struguri: Riesling;
Culoare: Alb;
Alcool: 10.2%.

Denumire: Viorica Ice Wine
Struguri: Viorica;
Culoare: Alb;
Alcool: 10.5%.

madein.md

sursa foto: casalarga.com

consessionPotrivit unei hotărâri a parlamentului, din componența comisiei vor face parte 7 deputați: Vlad Batrâncea și Petru Burduja (PSRM), Radu Marian (PAS), Igor Munteanun (PPDA), Nicolae Ciubuc și Igor Vremea (PDM). Încă un loc este pentru reprezentantul Partidului Șor. Președintele comisiei va fi Igor Munteanu, iar vicepreședinte – Nicolae Ciubuc. Secretar va fi Petru Burduja.
Autorii inițiativei au menționat că privatizarea în Moldova în ultimii ani a avut un caracter amplu, dar netransparet.
Au fost vândute multe active strategice, inclusiv Banca de Economii, Tutun-CTC, Air Moldova, date în concesiune Aeroportul Chișinău și toate autogările și trebuie de evaluat corectitudinea deciziilor luate, deoarece, în opinia experților, la bază nu au stat justificări economice, privatizarea, vânzarea activelor, darea în concesiune s-a făcut netransparent, statul a fost prejudiciat. În multe procese, interesele statului au fost afectate. Ca urmare, comisia va analiza toate cazurile de privatizare și dare în concesiune a obiectivelor cheie, începând cu 2013 și până acum.
Comisia va prezenta un raport în decurs de 120 de zile, deoarece va avea mult de lucru. Șeful fracțiunii PSRM Vlad Batrâncea a menționat că există câteva obiectobe de stat mari care au fost transmise în mâini private la preț mic și acest lucru a fost argumentat prin faptul că statul nu poate fi manager bun. Batrâncea a amintit istoria transmiterii investitorilor privați a Băncii de Economii, Aeroportului Chișinău, Tutun CTC, etc.
”Trebuie să analizăm toată situația legată de aceste întreprinderi, ținând cont de prejudiciul adus intereselor naționale. Vom propune majorității parlamentare să revadă lista întreprinderilor pentru privatizare ca să nu admitem pierderea întreprinderilor strategice care pot și trebuie să aducă venit statului”, a spus Batrâncea.

stema sisMajoritatea ACUM-PSRM a votat revenirea Serviciului de Informații și Securitate în subordinea președintelui Republicii Moldova.
Astfel SIS va nu va mai fi în subordinea Parlamentului, dar a lui Igor Dodon. Noi prevederi. Cine va decide acordarea pazei de stat demnitarilor Socialistul Vasile Bolea a declarat că prin proiectul prezentat se dorește restabilirea atribuțiilor șefului statului privind securitatea statului.
Proiectul nu a fost publicat pe site-ul Legislativului. Se cunoaște doar denumirea proiectului de lege „pentru modificarea unor acte legislative (Legea privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova-art.1, 13; Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate-art.17, 40, 44)”.
„Mă adresez deputaților din fracțiunea blocului ACUM, este o tentativă de a transforma SIS într-o filială a serviciilor străine atît timp cît președintele este investigat că deservește interesele străine”, a delcarat deputatul PDM, Alexandru Jizdan. Socialistul Vlad Bătrîncea a propus aplicarea articolului 108 prin care nu se mai acceptă dezbateri la proiectul de lege.
„Credem cu toții că nu avem nevoie de lecții din partea celor care au subminat puterea în stat. De aceea propunem implementarea articolului 108 ca să terminăm cu aceste dezbateri”, a declarat Bătrîncea. Igor Grosu, deputat ACUM a declarat că această practică se folosește în majoritatea țărilor UE. „Vom scoate acest serviciu de sub controlul unui partid care a folosit SIS împotriva oponenților politici. Noi vom monitoriza îndeaproape acest serviciu”, a declarat Grosu.
La un moment dat socialistul Ceban a venit cu acuzări îndreptate asupra PDM și anume că nu sînt constructivi așa cum au declarat.
„Vreți să munciți și să fiți constructivi e bine, dacă nu, sînteți liberi să faceți ce vreți”, a declarat Ceban. Democratul Sîrbu a adăugat că PDM va ataca legal toate deciziile care nu sînt transparente și nu au fost consultate.


noi.md

Marți, 18 Iunie 2019 13:34

Designul timbrelor de acciz, aprobat

b64d9c6f 7bcb 4aec b456 cea57359cd88Pe timbrul de acciz pentru articolele din tutun de import se tipărește codul de bare, iar pe cele autohtone – codul din litere și cifre. Codul de bare, structura și modalitatea de creare a seriei și numărului se aprobă de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), după coordonarea cu Ministerul Finanțelor.

În Monitorul Oficial din 14 iunie 2019, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 91 din 7 iunie curent cu privire la aprobarea design-ului mărcii „Timbru de acciz”. De asemenea, sunt abrogate cerințele tehnice ale timbrelor de acciz din 18 ianuarie 2012, aflate în uz. Prevederile au intrat în vigoare în ziua publicării.

