Toate conturile bancare ale Universității ULIM au fost sechestrate. Cel puțin asta se arată într-o încheiere a Biroului Executoriu. Potrivit încheierii, ULIM trebuie să plătească 600 de mii de lei drept cheltuieli de executare formate din taxe și onorariu judecătoresc pentru servicii prestat, în urma proces de judecată.

Astfel, s-a aplicat sechestre pe conturile bancare ale instituției, iar băncile responsabile vor scoate de pe conturi suma de 580850 de lei.

Contactat telefonic, responsabili de la ULIM au refuzat să ofere detalii despre acest caz. Aceștia au cerut ca solicitarea de informații să fie trimisă în scris pe mail-ul instituției.

Ruta Chişinău-Zatoca va fi redeschisă vineri, 7 iunie. Din acest an cursa respectivă va fi cu extindere până la Karolino-Bugaz şi va putea deservi mai mulţi doritori să călătorească spre localitățile și stațiunile balneare ucrainene de pe litoralul Mării Negre, transmite MOLDPRES.

Autocarele vor porni din Chișinău: de la Gara auto Centru - la ora 23.40, iar de la Gara auto Nord - la ora 23.35. Din Karolino-Bugaz autobuzele vor porni la ora 16.00 și, respectiv, la 16.40. Cursele vor fi operate în fiecare zi, pe toată perioada estivală.

Costul unui bilet de călătorie este de 180 de lei. Pe teritoriul Republicii Moldova procurarea biletelor poate fi efectuată doar la casele Gărilor auto Centru și Nord, sau accesând site-ul www.autogara.md.

Din 1 iulie, fiecare companie de asigurări va fi în drept să stabilească independent prețurile la asigurările de tip RCA și „Cartea Verde”. Ținând cont că urmează perioada estivală și o bună parte dintre cetățeni aleg să meargă în vacanță cu mașina, am contactat mai mulți actori de pe piața asigurărilor să aflăm dacă ne așteaptă vreo schimbare în acest sens. 

Reprezentanții companiei de asigurări ACORD GRUP S.A. ne-au informat că nu cunosc dacă prețurile se vor modifica de la data de 1 iulie, la fel și cei de la TRANSELIT S.A., GRAWE CARAT S.A., ASTERRA GROUP S.A..

„Schimbări nu sunt, la moment este stabil, nu trebuie să intre în panică lumea”, ne-au declarat cei de la GALAS S.A..

„Prețurile care au fost stabilite în februarie vor rămâne în vigoare și de la 1 iulie”, au adăugat reprezentanții companiei KLASSIKA ASIGURĂRI S.A.

În cazul asigurărilor de tip Carte Verde, prețurile valabile în prezent sunt:

15 zile:                                                                                               

Ucraina și Belarus – 3,47 euro                                                             

Ucraina, Belarus, Federația Rusă- 22,40 euro                            

Toate țările Carte Verde (Europa) – 34,86 euro                                                               

30 zile:

Ucraina – 4,62 euro

Ucraina, Belarus, Federația Rusă -  44,80 euro

Toate țările Carte Verde (Europa )- 69,72 euro

Potrivit asiguratorilor, cele mai solicitante zone sunt Ucraina (zona I) și Europa (zona III)).

Sannier Patrik a încetat să investească în afacerea sa, imediat ce a înțeles ca nu există nicio siguranță ca să obțină dreptate în instanțe.

În afacere au fost investite sume impunătoare, susține administratorul Valeriu Albot.

Valeriu Albot susține că în spatele Marinei Fadievici ar sta alte persoane care-și urmăresc interesele.

După ce Curtea Supremă de Justiție i-a dat câștig de cauză francezului iar Marina Fadievici urmează sa-i întoarcă francezului o parte din investiții, Sannier Patrik riscă să rămână și fără celelalte 56 de hectare de pământ unde sunt sădite livezi de fructe. Asta după ce Marina Fadeivici ar fi împrumutat de la Maxim Buzurnâi care i-a cumpărat terenurile, și alți doi cetățeni Vladimir Strechi și Iavtuhovschi Victor aproape 80 de mii de euro. Coincidența sau nu, toți acești trei cetățeni au mers în aceeași zi la judecătoria din Bălți unde au depus cerere de chemare în judecată pentru restituirea banilor. Interesele acestor trei indivizi ar fi fost apărate de către avocatul Angela Gherasin, soția președintelui judecătorii Bălți, Dumitru Gherasim care a examinat și dosarul lui Buzurnâi contra Marinei Fadievici. Am mers acasă la Marina Fadievici să aflăm dacă a împrumutat într-adevăr acești bani și în ce relație se află cu familia Buzurnâi, însă nu ne-a deschis nimeni ușa.

