Proiectul Arena Chișinău a fost inițiat fără ca infrastructura de conectare la utilități publice, apă și canalizare, gaz, telecomunicății și energie electrică să fie planificată și bugetată. Mai mult, s-a uitat chiar și de căile de acces.

Informațiile au fost prezentate astăzi de către reprezentanții de la Agenția Proprietății Publice (APP) și Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) în cadrul unei conferințe de presă.

„Avem un teren de 69 de hectare care a fost trecut din domeniul public în cel privat. Asta înseamnă că în cazul în care statul nu execută obligațiunile financiare, acest teren poate fi privatizat, împărțit în parcele mai mici. La fel ca și bunurile imobile. Avem un edificiu care urmează să fie dat în exploatare, dar fără personal dedicat în compania care gestionează. Nici nu a fost gândit un număr de personal pentru gestiunea arenei. Exploatarea ei nu poate aduce un venit suficient pentru achitarea datoriilor față de firma de construcții”, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Eugeniu Moraru.

Potrivit responsabililor de la APP și MEI, costul proiectului tinde să devieze foarte mult de a suma inițială, în procesul de licitație au fost admise încălcări, iar procesul de pregătire a exproprierilor a fost lansat foarte târziu.

„Infrastructura de conectare la utilități publice apă și canalizare, energie electrică, gaz, telecomunicații nu au fost planificată și bugetată. În cea ce ține de căile de acces, proiectele tehnice nu au fost executate, avem doar schițe. Prima intrare se suprapune cu un teren proprietate privată, iar a doua e de pe magistrala Orhei. Conform standardelor tehnice, proiectul trebuie să arate cu totul altfel. În scurt timp sperăm să avem proiectul tehnic. În septembrie 2019, Arena Chișinău trebuia deja să fie conectată la serviciile publice”, a menționat Ion Potlog, consilierul Ministrului Economiei și Infrastructurii.

În cadrul conferinței de presă, directorul Agenției Proprietății Publice a lansat un apel către agenții economici să vină cu propuneri privind valorificarea terenului de 69 de hectare din jurul Arenei Chișinău.

„Și asta ca să valorificăm un flux de vizitatori necesar pentru valorificarea corectă a acestui bun și menținerea lui nu doar din bugetul de stat, ci o posibilă autogestiune”, a spus Eugeniu Moraru.

Amintim că fostul Guvern Filip a majorat cu peste 1 milion 529 de mii de euro investiția pentru construcția centrului multifuncțional „Arena Chișinău” de lângă Stăuceni. Potrivit unei hotărâri propuse de Ministerul Educației, banii suplimentari sunt necesari pentru construcția unei rețele de apă și canalizare, întrucât cea deja existentă în zonă „nu corespunde rigorilor tehnice pentru deservirea unui astfel de obiect”.

Astfel, lucrările urmează să fie acoperite financiar de compania turcă Summa, banii însă urmează să fie întorși într-o perioadă de 11 ani.

Anterior, s-a anunțat că proiectul Arena Chișinău va costa 43 de milioane de euro.

De precizat că partenerul privat, compania Summa din Turcia, este singurul care s-a arătat interesat de concursul organizat de autoritățile de la Chișinău.

jurnal.md

La 9 septembrie curent în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) erau înregistrate 12356 locuri de muncă vacante, mai puține decât au fost înregistrate în luna august (13323).

Potrivit datelor, cei mai mulți potențiali angajați sunt căutați în municipiile Chișinău (4909) și Bălți ( 1942), iar cele mai puține locuri vacante sunt la Dubăsari (19). În UTAG sunt înregistrate 186 locuri vacante.

Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2078 locuri, constituind circa 17% din numărul total.

Astfel, pe piața muncii sunt așteptați 188 specialiști în activitatea financiară, economică sau comercială, dintre care 93 contabili.

Cele mai multe locuri libere sunt destinate însă specialiștilor din domeniul sănătății – 408, dintre care 154 sunt pentru medici specialiști și 121 – pentru asistenții medicali.

Pentru inspectori și ofițeri se propun 273 de locuri de muncă, pentru specialiștii în învățământ – 222, pentru ingineri și tehnicieni – 193, iar pentru cei din sfera marketingului – 141. De asemenea, sunt înregistrate 77 locuri vacante pentru specialiștii superiori și principali, 47 pentru consultanții din diverse ramuri, 41 pentru programatori etc.

Pentru persoanele cu nivel de instruire secundar profesional și pentru muncitorii necalificați, ANOFM oferă 10278 locuri de muncă, ceea ce constituie 83% din numărul total.