Timbrul de acciz se imprimă pe hârtie specială, cu lungimea de 44 ± 0,5 mm și lățimea de 20 ± 0,5 mm. Elementele de securitate ale hârtiei și cele de securitate la imprimare se aprobă de CTIF. Totodată, densitatea hârtiei trebuie să fie de 70 ± 3 gr/m2, iar pe timbrul se vor tipări inscripțiile: „REPUBLICA MOLDOVA”; „TIBRU DE ACCIZ”; „ARTICOLE DE TUTUN”.

Timbrele de acciz la articolele din tutun de import în cazul agenților economici din Republica Moldova, cu excepția celor din raioanele de Est ale țării, vor avea următorul design:

Pentru agenții economici din raioanele de Est, timbrele de acciz la articolele de tutun de import a fost aprobat conform imaginii următoare:

Acesta este modelul timbrelor de acciz la articolele din tutun autohtone.

Timbrul de acciz pentru producția alcoolică, la fel, se imprimă pe hârtie specială, cu inscripții și semne distinctive speciale, cu aplicarea fâșiei holografice, ce se aplică pe ambalajul de consum. Aceasta reprezintă un element de difracție cu imagine optic variabilă care conține grile, cu capacitatea de a modifica lumina. Această proprietate va fi utilizată pentru a crea diferite efecte, precum imagini bi- sau tridimensionale sau efecte cinematice și de modificare a culorilor.

Densitatea hârtiei în cazul timbrului de acciz pentru producția alcoolică este similară celei pentru produsele din tutun, pe care vor fi imprimate codul de bare și inscripțiile: „REPUBLICA MOLDOVA”; „TIMBRUL DE ACCIZ” și ”PRODUSE ALCOOLICE”.

Ordinul mai prevede că identificarea producției poate fi efectuată accesând pagina web www.vinmoldova.org sau la numărul de telefon 022 82 22 28. Totodată, în funcție de tipul produselor alcoolice, pe timbrul de accize tipăresc și inscripțiile:
VINURI
• DIVINURI
• BĂUTURI ALCOOLICE TARI
• ALTĂ PRODUCȚIE ALCOOLICĂ
.

Timbrele de acciz la producția alcoolică pentru agenții economici din RM, cu excepția celor din raioanele de Est, au următoarea imagine:



Timbrele de acciz pentru agenții economici din raioanele de Est vor arăta astfel:

Potrivit Ordinului, fabricarea și comercializarea timbrelor de acciz pentru articolele din tutun și pentru producția alcoolică va fi asigurată de CTIF.

Reamintim că recent a fost aprobată o hotărâre de Guvern ce prevede că designul mărcii de acciz se elaborează și se aprobă de Ministerul Finanțelor.
chircaDirectorul Institutului Economiei de Piață, Roman Chirca, susține că actualmente situația trezorerială este fără precedent de bună din toată istoria Republicii Moldova. Potrivit lui, transferul de putere de la fosta guvernare la actuala s-a produs fără pierderi. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Fabrika” de la postul de televiziune Publika TV, transmite IPN.

„Din ceea ce a declarat ex-ministrul de finanțe, Ion Chicu, avem în conturile trezoreriale circa trei miliarde de lei. De fapt, lucrurile vor continua și mai departe așa, dacă se va menține acest regim. Chiar și fără intervenție financiară externă și Guvernul Sandu poate continua și implementa acele obiective prevăzute de legea bugetului”, a declarat expertul.

Roman Chirca spune că transferul de putere care a avut loc în 2010 a avut loc în condițiile când bugetul de stat preconizat de 18 miliarde de lei, în final, a fost realizat la nivel de 13 miliarde, respectiv, cu minus de cinci miliarde. Potrivit lui, actualmente transferul de putere s-a produs fără pierderi și dacă mai departe se va menține acest ritm, probabil că va fi realizat cu succes.

Politologul Anatol Țăranu consideră că este bine ca actuala guvernare să multiplice beneficiile financiare existente și să meargă în creștere. În ceea ce privește finanțarea externă, Anatol Țăranu consideră că este foarte puțin timp ca UE să deblocheze susținerea financiară. Potrivit lui, Bruxelles-ul ține cont de faptul că la Chișinău guvernează inclusiv și forțe pentru care UE este mai degrabă o sperietoare decât un obiectiv spre care trebuie de tins.

„Eu cred că Uniunea Europeană este posibil să finanțeze politici reale. Dacă se vor manifesta politici care intră în contradicție cu ceea ce spune și ceea ce dorește să vadă UE în Republica Moldova, finanțe nu vor veni nici pentru forțele care se pronunță pro-europene. De acum încolo UE va judeca după fapte: vor exista politici europenești, vor exista și bani. Dacă nu, atunci nu vor fi nici bani”, spune Anatol Țăranu.

Fostul ministru de finanțe, Ion Chicu, a făcut public un raport despre situația financiară a Republicii Moldova la ora actuală. Potrivit lui, actualmente în conturile bancare ale Ministerului Finanțelor existăt mijloace bănești în sumă de 3,27 miliarde de lei.