Băncile au intrat într-o perioadă prielnică. Doar în jumătate de an, profitul acestora a ajuns la 1,2 miliarde de lei cu 30% mai mult faţă de perioada similară a anului precedent. Acest lucru se datorează în mare parte impulsionării creditării, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.

Veniturile totale au constituit 3,5 miliarde lei, dintre care veniturile din dobânzi – 61,3% (2,2 miliarde lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 38,7% (1,4 miliarde lei). Concomitent, cheltuielile totale au constituit 2,4 miliarde lei, inclusiv cheltuielile cu dobânzile – 28,7% din totalul cheltuielilor (679,6 milioane lei), iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 71,3% din totalul cheltuielilor (1,7 miliarde lei).

Majorarea profitului este determinată, în mare parte, de creşterea veniturilor neaferente dobânzilor cu 12,7% sau cu 152,9 milioane lei, în special urmare a creşterii veniturilor din onorarii şi comisioane cu 15,9% (122,1 milioane lei). Cheltuielile cu dobânzile au scăzut cu 10,9% sau cu 83,1 milioane lei. Majorarea nesemnificativă a veniturilor din dobânzi cu 0,5% sau cu 11,2 milioane lei s-a produs ca rezultat al descreşterii ratei medii a dobânzii la credite.

La sfârşitului lunii iunie, fiecare leu investit din activele bancare a adus un câştig de 2,60 lei, iar pentru fiecare leu din capital, câştigul a fost de 15,5 lei.

Activele totale au însumat 86,9 miliarde lei, majorându-se pe parcursul semestrului I al anului 2019 cu 4,6% (3,8 miliarde lei). În structura activelor, cea mai semnificativă creştere a înregistrat articolul credite şi avansuri cu 9,5% (3,3 miliarde lei). În şase luni ale anului, soldul brut (prudenţial) al creditelor a constituit 43,4% din totalul activelor sau 37,7 miliarde lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 9,4% (3,3 miliarde lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul primului semestru 2019 s-a majorat cu 22,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

BNM îndeamnă bancherii să împrumute businessul

Datele Băncii Naţionale a Moldovei relevă că băncile dispun de un nivel de lichiditate destul de mare şi de potenţial de creditare. Totuşi, persistă reticenţa în acordarea împrumuturilor businessului. Cele mai mari creşteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului şi la creditele de consum, inclusiv ca urmare a micşorării pe parcursul perioadei de referinţă a ratei dobânzii. Totodată, Banca Naţională continuă să încurajeze băncile să-şi concentreze mai mult eforturile pe finanţarea economiei reale.

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, susţine că doar în trimestrul doi al anului, portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat o creştere de 2,3 miliarde lei, sumă record din ultimii 5 ani şi jumătate. Precedentul record a fost atins în 2013/T4 când portofoliul de credite în sistemul bancar a crescut cu 3,1 miliarde lei. Această creştere în cea mai mare parte este asigurată de creditarea persoanelor fizice. Timp de 3,5 ani băncile şi-au redus cu 14,8 miliarde lei portofoliul de credite de la 47,2 miliarde în 2014/T3 la 32,4 miliarde lei 2018/T1.

Potrivit lui, din 2018 băncile au început lent să depăşească perioada de criză. În mai puţin de 1,5 ani portofoliul de credite a crescut cu 6,4 miliarde lei, de la 32,4 miliarde lei în 2018/T1 la 38,8 miliarde lei în 2019/T2. Această creştere se datorează în special orientării şi creditării persoanelor fizice de către bănci. Din totalul de 6,4 miliarde lei creştere, 4,1 miliarde lei revine creşterii creditelor oferite persoanelor fizice, iar 2,3 miliarde lei creditelor oferite persoanelor juridice. Drept consecinţă ponderea creditelor oferite persoanelor fizice din întreg portofoliu de credite din sistemul bancar a crescut de la 24,3% în 2018/T1 la 30,8% în 2019/T2.

Cu 12,5 lei din 100 lei băncile împrumută statul

“Investiţiile în valori mobiliare (certificatele Băncii Naţionale şi valorile mobiliare de stat) au înregistrat o pondere de 12,5% (10,9 miliarde lei) din totalul activelor, fiind cu 2,7 p.p. mai mică comparativ cu sfârşitul anului 2018”, se mai arată în datele Băncii Centrale.
Restul activelor, care constituie 44,1%, sunt menţinute de către bănci în conturile deschise la Banca Naţională, în alte bănci şi în numerar.