În industria textilă, tradițional, sunt înregistrate cele mai multe locuri vacante – 2959, majoritatea fiind destinate cusătorilor – 2737. În domeniul transportului și telecomunicațiilor sunt libere 973 de locuri de muncă, în domeniul vânzărilor – 560, în construcții – 331. Pentru operatori, aparatiști și mașiniști la instalații pe piața muncii sunt înregistrate 841 locuri vacante, iar pentru lucrătorii calificați în întreprinderile industriale – 807.

De asemenea, pe piața muncii mai sunt înegistrate 1264 locuri vacante pentru muncitorii auxiliari.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM)

O autostradă care ar conecta Republica Moldova cu infrastructura rutieră europeană și coridorul economic european ar putea devină reală în cel puțin zece ani. Actualmente, proiectul „Moldova vrea autostradă” (legătura cu autostrada Munchen – Viena - București – Târgu Mureș – Iași – Chișinău – Odessa) este în perioada de validare, urmând să continue cu un studiu de impact. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrului unei ședințe a Clubului Presei Economice, transmite IPN.

„Vrem să oferim pentru actorii din cele trei țări (n.r. Moldova, Ucraina și România) oportunitatea ce aduce această conectare cu coridorul european și impactul în special pentru Republica Moldova pe integrare europeană. Acesta, în paralel cu interconectarea energetică, ar putea să ne asigure o conectare sporită cu spațiul economic european”, a declarat directorul Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, Iurie Calestru.

Conform aproximărilor experților internaționali, costul autostrăzii ar ajunge la un miliard de euro pentru segmentul Ungheni-Chișinău și 1,8 miliarde de euro pentru secțiunea Chișinău-Odessa. Costul studiului de fezabilitate ar ajunge la zece milioane de euro pentru segmentul Ungheni-Chișinău și 22 de milioane de euro pentru secțiunea Chișinău-Odessa.

Potrivit lui Iurie Calestru, un studiu de impact al unui astfel de proiect, dar și un vox populi privind autostrada ar putea fi făcut chiar anul viitor, dacă se va putea obține susținerea Delegației Uniunii Europene. „Studiul de impact ne-ar ajuta să avem un document cadru care ar servi o bază solidă pentru studiile prefezabilitate, iar vox populi ne-ar ajuta să avem protocolul dorinței cetățenilor”.

El mai spune că discuții în acest sens, între Guvern, Delegația Uniunii Europene și instituțiile financiare internaționale sunt planificate pentru 2020. Potrivit lui Iurie Calestru, există interesul partenerilor externi de a susține inițiativa.

Andrei Cuculescu, expert în infrastructura proiectelor la Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, spune că autostrada pe teritoriul Republicii Moldova ar putea reprezenta continuitatea autostrăzii care se construiește actualmente în România. Dânsul susține că ar fi cazul ca lucrurile să se miște din loc, pentru că procesul de pre-proiect este de durată.

„După elaborarea studiului, se purcede la expropriere care poate dura doi ani, în paralel se poate elabora proiectul și, când se aprobă, se anunță licitația. Până la începerea lucrărilor vor trece minimum cinci ani de zile. Executarea lucrărilor depinde de numărul de companii care o construiesc, în minim 8-10 ani”, susține expertul.

Viorel Miron, președintele Asociației de Dezvoltare a Turismului, consideră că, odată cu creșterea calității infrastructurii drumurilor, crește și calitatea investițiilor conexe turismului de-a lungul culoarului de acces, lucru care poate fi calculat. De aceea expertiza proiectului autostrăzii trebuie să se răspundă la întrebările ce țin de impactul pe domenii precum: impactul autostrăzii asupra mediului, plusvaloarea pe care o aduce aceasta, impactul asupra societății sau asupra turismului.

Proiectul „Moldova vrea autostradă” a fost lansat de Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor.

ipn.md

Autoritățile Republicii Moldova ar fi transmis autorităților elvețiene o solicitare de asistență juridică în legătură cu anchetarea fostului președinte al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc, scrie swissinfo.ch. 

Oficiul Federal al Justiției (FOJ) din Elveția a recepționat cererea pe 26 august curent, potrivit săptămânalului NZZ am Sonntag și agenției de știri elvețiene SDA-Keystone.

Potrivit sursei citate, cererea a fost recepționată de Oficiul Federal al Justiții (FOJ), pe 26 august, și transmisă Parchetului public din Zurich, principalul centru financiar al Elveției.

FOJ nu a oferit detalii despre cerere. Cu toate acestea, potrivit ziarului de limbă germană, nu se poate exclude că Procuratura Republicii Moldova ar solicita ca fondurile lui Plahotniuc depuse la băncile din Zurich să fie înghețate.