Am mers și la locul de muncă a Marinei Fadeivici. Aceasta lucrează maseuză într-un salon din Bălți, dar nu am gasit-o nici acolo. Am încercat să vorbim și cu Maxim Buzurnâi, fiul primarului din Sadovoe, care i-ar fi umprumutat bani Marinei, însă o angajată a acestuia ne-a spus că nu este pe loc.

Am încercat de nenumărate ori să-l contactăm la telefon, însă acesta întrerupea apelurile.

Am mers și la tatăl celui care i-ar fi împrumutat bani femeii, primarul din Sadovoe, Sergiu Buzurnâi, dar nici el nu era la locul de muncă.

La o distanță de cîteva zile, am mai făcut o încercare de a discuta cu primarul Sergiu Buzurnâi, însă, o angajată a primăriei, ne-a spus că acesta este la masă.

La puțin timp, însă, o altă angajată ne-a declarat că este plecat de dimineață la Chișinău.

Precizăm că Serghei Buzurnîi a fost al 9-lea în lista candidaților în circumscripțiile uninominale la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Democrat. Buzurnîi a fost înaintat pe circumscripția nr. 9, care include o parte a municipiului Bălți și două sate din raionul Fălești.

Am fost și la judecătoria din Bălți pentru a vorbi cu președintele acesteia, Dumitru Gherasim și să aflăm dacă soția sa Angela Gherasim îi apără interesele lui Maxim Buzurnâi și în ce relație se află cu familia acestuia. De asemenea, cât este de corect să examineze o cauză în care soția lui figurează în calitate de avocat și de ce Maxim Buzurnâi care este antreprenor a fost scutit de la plata taxei de stat fără a anexa probe ce ar demonstra situația materială dificilă așa cum prevede legea. Angajații de la judecătoria Bălți ne-au spus, însă, că Dumitru Gherasim este plecat în concediu. 

jurnaltv.md

Statisticile de pe piața imobiliară indică o ușoară scădere a construcțiilor în perioada următoare. În ianuarie – martie 2019 au fost eliberate 573 de autorizații pentru construirea clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Față de perioada similară a anului 2018, indicatorul se află în scădere cu 12,9%.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în primul trimestru al anului 2019, cele mai multe autorizații de construire au fost eliberate pentru mediul urban. Chiar și așa, numărul acestora, 349, este cu 6,7% mai mic comparativ cu perioada similară a anului 2018. În mediul rural diferența este și mai mare. În primele trei luni ale acestui an au fost eliberate 224 de autorizații, cu 21,1% mai puține față de perioada ianuarie-martie 2018.

Doar în două regiuni din Moldova numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale este în creștere. Astfel, în regiunea Sud și în UTA Găgăuzia s-au înregistrat cu 5 și, respectiv, cu 4 autorizații mai multe față de primele trei luni ale anului 2018. „Distribuţia în profil regional denotă scăderea numărului autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădirile rezidenţiale reflectate în următoarele regiuni: în mun. Chişinău (cu 28 unităţi), în regiunea Centru (cu 20 unităţi) şi în regiunea Nord (cu 14 unităţi)”, precizează Biroul Național de Statistică.

Și la capitolul clădiri nerezidențiale, în primele trei luni ale anului 2019 s-a înregistrat creștere în doar două regiuni: cu 25 mai multe în UTA Găgăuzia, iar în regiunea Sud cu 5 în plus. Conform Biroului Național de Statistică, „pentru clădiri nerezidențiale s-au înregistrat scăderi în regiunea Centru (cu 38 unităţi), în regiunea Nord (cu 15 unităţi) şi în municipiul Chişinău (cu 9 unităţi)”.

