Actualmente, Republica Moldova se află la nivelul anului 1982 după valoarea Produsului Intern Brut, în prețuri comparabile. Cu actualele ritmuri de creștere de 4,5% a PIB-ului, Republica Moldova are nevoie de mulți ani pentru a ajunge din urmă țările baltice, cu care a pornit de la același start atunci când și-au obținut independența. Declarația aparține deputatului în primul Parlament Vasile Șoimaru și a fost făcută în platoul emisiunii „Punctul pe azi” de la postul TVR Moldova, transmite IPN.

„Guvernul Maia Sandu „și-a început activitatea” în anul 1982. El mai are 7 ani până în 1989, când a atins Moldova maximumul la nivelul PIB-ului. Dar știți câți ani trebuie să treacă cu ritmurile acestea de 4,5% creștere? Dar știți câți ani și cu câte procente creștere ne trebuie ca să ajungem țările baltice cu care am fost împreună în Uniunea Sovietică?! De la 15% anual în sus”, consideră Vasile Șoimaru.

„Noi de 27 de ani suntem o țară ocupată. O parte din teritoriu e ocupat, cu armată străină aici. Economic noi depindem: merele noastre sunt aruncate în râpele Rusiei, vinurile noastre sunt călcate cu tractoarele rusești”, a menționat fostul parlamentar.

Actualul deputat Iurie Reniță, care a participat la evenimentele din 27 august din 1991, spune că la 28 de ani de independență, Republica Moldova depinde, din nou, de doi factori rusești cardinali: armata străină și sursele de energie. Pe atunci, se invocau aceleași argumente, spune parlamentarul. „Dacă am fi avut bărbați adevărați ai neamului, astăzi eram și liberi, cu asigurarea energiei electrice, gazului natural și cu armată plecată. Asta înseamnă independența adevărată. Ceea ce avem astăzi este o independență convențională, relativă sau pe alocuri chiar compromisă”, a menționat Iurie Reniță.

Totodată, Iurie Reniță menționează că în anii 1989 și 1991 era de o mie de ori mai mândru de ceea ce se producea. „Pentru că în inimile și sufletele noastre se producea o adevărată revoluție. Ceea ce trăiesc astăzi și cred că și mulți cetățeni ai Republicii Moldova, ține de partea de decepție, de nereușite, de lipsă de verticalitate și corectitudine morală. Plutirea aceasta în neant și în nicio direcție mă marchează și mă aduce în situația de a-mi exprima sentimentele de nemulțumire”, spune deputatul.

Semnatarul Declarației de Independență și deputatul în primul Parlament Alexandru Arseni consideră că de la bun început nu s-a dorit independența economică și energetică de către puterea aflată atunci în fruntea statului. La fel, nu s-a pus problema franc de a rezolva problema transnistreană de către guvernanții aflați în fruntea țării după anul 1994. „Nu, desigur pentru că acolo este interesul economic de a spăla bani și lucrul acesta trebuie spus franc, ferm”, a menționat fostul deputat.

ipn.md

Compania germană Dräxlmaier își lărgește activitatea în Moldova, creând peste 1 500 locuri noi de muncă. Compania și-a făcut deschiderea, duminică, 25 agust.

În cadrul evenimentului de deschidere, secretarul de stat Alexandru Sonic a menționat că Ministerul Economiei și Infrastructurii apreciază efortul investitorilor care dezvoltă capacități locale și creează noi locuri de muncă în Republica Moldova.

„Vom dezvolta politici care asigură condiții optime pentru dezvoltarea mediului de afaceri și atragerea investițiilor străine, și vom susține toți investitorii pentru a atinge obiectivul nostru comun – extinderea businessurilor și creșterea capacităților locale de producere cu valoare adăugată înaltă”, a declarat Secretarul de stat.

Prin această investiție, producătorul de cabluri auto german își consolidează prezența în țara noastră, urmând să dezvolte în cadrul Zonei Economice Libere din Cahul un proiect investițional în valoare totală de circa 30 milioane euro și care prevede crearea a 1500 locuri de muncă.

Kai Mussman, şef de Operațiuni SE Europa de Est, a apreciat buna cooperare cu autoritățile Republicii Moldova. „Datorită experienței pozitive pe care o avem în Moldova în ultimii 12 ani, ne-a permis ca noi să ne extindem în sudul țării și să ne promovăm afacerea. Pe aproximativ 17.000 de metri, mai mult de 500 de angajați sunt acum în măsură să producă cablaje electrice de înaltă calitate pentru producătorii de automobile. Numărul angajaților va crește în următorii ani, ceea ce ne va permite să realizăm şi alte proiecte”.