Pe parcursul perioadei de referinţă, ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase şi compromise) în totalul creditelor s-a redus cu 1,9 p.p. comparativ cu finele anului 2018, constituind 10,6% la 30.06.2019. Această pondere s-a diminuat la majoritatea băncilor, indicatorul menţionat variind de la 4,9% până la 26,0%. În mare parte, băncile îşi menţin tendinţa de diminuare a ponderii creditelor neperformante în totalul creditelor.

Diminuarea ponderii creditelor neperformante în total credite s-a datorat în principal diminuării soldului creditelor neperformante cu 7,3% (323,3 milioane lei), concomitent cu majorarea soldului brut al creditelor cu 9,4% (3,3 miliarde lei).

Populaţia depune banii la bancă, iar businessul îi scoate

În jumătate de an s-a înregistrat o tendinţă de majorare a soldului depozitelor. Conform rapoartelor prudenţiale, acestea s-au majorat cu 3,5% în perioada de referinţă, constituind 65,7 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 67,7% din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 32,0% şi depozitele băncilor – 0,3%). Cel mai mare impact asupra majorării soldului depozitelor a avut-o creşterea depozitelor persoanelor fizice cu 2,8 miliarde lei (6,8%), în timp ce soldul depozitelor persoanelor juridice s-a diminuat cu 677,3 milioane lei (3,1%).

Din totalul depozitelor, 57,4% au revenit depozitelor în lei, soldul acestora s-a majorat nesemnificativ cu 374,8 milioane lei (1,0%), constituind 37,7 miliarde lei la 30.06.2019. Depozitele în valută au constituit 42,6% din totalul depozitelor, soldul acestora a crescut pe parcursul perioadei de referinţă cu 1,9 miliarde lei (7,1%), alcătuind 27,9 miliarde lei. Astfel, au fost atrase depozite în valută, echivalentul a 331,6 milioane lei, totodată, diferenţa de curs valutar a alcătuit +1,5 miliarde lei.

În informaţiile BNM se spune că au intrat în vigoare noile modificări la Regulamentul cu privire la expunerile “mari” şi la Regulamentul privind tranzacţiile băncii cu persoanele sale afiliate, prin care a fost schimbat modul de calcul al expunerilor mari şi al expunerilor faţă de persoanele afiliate, care prevede calcularea expunerilor luând în consideraţie efectul diminuării riscului de credit (micşorarea cu reducerile la aceste expuneri), precum şi menţinerea fondurilor proprii totale pentru excedentul stabilit prin regulament. Astfel, o bancă depăşeşte limita prudenţială de 10% a raportului dintre valoarea expunerii maxime faţă de o persoană afiliată şi/sau un grup de clienţi aflaţi în legătură şi capitalul eligibil, iar două bănci depăşesc limita prudenţială de 20% a raportului dintre indicatorul aferent sumei valorii agregate a expunerilor băncii faţă de persoanele afiliate şi/sau grupuri de clienţi aflaţi în legătură şi capitalul eligibil.

Victor Ursu

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a lansat miercuri, 4 septembrie, portalul certificatelor de concediu medical. Pe acesta vor fi înregistrate datele din certificatele medicale și vor fi transmise Casei Naționale de Asigurări Sociale, care, începând cu 1 iulie 2019, calculează și achită indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, informează MOLDPRES.

Astfel, pacienții vor primi în continuare certificate de concediu medical pe suport de hârtie, pe care îl vor prezenta angajatorului. Datele de pe aceste certificate vor fi introduse pe platformă de instituțiile medico-sanitare, pentru ca ulterior informațiile să poată fi utilizate de CNAS.

Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ala Nemerenco a declarat la lansarea portalului că utilizarea acestuia are drept scop instituirea unui mecanism de evidență și a unui control sistemic asupra modului de plată a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă.