Acest trend de scădere confirmă statistica pe anul 2018, atunci când numărul autorizațiilor s-a aflat în scădere cu 16,6% față de anul 2017. Chiar și așa, în Moldova se află în construcție peste 400 de ansambluri imobiliare.

De remarcat însă, că în ianuarie-martie 2019 au fost date în exploatare 1.212 locuințe (apartamente și case individuale de locuit) cu suprafaţa totală de 104,4 mii m², ceea ce constituie cu 14,5% mai mult față de ianuarie-martie 2018.

Apartamentele noi, mai scumpe

În cazul în care sunteți în căutarea unei locuințe trebuie să țineți cont că apartamentele situate în ansambluri imobiliare noi sunt mai scumpe față de cele situate în blocuri vechi. În unele cazuri prețul per m.p. poate ajunge să fie chiar și cu peste 200 euro mai mare. Prețurile la apartamente sunt influențate de materialele folosite de constructor, de finisări și dotări, dar și de amplasmentul acestora față de punctele de reper din oraș.

Pentru a verifica oferta actuală de pe piața imobiliară din Moldova accesează site-ul de anunțuri https://new.flatfy.md, iar dacă vrei să descoperi prețurile din România, intră pe https://new.flatfy.ro/.

De exemplu, un apartament cu 2 camere, situat într-un bloc vechi, este vândut la preț între 20.000 – 35.000 euro, în timp ce prețul apartamentelor noi începe de la 30.000 euro.

120 întreprinderi, participante la concursurile „Marca comercială a anului 2018″, „Premiul pentru realizări în domeniul calității” și Expoziția națională „Fabricat în Moldova”, au fost premiate în cadrul celui mai important eveniment al businessului autohton – „Gala Businessului Moldovenesc”, organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI) în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).

La eveniment au fost prezenți agenți economici din toate domeniile de activitate, reprezentanți ai Parlamentului și Guvernului, ai administrației publice locale, ambasadori acreditați în Republica Moldova, parteneri de dezvoltare, Camere de Comerț mixte, membrii comitetelor organizatorice ale celor două concursuri, etc.

În cadrul ceremoniei de inaugurare a „Galei Businessului Moldovenesc”, Sergiu Harea, președintele CCI a RM, a precizat că evenimentul devenit tradiție reușește an de an să adune cele mai competitive întreprinderi din țara noastră. „La ediția curentă am premiat 120 companii ale căror produse și servicii sunt apreciate de consumatorii nu doar din țară, ci și de peste hotare. Acești 120 învingători, au fost aleși de către dumneavoastră- publicul țintă, care apreciați calitatea și competitivitatea produselor și serviciilor”, a mai spus Sergiu Harea.

Totodată au fost evedențiați cei mai creativi și eficienți întreprinzători și manageri din mediul de afaceri a RM alături de partenerii concursurilor și anume: Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității (PAC II), Proiectului Infrastructura Calității al DCFTA, Confederației Națională a Patronatului din RM și Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Premiile câștigătorilor concursurilor au fost decernate de către oficialitățile din țara noastră, printre care Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Lilia Bolocan, director Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală, Igor Șarov, Secretar General de Stat al Ministerului  Educației, Culturii și Cercetării, Chiril Gaburici, Ministrul  Economiei  și Infrastructurii.

Participanților le-a fost înmânate premiile conform următoarelor nominalizări:

Nominalizarea închisă „REPUTAŢIE ŞI ÎNCREDERE” și nominalizarea „MARCĂ CONSACRATĂ”– 12 companii au fost premiate;

MARCA COMERCIALĂ „APRECIEREA CONSUMATORILOR” și „MARCA LOCALĂ” – 16 companii au fost premiate;

„DEBUTUL ANULUI”, MARCA COMERCIALĂ „EXPORT și MARCA COMERCIALĂ „INTER” – 15 de companii au fost premiate;

„FAVORITA ANULUI” – 12 companii au fost premiate;

„MARCA COMERCIALĂ RESPONSABILĂ SOCIAL” și Nominalizarea „REBRANDING” –  9 companii au fost premiate;

„PREMIUL PENTRU REALIZĂRI ÎN DOMENIUL CALITĂȚII”– 38 de companii au fost premiate (34 de lauriați și 4 diplomați);

De asemenea, 19 Consilii Raionale și Găgăuzia, care au reușit să prezinte la standuri commune a expoziției  „Fabricat în Moldova 2019”, serviciile, produsele  din regiunea lor, au fost premiate.