În Moldova, compania Dräxlmaier a venit în 2007, când a deschis prima hală de producere în cadrul Zonei Economice Libere Bălţi. Valoarea totală a investițiilor realizate de către Dräxlmaier Group în cadrul Zonei Economice Libere Bălți constituie circa 100 milioane dolari. Valoarea vânzărilor nete a producției industriale în anul 2018 a constituit 4,5 miliarde lei. Până în prezent, Dräxlmaier a creat în Republica Moldova în total peste 6000 locuri noi de muncă.

publika.md

În China, există un restaurant cu specific moldovenesc ai cărui patroni sunt 3 moldoveni. Acest local a apărut în orașul Guangzhou, în anul 2017, iar recent acesta a fost premiat cu prestigiosul platou de la Michelin.

Restaurantul este business-ul comun a trei prieteni Eugen Rudoi, Igor Gania Igor și Nicolai Șadrin și poartă numele GANEA kitchen fairy tales. Aici se gătesc mâncăruri moldovenești și se servește cu vinul Land of Basarabia.

După doi ani de activitate în China, localul a obținut recunoașterea pe piață, obținând premiul de la Michelin. Acest premiu este oferit localurilor care respectă standardele de calitate și care gătesc mâncăruri deosebite.

diez.md

În anul vitivinicol 2018-2019, Republica Moldova a exportat 14,1 mln dal vin, cu 1,8 la sută mai puțin decât în anul precedent. Valoarea acestuia a depășit cifra de 2,3 mlrd de lei. În total, anul trecut au fost prelucrați 356 mii tone de struguri și au fost produse 19 mln dal de vin. Datele au fost prezentate la cea de-a doua ediție a Conferinței naționale a filierei vitivinicole, informează MOLDPRES.

Potrivit Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), în anul vitivinicol 2018-2019, ca urmare a recoltelor record, înregistrate în ultimii doi ani, raportul dintre oferta și cererea de vin a ajuns, practic, la indicatorii din 2013, cei de după instituirea embargoului. Astfel, media pentru ultimii 7 ani arată că Republica Moldova a produs de 4 ori mai mult vin decât au putut absoarbe piețele de export, în condițiile în care 85% din vinul moldovenesc este comercializat în afara țării.

La nivel mondial, anul 2018 a fost de asemenea marcat de o recoltă record (+17% sau 43 mln hectolitri), creșterea fiind comparabilă cu 23 recolte de struguri anuale în Republica Moldova. La polul opus, în ultimii 10 ani consumul mondial de vin, inclusiv în Moldova, înregistrează o ușoară descreștere, ajungând la 244 mln hectolitri.

Din totalul vinului exportat de țara noastră în anul vitivinicol 2018-2019, 9,8 mln dal au fost livrate în vrac, iar restul 4,24 mln dal a fost vin îmbuteliat, ceea ce constituie peste 56 mln de sticle. Polonia, România, Cehia, China și Rusia rămân principalele piețe de desfacere a vinului îmbuteliat din Republica Moldova. Totodată, Belarus, Georgia și Rusia au importat 77% din volumul total de vin în vrac produs în R. Moldova.

De astăzi, 23 august, și pe parcursul următoarelor opt zile, vor fi suplimentate activitățile de control la frontieră, în special se va lucra la capacitate maximă în perioadele de intensitate în trafic – în orele matinale și cele de după masă, se precizează într-un comunicat de presă al Poliției de Frontieră, citat de IPN.

Participanții la traficul transfrontalier sunt îndemnați să se verifice din timp care este situația din punctele de trecere a frontierei. Fie să acceseze aplicația „trafic online”, pe pagina oficială a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, www.border.gov.md, fie să urmărească pagina de Facebook a IGPF, unde vor fi plasate, în timp real, datele despre situația din cele mai aglomerate puncte de trecere.

De asemenea, pasagerii pot consulta și ofițerii de serviciu de la Linia Verde: 022-259-717, care, pe lângă informația privind actele necesare la traversarea frontierei, informează și despre situația din punctele de trecere.