Din 1 iulie 2019, sunt aplicate noi proceduri de calculare și plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Conform acestora, angajatorul va stabili, calcula și achita, din mijloacele financiare proprii, indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de muncă pentru primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă. Începând cu a șasea zi, indemnizația va fi calculată și stabilită de Casele teritoriale de asigurări sociale.

moldpres.md

Un agricultor din Şoldăneşti a implementat o tehnologie eficientă de creştere a cerealelor, care îi asigură o recoltă anuală cu până la 20 la sută mai mare. De mai bine de patru ani, Alexei Micu a renunţat la îngrășămintele chimice şi tratează solul cu fertilizanţi ecologici, pe care îi creşte pe acelaşi teren. Tehnologia a fost prezentată în cadrul unui seminar agricol, care s-a desfăşurat în apropierea satului Olişcani, raionul Şoldăneşti.

Procesul de pregătire a solului începe, de regulă, primăvara, când terenul este semănat cu hrişcă, muştar sau mazăre. La sfârşitul verii, culturile vor fi mărunțite şi transformate în îngrăşământ ecologic.

"Solul este mai bine structurat, iar acum dacă noi avem la soare 32 de grade, aici temperatura este mai mică cu vreo 5 grade. Îl protejează de vânt, de eroziunea vântului, şi este ca un fel de armură, de protecţie", a spus Alexei Micu, agricultor.

Pentru a grăbi procesul de descompunere, agricultorul foloseşte o cantitate minimă de compost.

"Contribuţia acestor culturi este de a îmbogăţi solul cu substanţe organice, de a hrăni microbii din sol", a zis Boris Boinicean, expert în agricultură.

"Pentru cultura următoare, ea se reflectă în roadă. Din experiențele anului trecut, au fost diferenţă cam de 500 de kilograme, cultura de grâu. În procente asta ar fi peste 20 de procente, bonus", a zis Alexei Micu, agricultor.

La seminar au participat mai mulţi adepţi ai agriculturii ecologice, printre care şi Vasile Matiiciuc, care a prezentat o metodă inedită de protecţie a seminţelor, menită să crească productivitatea recoltei.

"În loc de insecticide, care se dau la fabricile de procesare, noi am încercat lutul, împreună cu scoarţa de copac, celuloza. Scopul principal al ambalării în lut este că noi putem semăna mai devreme, lutul să-l protejeze de frig şi să deie un start la creşterea seminţelor", a declarat Vasile Matiiciuc, agricultor.

Evenimentul a fost organizat de către organizaţia nonguvernamentală "People in Need", finanţată de Agenţia Cehă de Dezvoltare, care a investit circa 500 de mii de euro în ultimii ani pentru promovarea agriculturii ecologice în ţara noastră.

"Eu cred că prin intermediul agriculturii ecologice, pe lângă faptul că vom contribui la sporirea sănătăţii poporului moldav, agricultorii din Moldovei vor avea mai multe şanse la exportul producţiei ecologice", a declarat Silvia Bicenco, preşedinte de ţară People in Need.

În prezent, peste 130 de fermieri din ţara noastră practică agricultura ecologică.

publika.md

Castel Mimi și ÎS Calea Ferată din Moldova au lansat primul Wine Train din țară, pe care l-au prezentat în ajunul evenimentului VinOPERA – un recital de muzică clasică ce va avea loc la Castel Mimi. Prezentarea trenului a avut loc pe data de 3 septembrie 2019, pe peronul Gării Feroviare Chișinău.

La eveniment au participat Cristina Frolov, directoarea Castel Mimi, Mihai Arusoi, directorul Gării Feroviare; precum și Eugen Negruţă, liderul trupei de acordeoniști Concertino.

În cadrul acestuia au fost oferite mai multe detalii despre conceptul de Wine Train, când și cum va funcționa acesta, dar și detalii despre evenimentul în aer liber VinOPERA, care va avea loc în data de 6 septembrie. Într-o componență redusă au evoluat și acordeoniștii de la Concertino.

Locuitorii capitalei vor trebui să scoată mai mulți bani din buzunar pentru o călătorie cu taximetrul. Asta pentru că unele companii de taxi au majorat tarifele, scrie autoexpert.md. Potrivit sursei citate, dacă până acum prețul unei călătorii prin oraș începea de la 25 de lei, acum acesta va începe de 27 de lei.

