Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) continuă să stăruie asupra diversificării instrumentelor de control şi intervenţie timpurie pe segmentul de asigurări, în acest scop fiind amendată legislaţia aferentă speţei, astfel miza constituind sporirea încrederii în raport cu asigurătorii. Unul din documente este Regulamentul cu privire la cerinţele faţă de persoanele cu funcţie de răspundere ale asigurătorilor/reasigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, în redacţie nouă, publicat în Monitorul Oficial din 24 mai 2019.

Şefa Direcţiei generale asigurări în cadrul CNPF, Tatiana Ciobanu, susţine că reactualizarea Regulamentului a fost condiţionată de necesitatea remedierii unor lacune sau interpretări nepotrivite, precum şi de actualizarea cerinţelor faţă de persoanele cu funcţie de răspundere, reieşind din evoluţia pieţei şi problemele existente.

Noul act normativ prevede o expunere expresă şi concisă a reglementărilor ce vizează cerinţele faţă de persoanele cu funcţie de răspundere ale asigurătorilor/reasigurătorilor, Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule (BNAA) şi intermedia­rilor în asigurări şi/sau în reasigurări.

Totodată, cerinţele au fost introduse în concordanţă cu Principiul ICP 5 „Adecvarea Persoanelor” emis de Asociaţia Internaţională a Supraveghetorilor în Asigurări (IAIS).

Aprobarea prealabilă a candidaţilor la funcţiile de membri ai consiliului de către autoritatea de supraveghere

Noile prevederi urmează a fi aplicate persoanelor cu funcţie de răspundere ale asigurătorilor/reasigurătorilor, BNAA şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, după cum urmează: membrilor consiliului societăţii, membrilor organului executiv, directorului executiv al BNAA, membrilor comisiei de cenzori ai societăţii, contabilului-şef, conducătorului sucursalei, administratorului special, lichidatorului societăţii în proces de lichidare, actuarului precum şi altor persoane învestite prin lege sau statut să-şi asume obligaţii, de sine stătător sau împreună cu alte persoane, în numele şi în contul societăţii.

Regulamentul stabileşte criterii de evaluare a persoanelor înaintate în funcţia de răspundere ce vizează calificarea, experienţa, integritatea profesională şi buna reputaţie.

Responsabila de sectorul asigurări din cadrul CNPF a subliniat că, pentru prima dată, a fost reglementată procedura de aprobare prealabilă de către autoritatea de supraveghere a candidaţilor la funcţiile de membri ai consiliului societăţii, comitetului de audit, comisiei de cenzori şi organului executiv. Raţionamentul derivă din micşorarea cheltuielilor asigurătorilor în cazul potenţialului refuz de aprobare a candidatului la funcţia înaintată de către Regulator. De asemenea, în conformitate cu noile cerinţe din Legea privind auditul situaţiilor financiare, au fost stabilite cerinţe faţă de membrii comitetului de audit.

La fel, în premieră, Regulamentul specifică şi alte persoane cu funcţii de răspundere ale participanţilor profesionişti pe piaţa asigurărilor, cum ar fi – conducătorii compartimentelor din cadrul asigurătorilor. Aceştia urmează să fie evaluaţi potrivit criteriilor noi stabilite nemijlocit de către asigurător.

De menţionat că, odată cu introducerea procedurii de constat amiabil, din luna august 2019, asigurătorii vor trebui să dispună în state de o persoană împuternicită să constate şi să consemneze paguba în baza Certificatului de constat amiabil. Totodată, reieşind din alinierea RM la cerinţele acquis-ului comunitar, asigurătorii vor trebui să desemneze şi o persoană responsabilă de managementul riscului (risc manager), care urmează să asigure implementarea politicilor şi procedurilor pentru identificarea, evaluarea, măsurarea, controlul şi gestionarea riscurilor.

O noutate pentru domeniul asigurărilor este şi cerinţa de evaluare periodică de către entităţile supravegheate a persoanelor cu funcţii de răspundere, cel puţin o dată la doi ani.

Potrivit Tatianei Ciobanu, pentru asigurarea unei administrări prudente şi eficace a asigurătorilor/reasigurătorilor, BNAA şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, documentul include norme ce vizează incompatibilităţile şi restricţiile vizavi de persoanele cu funcţie de răspundere în activitatea desfăşurată, prevede obligativitatea notificării şi raportării către autoritatea de supraveghere a oricăror schimbări în activitatea persoanelor cu funcţie de răspundere, precum şi prescrie sancţionarea pentru nerespectarea prevederilor acestuia.

Astfel, persoanele corespunzătoare urmează să se conformeze noilor cerinţe în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a Regulamentului (31.05.2019), în caz contrar, urmează a fi înlocuite.