În prezent sunt deschise spre circulație cu România șapte puncte de trecere, iar cu Ucraina – 33 de puncte de trecere.

La frontiera moldo-română cel mai aglomerat punct de trecere este Leușeni. În zilele următoare se așteaptă ca numărul de traversări să se dubleze sau chiar tripleze comparativ cu o zi obișnuită. Polițiștii de frontieră recomandă cetățenilor să aleagă punctele de trecere Sculeni sau Costești.

La granița cu Ucraina, în următoarea perioadă se va înregistra un flux majorat în mai multe puncte de trecere: Palanca, Tudora, Criva și Mirnoe.

ipn.md

La începutul lunii august,exporturile din Transnistria au constituit $364,3 mil., fiind cu $42,2 mil. (10,3%) mai mici decât în perioada corespunzătoare a anul trecut. În același timp, importurile în regiune s-au majorat cu 0,5%, depășind $708 mil. Astfel, soldul negativ al balanței comerciale externe a Transnistriei s-a majorat cu $46 mil. şi a ajuns până la $343,6 mil.

Datele Comitetului vamal al regiunii arată că cele mai mari exporturi au fost asigurate de metale şi produsele din metal – $120,9 mil., deşi volumul acestora a scăzut cu 36,1%, iar ponderea lor s-a redus de la 47% la 33% din totalul exporturilor industriale.

Pe locul doi se află exportul de resursele energetice şi de combustibil – $75,6 mil. (+16,6%). În general, este vorba de energia electrică de la Centrala de la Cuciurgan, livrată Moldovei. Pe locul trei se poziționează exportul de produse alimentare şi materii prime, în creștere de la $63,9 mil. până la $75,3 mil.

În structura importului domină resursele energetice şi de combustibil (în general, gazul natural) – $298,9 mil. (+19,4%). Urmează importul de metale feroase – $101,5 mil. (-33,7%), iar pe locul trei se află importul de produse pentru industria constructoare de maşini – $83 mil. (+10,2%).

Şi în acest an se aşteaptă o recoltă record de struguri, iar calitatea fructelor va fi foarte înaltă. Zeci de vinificatori şi producători au participat astăzi la o conferinţă organizata de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, unde au fost abordate particularităţile, dar şi potenţialul de valorificare a recoltei de struguri din 2019. Cu toate acestea, vinificatorii se confruntă cu numeroase probleme, de la lipsa forţei de muncă până la imposibilitatea realizării tuturor produselor pe piaţă, relatează Mesager.

Valerian Bejan gestionează 25 de hectare de viţă de vie şi anual recoltează în medie 150 de tone de struguri.  Viticultorul spune că în acest an a depus eforturi colosale pentru a obţine struguri de calitate înaltă.

„Am făcut cheltuieli suplimentare în acest an pentru a obţine această calitate înaltă, atât pentru plata angajaţilor, cât şi pentru tratările suplimentare pe care le-am făcut şi dacă nu o să avem un preţ respectiv la struguri pentru a acoperi cheltuielile pe care le-am efectuat în acest an, atunci o să fie destul de greu”, a spus agricultorul Valerian Bejan.

Agronomii susţin că ne aşteaptă o recoltă bogată. Specialiştii spun că principala problemă din sectorul vitivinicol este lipsa forţei de muncă.

„Migraţia din ţară, pleacă toţi oamenii apţi, tineri de muncă la care productivitatea e mai mare, rămân oamenii mai în vârstă, care au productivitate un pic mai mică utilajele agricole care sunt, sunt foarte scumpe şi un crescător de struguri de 3-4 hectare el nu este în stare să-şi cumpere. Viticultura, ramura strategică a statului, trebuie de căutat soluţii ca să fie subvenţionată”, a spus viticultorul Victor Efros.

Pentru al treilea an consecutiv se înregistrează recolte record de struguri, iar în consecinţă, vinificatorii produc mai mult decât reuşesc să vândă.  În lipsa unei pieţe stabile de desfacere, în ultimul an a fost înregistrată o creştere a produselor rămase în stoc de 27 de procente.

„După datele noastre, recolta se aşteaptă ceva mai mult ca anul trecut, poate la vreo 15-16 procente, ceea ce ne aduce că avem 3 recolte consecutiv foarte importante. Contextul de astăzi nu este cel mai favorabil pentru sectorul vitivinicol. Puţin o destabilizat echilibrul între cerere şi ofertă, care îs de bază în formarea preţului anul asta avem în stoc 21 de milioane de decalitri, aproape e o recoltă - dacă recolta se aşteaptă la 20, noi avem 21 de milioane”, a spus directorului Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, Gheorghe Arpenti.