Contactat de redacție, purtătorul de cuvânt al Procuraturii Generale, Emil Gaitur, a declarat că verifică dacă a fost transmisă o astfel de cerere autorităților elvețiene.

Ministrul de Interne, Andrei Năstase, a declarat anterior că la MAI a fost inițiată o anchetă penală în privința fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.

Anterior Ministerul Afacerilor Internele (MAI) al Republicii Moldova a intrat în posesia unor scrisori parvenite din partea autorităților elvețiene. Potrivit acestora, autoritățile moldovenești urmau să confirme că au primit informații ce indicau că există suspiciunii de spălare de bani pe numele lui Vladimir Plahotniuc, termenul limită fiind 21 iunie curent.

tv8.md

Comercializarea și exportul deșeurilor și resturilor de metale feroase și neferoase, de baterii și acumulatori uzați, inclusiv în stare prelucrată, ar putea fi interzisă timp de două luni.

Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege privind instituirea moratoriului asupra activității de comercializare și export de către agenții economici aflați pe teritoriul Republicii Moldova și care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar al articolelor menționate a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat în componență nouă.

Proiectul este elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii în contextul realizării acțiunii stabilite în Planul de activitate al Guvernului privind demonopolizarea sectoarelor prioritare identificate ale economiei naționale.

În nota proiectului se menționează că, deși genul de activitate implică o serie de riscuri pentru viața și sănătatea oamenilor, Legea privind deșeurile nu stabilește anumite cerințe prudențiale în acest sens.

Astfel, proiectul a fost elaborat cu scopul identificării unor soluții la aceste provocări, precum și pentru oferirea posibilității autorităților a determinării altor probleme cu care se confruntă acest sector.

Autorii mai propun extinderea termenului menționat cu încă 2 luni, în cazul în care Guvernul, la expirarea acestui termen, va considera că este necesară prelungirea termenului indicat.

Implementarea proiectului nu implică costuri suplimentare din bugetul de stat.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Ministerul Economiei și Infrastructurii

Pe lângă aceste detalii, mediul în care se realizează producţia, respectiv maturarea are o puternică influenţă asupra produsului finit, Scoţia fiind un ţinut aparte cu coaste abrupte, plaje stâncoase, văi şi câmpii montane. Toate acestea contribuie la „construirea“ unui produs unic destinat cunoscătorilor care recunosc şi apreciază licoarea, care înţeleg ceea ce contează cu adevărat şi sunt dornici să exploreze şi să descopere, adaugă ea.

Dragoş Mateescu, Single Malt Society coordinator, povesteşte la rândul său despre diferenţele dintre whisk(e)y-uri. Single Malt Society este un club care se adresează atât pasionaţilor de single malt, cât şi celor care abia acum descoperă categoria de elită a whisky-ului. Iniţiativa aparţine grupului Alexandrion, lider în producţia şi distribuţia de băuturi alcoolice din România şi din 2017 singurul producător de single malt din ţară. Pe 11 septembrie 2017, Alexandrion Group a anunţat debutul primei producţii de distilat de malţ, care va sta la baza primul single malt produs în România.

Produsul, distilat de două ori, a fost depozitat în butoaie şi este maturat cel puţin trei ani în crama de la Bucov, Pleaşa. Compania deţine însă în portofoliu şi alte branduri de whisk(e)y precum Glenfiddich.

„Toate «scoţienele» sunt scotch (distilat, maturat şi îmbuteliat în Scoţia). Nu poate fi scotch decât un whisky scoţian. Aici avem blended scotch (combinaţie de grain whisky - produs din amestec de cereale şi distilat continuu, plus mai multe single malturi) şi mai avem şi single malturile. American whiskey cuprinde bourboanele şi Tennessee whiskey care trebuie să aibă în mixul de cereale pentru distilare cel puţin 51% porumb“, spune Dragoş Mateescu.

Irish whiskey-urile sunt în majoritatea lor triplu distilate, deci cu arome mai fresh, spre măr verde. Irish pot still whiskey este caracteristic doar irlandezilor şi este distilat din amestec de orz malţat şi orz nemalţat.

„Whisky-urile japoneze pe de altă parte sunt foarte aromate beneficiind de finisarea maturării în butoaie de stejar Mizunara ce conferă arome exotice. Blendurile lor sunt un amestec din distilate produse doar în distileriile fiecărui producător, fără a face schimb între proprietari diferiţi.“

În ceea ce priveşte Anglia, nu are tradiţie în distilarea de whisky, dar este pe un trend ascendent de producţie pentru single malt şi blended, conchide el.