Concursul „Marca comercială a anului” a fost inițiat în anul 2003, cu scopul de a reliefa cele mai reuşite proiecte în domeniul creării şi promovării mărcilor comerciale autohtone pe piaţa internă şi externă, a spori competitivitatea lor şi a contribui la creșterea profesionalismului echipelor de marketing. La ediția curentă a competiției au participat 77 mărci comerciale naționale.

A muncit câțiva ani în Irak, apoi a revenit acasă și a aplicat la un grant european pentru a deschide o stână. Este vorba despre Sergiu Stefanco din Ucrainca. Bărbatul a întocmit un proiect și a reușit să-și crească afacerea de la 10 până la 300 de oi, scrie studio-l.md. Potrivit sursei citate, în prezent antreprenorul crește oi pentru a le vinde în Emiratele Arabe Unite.

Femierul spune că a învățat din greșeli și și-a îmbunătățit tehnicile în timp. Acum înmulțește și omologhează oi de diferite rase, pentru că acestea se află la mare căutare printre străini.

Aceeași sursă notează că stâna familiei Stefanco e una dintre cele mai mari din sudul-estul Moldovei. Mai mult, aici mulsul mioarelor se face printr-un proces sincronizat.

Locurile de muncă prezintă o provocare pentru populaţia aptă de muncă. Tinerii productivi părăsesc ţara la o rată neobişnuit de rapidă în căutarea muncii şi succesului în străinătate. În ultimele două decenii, Moldova a pierdut deja din populaţia sa şi, cu tendinţele curente, va pierde o cincime din populaţie până în 2050. Deşi acest exod a adus un reflux de remitenţe care sunt printre cele mai mari în Europa, nu se poate de bazat pe acest factor pentru a susţine creşterea în următoarele decenii.

“Moldova, una din cele mai sărace ţări din Europa, a avut o performanţă economică solidă în ultimele trei decenii, însă creşterea economică a încetinit semnificativ după criza financiară globală. Începând cu 2010, în medie, creşterea a atins un nivel respectabil de 4,5%, deşi de la o bază relativ redusă. Totuşi, aceste rezultate au fost substanţial inferioare aspiraţiilor de creştere de 6% stabilite în Strategia Moldova 2020 cu scopul de a permite convergenţa cu standardele europene. Este şi mai îngrijorător că dinamismul economic evident la începutul anilor 2000 pare să fie în declin”, potrivit lui Marcel Chistruga, economist la Banca Mondială, care a prezentat raportul de “Relansare Economică”.

Un element important constă în decelerarea creşterii productivităţii totale a factorilor – modul în care companiile şi economia per ansamblu combină forţa de muncă şi capitalul în vederea utilizării lor mai eficiente. Investigarea tendinţelor în domeniul productivităţii din perspectiva ofertei relevă faptul că, deşi forţa de muncă migrează din agricultură spre activităţi cu o productivitate mai înaltă, creşterea productivităţii în cadrul sectoarelor este redusă, iar productivitatea la nivel de companie asociată de regulă cu inovaţii nu se ameliorează.

O cauză principală constă în faptul că pentru nivelul de venituri colectate, prezenţa statului în economie este neobişnuit de mare în Moldova şi întreprinderile în proprietatea statului (IPS) încă mai domină multe sectoare. IPS manifestă nivele de productivitate şi creştere cu mult mai joase decât omologii lor care nu sunt în proprietatea statului şi sunt prezente în cel puţin 19 sectoare din 303. Mai mult decât atât, această prezenţă mare a statului în economie distorsio­nează un volum mare de resurse din sectorul privat care, în caz contrar, ar putea fi direcţionate spre investiţii private care sporesc productivitatea.