Identificarea beneficiarilor efectivi

Şefa Direcţiei generale asigurări a mai specificat că, în vederea implementării acţiunii nr. 12 din Memorandumul de înţelegere RM-UE, ratificat prin Legea nr. 272/2017 de către autoritatea de supraveghere, au fost aprobate: Planul de acţiuni privind identificarea beneficiarilor efectivi ai acţionarilor care deţin participaţii calificate în companiile de asigurări şi Planul de acţiuni pentru auditul tuturor companiilor de asigurări (ambele sunt publicate pe pagina web oficială www.cnpf.md, la compartimentul „Informaţii utile”). La situaţia din 01.09.2018 procesul de identificare a beneficiarilor efectivi la toate companiile licenţiate în asigurări a fost finalizat.

Reguli noi pentru auditul asigurătorilor şi reasigurătorilor

Companiile de asigurări/reasigurări autohtone vor fi obligate să efectueze auditul anual al activităţii. Prevederi în acest sens se conţin în Regulamentul privind auditul asigurătorilor/reasigurătorilor, aprobat la 13.05.2019 de către CNPF şi publicat în Monitorul Oficial din 31.05.2019.

Regulamentul delimitează activităţile de audit (efectuarea auditului situaţiilor financiare şi auditului în scop de supraveghere), stabileşte cadrul normativ aferent cerinţelor faţă de entitatea de audit, exigenţele faţă de entităţile de audit şi membrii echipei de audit, precum şi condiţiile de aprobare de către autoritatea de supraveghere a societăţii de audit.

Autoritatea de supraveghere, (CNPF), va selecta entităţile de audit eligibile şi va asigura publicarea listei companiilor de audit pe pagina web oficială. În acelaşi timp, entitatea de audit şi membrii echipei de audit care va efectua auditul asigurătorului/reasigurătorului va fi aprobată în prealabil de către autoritatea de supraveghere. Procedura de aprobare prealabilă este similară cu cea de aprobare prealabilă a persoanelor cu funcţii de răspundere ale asigurătorilor.

Aşadar, adunarea generală a acţio­narilor a fiecărui asigurător/reasigurător urmează să confirme anual, până la data de 31 iulie, entitatea de audit care va efectua auditul perioadei de gestiune. Cererea pentru obţinerea aprobării entităţii de audit şi a membrilor echipei de audit se prezintă autorităţii de supraveghere de către asigurător (reasigurător) în termen de cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de ţinerea adunării generale a acţionarilor, cu anexarea documentelor prevăzute de actul normativ aprobat.

Pentru a efectua auditul în domeniul asigurărilor, compania de audit trebuie să întrunească o serie de cerinţe, inclusiv: să nu fie persoană afiliată asigurătorului; să nu aibă aplicate măsuri disciplinare în procesul efectuării auditului în ultimii 3 ani, fapt confirmat prin informaţii furnizate de Consiliul de supraveghere publică a auditului; să desfăşoare activitate de cel puţin 3 ani în domeniul auditului situaţiilor financiare ale entităţilor de interes public sau angajaţii acesteia.

Potrivit Regulamentului, activitatea asigurătorilor/reasigurătorilor va fi supusă unui audit anual efectuat de către o entitate de audit ce corespunde cerinţelor Legii privind auditul situaţiilor financiare şi Legii cu privire la asigurări. Auditul anual include auditul situaţiilor financiare şi auditul în scop de supraveghere, după caz.

Compania de audit efectuează auditul unui asigurător/reasigurător cu respectarea standardelor de audit, prevederilor Legii cu privire la asigurări şi cadrului normativ aferent domeniului asigurărilor, prin obţinerea şi documentarea probelor de audit suficiente, relevante şi credibile pentru fundamentarea opiniilor de audit.

Ca urmare a auditului situaţiilor financiare, entitatea de audit este obligată să emită raportul auditorului şi scrisoarea adresată conducerii. Raportul respectiv urmează să conţină: opinia auditorului asupra situaţiilor financiare ale asigurătorului/reasigurătorului sau imposibilitatea de exprimare a acesteia, avizul auditorului privind coerenţa dintre raportul conducerii şi situaţiile financiare pentru aceeaşi perioadă de gestiune şi corespunderea acestuia cu prevederile legislaţiei şi declaraţia cu privire la faptul că, pe parcursul auditului, s-au identificat informaţii eronate semnificative prezentate în raportul conducerii, indicând natura acestora.

În acelaşi timp, autoritatea de supraveghere poate solicita asigurătorilor/reasigurătorilor, după caz, efectuarea auditului în scop de supraveghere în cazul scăderii indicatorilor de performanţă stabiliţi prin actele normative ale autorităţii de supraveghere pe parcursul a trei trimestre consecutive, încălcării reglementărilor privind cheltuielile de achiziţii, nerespectării constituirii şi menţinerii categoriilor de active, precum şi evaluării acestora la justa valoare etc.

Regulamentul stabileşte că auditul în scop de supraveghere poate fi desfăşurat simultan cu auditul situaţiilor financiare sau separat, precum şi de aceeaşi entitate de audit sau de o altă entitate aprobată de autoritatea de supraveghere.