Procesul de obținere a autorizației în construcții va fi reformat și simplificat. Inițiativa a fost lansată de Ministerul Economiei și Infrastructurii cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, transmite MOLDPRES.

Acțiunea ar urma să reducă povara administrativă și costurile aferente, atât pentru solicitanții de autorizații, cât și pentru instituțiile publice și private implicate în proces.

Secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Svetlana Dogotaru, a afirmat că reforma va simplifica munca solicitanților de autorizații și va exclude partea birocratică, care îngreunează activitatea.

La rândul său, directorul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, Douglas Muir, a declarat că domeniul construcțiilor trebuie fortificat prin asemenea reforme și inițiative, aceasta fiind calea cea mai simplă pentru modernizare.

În perioada martie-mai 2019, experții Programului, împreună cu Primăria municipiului Chișinău și Primăria orașului Cricova, au elaborat hărțile proceselor aferente obținerii autorizației de construire, care constituie un punct de pornire în activitatea ulterioară de optimizare a respectivelor procese.

Comisia parlamentară pentru cultură, educație, știință, tineret, sport și mass-media a aprobat introducerea unui moratoriu de un an asupra construcției clădirilor în Chișinău

În ianuarie-iunie 2019 agențiile de turism şi turoperatorii Moldovei au acordat servicii turistice la 151,6 mii de turiști și excursioniști, cu 12,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul 2018. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), majorarea numărului de turişti şi excursioniști a fost condiționată de creșterea numărului de participanți la turismul intern — cu 23,0% față de indicatorii din I semestru al anului 2018, la turismul emițător – cu 11,3% și turismul receptor — 1,1%.

Din cei 8,4 mii de turiști şi excursionişti străini, care au vizitat Moldova în ianuarie-iunie 2019 și au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism și a turoperatorilor, 83,1% au sosit în scopuri de odihnă, recreere și agrement, 14,2% — de afaceri şi profesionale şi 2,7% — de tratament.

Ponderi mai însemnate în numărul total de turiști și excursioniști străini, sosiți în RM, le-au revenit cetățenilor din România (17,2%), Austria (13,8%), Germania și Ucraina (câte 8,6%), Federația Rusă (6,4%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (5,4%), Polonia (4,6%), China (3,9%), Italia (3,3%), Statele Unite ale Americii și Franța (câte 2,0%), Republica Cehă (1,9%), Japonia (1,8%), Bulgaria (1,7%), Turcia (1,6%), Israel (1,4%), Elveția (1,2%), Lituania (1,0%), Armenia și Suedia (câte 0,9%), Norvegia (0,8%).

Prin intermediul agenţiilor de turism și turoperatorilor în I semestru 2019 au plecat în străinătate 121,2 mii de turiști şi excursioniști, sau cu 11,3% mai mult față de perioada similară din anul 2018. Majoritatea cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere și agrement (97,7%). Moldovenii au preferat să călătorească, în principal, în Turcia (30,2% din total plecați în străinătate), Bulgaria (22,2%), România (17,1%), Egipt (10,1%), Grecia (6,0%), Ucraina (4,6%), Ungaria (1,5%), Italia (1,2%), Spania (0,9%), Emiratele Arabe Unite (0,7%), Republica Cehă, Federația Rusă, Muntenegru și Franța (câte 0,5%).

Numărul de turişti și excursionişti participanți la turismul intern în ianuarie-iunie 2019 a constituit 22,0 mii, în creștere cu 23,0% comparativ cu aceeași perioadă din anul 2018. Deplasarea rezidenţilor moldoveni în interiorul ţării, în scop turistic, a fost organizată în special de agenţiile de turism şi turoperatorii din mun. Chișinău (60,7%), regiunile de dezvoltare Centru (19,9%) și Sud (19,3%).

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Biroului Naţional de Statistică al RM

De multe ori cumpărăm un bilet de avion mai ieftin fără să fim atenți la toate detaliile acestuia, iar uneori asta ne poate costa bani și timp pierdut. Prețul poate fi mai mic dacă timpul de transfer între două curse e mai mare sau dacă lipsesc despăgubirile, scrie Hotnews.ro.