Companiile străine au nivele de productivitate cu 80% mai mari decât IPS, însă reprezintă o proporţie mult mai mică. După ce au atins punctul culminant de 12% din PIB în 2017, fluxurile de investiţii străine directe (ISD) în Moldova s-au redus substanţial începând cu 2009 până la 2% din PIB în 2016. În contextul productivităţii reduse a companiilor, Moldova este mai puţin capabilă să concureze pe pieţele globale şi, prin urmare, deşi comerţul ocupă o cotă substanţială din PIB, exporturile ţării cresc mai încet decât în alte ţări ale Europei de Est.

Concurenţa – motorul productivităţii

Concurenţa poate fi un motor puternic al creşterii productivităţii. Însă doar 41% din pieţele de producţie sunt realmente competitive – sunt monopoluri sau monopoluri de grup. Companiile de pe pieţele cu o intensitate mai joasă de concurenţă au o creştere mai mică a productivităţii, dacă alţi factori rămân neschimbaţi. Cu alte cuvinte, companiile din industriile caracterizate de o concurenţă joasă dispun de stimulente limitate pentru inovare, utilizarea mai eficientă a resurselor sau căutarea unor pieţe noi de export. Dacă marjele de preţ-cost s-ar fi redus cu 10% în sectorul de producţie, estimările sugerează că productivitatea forţei de muncă s-ar fi majorat cu 5,1% (restul rămânând egale).

O prioritate finală de a redresa creşterea redusă a productivităţii este capitalul uman. În 2017 poziţia Moldovei în Indicele capitalului uman al Băncii Mondiale a fost mai înaltă decât s-ar fi putut prezice ţinând cont de veniturile sale şi ţara a manifestat ameliorări uşoare în ultimii ani. Totuşi, companiile raportează o neconcordanţă între cerinţele privind locurile de muncă şi dezvoltarea abilităţilor. În acelaşi timp, sistemul de învăţământ superior din Moldova este în criză. În ultimul deceniu el a pierdut jumătate de înmatriculări, acesta fiind un rezultat combinat al îmbătrânirii populaţiei şi fluxului mare de emigrare, şi depune eforturi să recruteze profesori tineri şi să atragă studenţi care să achite taxe. Acest aspect nu a fost niciodată o prioritate în agenda de inovare a guvernului, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în alte ţări care îşi doresc să dezvolte economia lor de cunoaştere, cum ar fi ţările din Nordul Europei şi Asia de Est. Spre deosebire de educaţia generală şi instruirea vocaţională şi tehnică, învăţământul superior este unicul sector de educaţie fără schimbări structurale semnificative şi sprijin pentru reforme, spre deosebire de educaţia generală şi educaţia şi instruirea vocaţională şi tehnică.

“Politicile de impulsionare urmează să se concentreze pe declanşarea dezvoltării întreprinderilor private şi modificarea stimulentelor de încurajare a productivităţii întreprinderilor. Modificarea organizării industriale – reducerea rolului întreprinderilor de stat mai puţin productive şi consolidarea rolului companiilor private mai productive, în special al investiţiilor străine – este o prioritate.

A doua prioritate este modificarea stimulentelor din exteriorul companiilor care dirijează productivitatea. Dintre acestea, după cum s-a descris mai sus, concurenţa şi regimul fiscal sunt deosebit de importante. Mai mult decât atât, politicile fiscale necesită o revizuire sistematică a întregului sistem pentru a asigura că veniturile generale nu sunt în scădere.

A treia prioritate, pentru o ţară ca Moldova, cu resurse naturale limitate şi o piaţă mică, este de a consolida contribuţia sistemului de învăţământ superior la diversificarea şi creşterea economică. Provocarea politicilor constă în îmbunătăţirea contribuţiei învăţământului superior la dezvoltarea abilităţilor şi transferul tehnologic şi punerea în aplicare a unei strategii de finanţare durabile pe termen lung. În cele din urmă, indicatorii referitori la guvernanţă s-au deteriorat, iar corupţia este citată drept constrângerea principală în desfăşurarea afacerilor. Prin urmare, soluţionarea provocărilor referitoare la guvernanţă rămâne o prioritate”, susţine Chistruga.

Republica Moldova, vulnerabilă la şocurile externe