Decizia firmelor de taxi este motivată de faptul că au crescut prețurile pentru carburanți, iar activând conform tarifelor vechi, companiile ieșeau în pierdere.

Totuși, scumpirile nu sunt o decizie comună și finală. Doar tarifele de pornire s-au majorat și doar la unele companii de taxi.

Patronatul Transportatorilor Auto în Regim de Taxi susține că fiecare administrator de companie e liber să facă modificări de tarife.

agora.md

Grupul de tehnologii informaționale S&T AG din Austria, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii IT din Europa Centrală și de Est, a achiziționat o cotă de 51% din capitalul firmei BASS Systems din Republica Moldova.

Tranzacția a fost anunțată miercuri, 28 august, de Bursa din Taiwan, ca parte a unei operațiuni a producătorului de calculatoare industriale Hua Han care face parte din gigantul Foxconn Technology Group. Ultimul este acționar majoritar al grupului Ennoconn care deține peste 26% din capitalul S&T AG din Austria.

Potrivit presei din Taiwan, valoarea totală a tranzacției este de 5,739 mil. euro pentru cota de 51% din capitalul social al BASS Sytems din Republica Moldova. S&T AG din Austria a cumpărat cota parte de la o persoană fizică.

Conform datelor furnizate de Agenția de Servicii Publice, BASS Sytems avea în agust 2019 un capital social de 2,95 mil. lei deținut de Assentis Holdings Limited din Cipru cu 72% și Onisim Popescu care este administrator la BASS Systems.

Deocamdată companiile BASS Sytems și S&T AG din Austria nu au comentat această tranzacție.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Legea care prevede că BNM va acorda asistență de lichiditate în situații de urgență doar băncilor solvabile și viabile a intrat în vigoare luni, 2 septembrie, odată cu publicarea în Monitorul Oficial, transmite MOLDPRES.

„Pentru a menține stabilitatea sistemului financiar, Banca Națională poate acorda, la deplina sa discreție și în condițiile stabilite de către aceasta, băncilor solvabile și viabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, asistență de lichiditate în situații de urgență”, este specificat în lege.

În document mai este stipulat că termenul pentru care se acordă asistența de lichiditate în situații de urgență este de până la trei luni, cu posibilitatea extinderii acestuia, în mod excepțional, pentru o perioadă nu mai mare de un an de la data acordării, în condițiile stabilite de Comitetul executiv al Băncii Naționale. Totodată, asistența de lichiditate în situații de urgență se acordă la o rată a dobânzii superioară ratei aplicate de Banca Națională la operațiunile sale de creditare, inclusiv la facilitatea permanentă de creditare.

Noua lege a fost adoptată de parlament la 15 august curent, la o sesiune extraordinară.

Republica Moldova a fost în anii 2013-2018 cel mai mare beneficiar al Acordului de Asociere, implicit al Acordului de Liber Schimb (DCFTA), dintre cele trei ţări semnatare din Parteneriatul Estic. Republica Moldova a beneficiat de prevederile DCFTA  în proporţie de 60%, Ucraina – 20%, iar Georgia – 9%,  constată analiştii de la Institutul Berlin Economics, la care face referire pe pagina sa de Facebook ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, informează MOLDPRES.

Experții germani apreciază că în această perioadă, 2013-2018, exportul produselor moldoveneşti pe piaţa statelor europene s-a triplat. „Datorită acestui document strategic am putut compensa pierderile în comerţul cu alte state şi am creat locuri de muncă. Dacă în toată această perioadă ţara nu era coruptă, beneficiam şi mai mult. Şi vom beneficia mai mult pe viitor construind Europa la noi acasă”, a scris Nicu Popescu.

Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost semnat la data de 27 iunie 2014 la Bruxelles, Belgia. Acordul a fost ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 2 iulie 2014 şi de Parlamentul European la data de 13 noiembrie 2014.

Valoarea exporturilor de produse agricole din Republica Moldova pe piața Uniunii Europene a crescut cu 500 milioane de euro, în doi ani (2017-2018), urmare a implementării măsurilor fitosanitare prevăzute de Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, constata anterior  Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. Eliminarea barierelor tarifare, după semnarea DCFTA,  pentru 91 la sută din produsele autohtone a dus la economisirea a peste 11.2 milioane de Euro anual pentru agricultori.