Te gândești să-ți programezi o vacanță, începi să cauți pe internet bilete de avion și găsești oferta ideală: 400 de euro de persoană, dus-întors până într-un paradis tropical din Asia de Sud-Est. Nu stai mult pe gânduri, prețul e prea tentant, și cumperi biletul de avion. Crezi că ai făcut o afacere, dar e posibil însă să nu fi fost atent la toate detaliile. Iar acest lucru s-ar putea să te coste. 

Cine răspunde pentru eventualele probleme și ce drepturi ai atunci când cumperi un bilet de avion, dar zbori la destinație cu mai multe companii aeriene? 

Avem situația următoare: vrei să pleci spre o destinație îndepărtată, dar zborul e format din mai multe componente. De exemplu, pleci de la București la Washington, prin Paris. Pe ruta București-Paris zbori cu o companie, iar Paris-Washington cu altă companie aeriană. În ce măsură este responsabilă prima companie aeriană, cea de la care ai cumpărat biletul de avion, pentru eventuale întârzieri, anulări de zbor, pierderi de bagaje etc de care se face vinovată a doua companie? 

„Depinde foarte mult de condițiile în care cumperi biletul. Cazul 1: Dacă biletul de avion este rezervat complet printr-o singură companie aeriană și unul sau mai multe segmente sunt operate de o companie parteneră, atunci dacă primul segment are întârzieri, companiile înlănțuite care operează restul zborurilor sunt obligate să-ți ofere alternative.  De exemplu, zbori din București spre Washington și ai un zbor București-Paris operat de Air France și un zbor Paris-Washington operat de Delta. Air France și Delta au acorduri semnate astfel încât pasagerii lor să fie protejați, bagajele vor ajunge la destinație fără ca pasagerii să aibă bătaie de cap cu preluarea lor la jumătatea drumului. Dacă Delta întârzie, atunci Air France va plăti despăgubiri și va trebuie să te reruteze, dacă este compania care ți-a emis biletul întreg”, spune consultantul în turism Răzvan Pascu.

Dacă ți se anulează unul dintre zboruri sau dacă nu prinzi conexiunea, compania care a emis biletul tău va fi obligată să-ți ofere alternative. În cazul în care zborul ajunge la destinație cu peste trei ore întârziere, vor fi obligați la plata despăgubirilor conform directivelor europene. 

Cazul 2: În cazul în care tu ți-ai construit singur călătoria din doua bilete de avion diferite București – Paris cu Wizzair, să spunem, și Paris – Washington cu Delta, atunci Delta nu va avea nicio obligație față de tine dacă Wizzair întârzie sau anulează cursa și nici Wizzair nu va avea nicio obligație față de tine dacă din cauza lor tu îți pierzi conexiunea spre Washington. Pentru asta exista asigurări. Unele asigurări de călătorie acoperă aceste riscuri. 

De ce este important să fii atent la timpul de transfer de pe un aeroport atunci când cumperi un bilet de avion?

Avem situația următoare: Cumperi un bilet de avion pe traseul București-Doha-Kuala Lumpur, iar timpul de transfer în Doha este, să zicem, o oră. Aeroportul din capitala Qatarului este însă foarte mare și aglomerat iar, până să ajungi de la o poartă la alta, pierzi avionul către Kuala Lumpur. Cum se stabilește timpul minim de transfer pe un aeroport și după ce criterii? 

Specialiștii recomandă o escală de un minim de o oră și jumătate – două ore, indiferent de aeroportul de tranzit. Orice tranzit sub o ora crește riscul ca bagajul să nu fie încărcat în avion și crește adrenalina pasagerilor.

Ai dreptul să-i atragi atenția companiei care-ți vinde un bilet de avion că intervalul de transfer este prea scurt și nu ai timp să prinzi următorul avion? Sunt obligați să-ți ofere, în aceeași bani, altă variantă dacă prima e prea riscantă? 

Companiile aeriene îți oferă variantele de zbor pe care le au. Nu au cum să schimbe orarul de zbor și nici să-ți propună opțiuni cu companii concurente. Toate aceste decizii se iau înainte de cumpărarea biletului. De obicei, pasagerii sunt cei care cer timp de tranzit cât mai scurt agenților de turism și fug de intervalele lungi de tranzit, fără să ia în calcul riscurile pe care le implică această decizie.

agora.md