Whisky se produce şi în Canada, India, Argentina, Brazilia, Australia, Germania, sau Elveţia, spune Răzvan Tucaliuc, CEE group brand manager PPD.

„Există patru paşi principali - malţarea, fermentaţia, distilarea şi învechirea. Totuşi, nu este o regulă ca un whisky vechi să fie

neapărat mai bun. Regula spune că un whisky scoţian, la fel ca cel irlandez, trebuie să aibă minimum 3 ani petrecuţi în butoaie de stejar, în timp ce un whiskey american de obicei nu depăşeşte 4 ani de maturare.“

Dat fiind că această băutură cu o istorie de peste un mileniu are atât de multe particularităţi, ce face un whisk(e)y să fie bun?

„Există atât de multe metode, tradiţii, standarde şi procese de fabricaţie pentru a obţine o sticlă de whisky, care variază între mii de distilerii din întreaga lume, încât îmi este greu să identific un singur secret“, recunoaşte executivul PPD, companie care are în portofoliu mărci precum Lagavulin sau Johnnie Walker.

De la scotch-urile single malt unice, la bourbon-urile americane, şi până la ediţiile rare, produse în tihnă în ani de zile, în insulele scoţiene, există foarte multe elemente care influenţează alegerea whisky-ului „perfect“.

„Există şase referinţe de gust în whisky, iar astfel orice combinaţie între ele poate să nască un alt gust, astfel încât paleta de gusturi tinde să pară infinită, pornind de la arome de fum, fructate, fresh, lemnoase, spicy până la cereale.“

Bogăţia gustului vine din întreg procesul de producţie, ţine cont de zona geografică în care a fost produs, de apa folosită, metoda de filtrare sau butoaie, atunci când vine vorba despre îmbătrânirea whisky-ului. „Pentru fiecare whisky se pot identifica zeci de arome şi gusturi sofisticate, ceea ce poziţionează acest lichid ca fiind unul dintre cele mai versatile din categoria băuturilor spirtoase din lume. Acest lucru înseamnă că whisky-ul surprinde nu numai atunci când este băut straight (simplu), ci şi în diferite combinaţii surprinzătoare, cu diferite sucuri care îi potenţează anumite calităţi.“

Radu Moldovan, marketing director Pernod Ricard, compară un whisk(e)y bun cu un film bun. E vorba de un mix de elemente care în individualitatea lor nu par ieşite din comun insă împreună generează o reacţie la un nivel emotional în rândul spectatorului, în cazul filmului, respectiv al degustătorului, în cazul whisk(e)yului.

„Un whisky (whiskey) bun este cel care îţi place mai mult. Elita whisky-urilor este considerată, totuşi, single maltul, iar aici Scoţia deţine supremaţia (...)“, spune Dragoş Mateescu, Single Malt Society coordinator.

El adaugă că diferitele feluri de whisk(e)y se beau diferit. Astfel blend-urile, cele americane şi irish-urile se pot bea cu sifon (soda), apă, gheaţă sau în cocktail. Japonezii au tradiţia de a bea highball sau în combinaţie cu mult sifon. „Single malturile au recomandarea de a se bea doar cu adaos de apă plată la temperatura camerei.“

Reţeta „on the rocks“ nu dă niciodată greş însă, spune Cristina Coman, marketing assistant în cadrul Brown-Forman România. „Astfel, un single malts de calitate servit alături de un cub de gheaţă reprezintă reţeta ideală indiferent de sezon.“ Whisky-ul nu mai înseamnă însă de mult doar whisky straight sau whisky cu cola, ci o multitudine de combinaţii, menite să satisfacă chiar şi cele mai pretenţioase gusturi, datorită caracterului versatil al acestei licori, spune executivul PPD.

„Whisk(e)y-ul are aceeaşi cantitate de alcool ca orice altă băutură spirtoasă, însă datorită caracterului său, uneori, poate să dea senzaţia că este o băutură mai puternică sau prea parfumată.“

Datorită versatilităţii sale şi în funcţie de profilul său de gust, el poate fi preparat sub forma unui long drink în care se adaugă o măsură de whisky şi se completează cu un suc de diferite arome, precum: ghimbir, piersică, limonadă, tonic etc. Pentru un twist special, se poate orna (garnish) cu lime, bucăţi de ananas, zmeură, rozmarin, măr sau scorţişoară, conchide Răzvan Tucaliuc.

Acum că am descoperit toate secretele acestei băuturi, nu mai rămâne decât să găsim ocazia potrivită pentru un pahar. Şi, nicio ocazie nu-i mai bună decât prezentul.

da.zf.ro