Lilia Alcază

capital.market.md

noi.md

Piața locală ne bucură cu o mare varietate de producători de cașcavaluri și brânzeturi, companii mici și mari, care în permanență se dezvoltă, creează linii noi de produse, experimentând și încercând rețete inspirate din tradițiile locale și internaționale de producere a cașcavalurilor.

Noutățile pieței în materie de cașcavaluri și brânzeturi au fost prezentate în cadrul evenimentului Say Cheese Day 2019, desfășurat pentru al treilea an consecutiv în satul Horodiște, raionul Rezina.

Compania Lapmol (Căsuța Mea) ne bucură cu cinci produse noi: două tipuri de suluguni (costiță și bastonașe) - brânză semitare cu un conținut de grăsimi de 40%, Mozzarella pentru pizza (brânză semitare cu o grăsime de 40%), brânza semitare Hallumi grill-cheese și brânza moale Adâgheiskii, ambele cu o fracție de grăsime de 40%.

ÎM Met Sa Produse Impex (Drochia) vine cu trei produse noi: Brânză "De Drochia", de tip feta, maturată, cu o grăsime de 35%, un produs 100% natural și două tipuri de Suluguni "Cecil" în formă de bastonașe și cosițe, cu o grăsime de 35%, produse din lapte de vacă pasteurizat, sare și maya bacteriană.

Avem și o noutate de la Lactis SA din Râșcani, care au scos recent pe piață cașcavalul "Provincial" afumat în formă de bastonașe, de 45%.

Întreprinderea InLac din orașul Cupcini, raionul Edineț, și-a mărit gama de produse cu noul cașcaval "De Cupcini" în formă de bastonașe cu șuncă, cu o grăsime de 40%.

Fabrica de brânzeturi din Soroca (Lactalis Alba) a scos pe piață brânza cu cheag tare President Gouda, de 45%.

Producătorul din Brăviceni, Orhei, VC Saturn-13 SRL (BraviLacta) ne propune brânza moale "Andrieș" cu verdeață (mărar, pătrunjel), un produs delicat cu o grăsime redusă, de 30%.

Compania Avacon – Prim SRL (brandul „Șaden”) din raionul Hîncești, mai mult cunoscută pentru varietățile sale de suluguni, și-a prezentat noul cașcaval cu frișcă din lapte natural, cu o fracție de grăsime de 45%.

ÎI Oganes Vardanean, care deja a devenit cunoscută consumatorilor pentru cașcavalurile armenești "Artur" și "Liana", ne bucură cu două produse noi: cașcavalul tare, tot de tip armenesc, numit "Ceanah" și o varietate de brânză de vacă. Produsele sunt fabricate din lapte de vacă, cheag, enzime pentru coagularea laptelui și sare alimentară, fără utilizarea adaosurilor chimice.

Compania BioMilk, care a participat pentru prima dată la Say Cheese Day propune consumatorilor o serie de noutăți cum ar fi brânzeturile Canestrato, Provola, Caș de vacă, Ricotta și Mozarella.

Pentru piața autohtonă de produse lactate, care s-a confruntat și continuă să se confrunte cu numeroase probleme de imagine și infrastructură, prezența unui număr atât de mare de companii ce produs brânză și cașcaval nu poate decât să ne bucure. Consumatorul are numeroase opțiuni de a alege, începând cu cașcavalurile și brânzeturile industriale, până la cele artizanala sau tradiționale, caracteristice mediului rural. Industria brânzeturilor întotdeauna a jucat un rol important în economia țării noastre, iar diversificarea ei cu siguranță va avea un efect pozitiv.

madein.md

Victor Ostap, om de afaceri din Republica Moldova, descrie situația de la Chișinău: ”Rusia nu uită și nu iartă! Ce face Plahotniuc e puci. Curtea Constituțională e o îngrămădeală criminogenă! E debandadă, vin oameni cu rutierele”

Manuel Amarandei, jurnalist la Publika, recunoaște: ”Nu ai cu cine să vorbești azi. Toți lucrează pentru unii sau pentru alții, nu există echilibru. Lumea e împărțită în tabere. Nimeni nu-ți va spune adevărul”.

Un șofer, care s-a ales cu un proces-verbal pentru pretinse încălcări ale Regulementului circulației rutiere, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material, moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Acesta, ajungând până la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), a reușit să-și recupereze fiecare leu plătit pentru a-și demonstra nevinovăția.

Conducătorul a invocat că i-a fost întocmit un proces-verbal pentru că ar fi neglijat cerinţele indicatorului rutier 4.1.2. din Regulamentul Circulaţiei Rutiere – ”direcţie obligatorie de deplasare la dreapta”, fiind sancționat cu 400 de lei și trei puncte de penalizare.

După ce a contestat în instanță procesul-verbal de sancționare, șoferul a obținut anularea acestuia.

Însă, conducătorul nu s-a mulțumit cu anularea procesului-verbal. Acesta a înaintat în judecată o altă acțiune pentru a-și recupera cheltuielile suportate pentru demonstrarea nevinovăției.

Șoferul a indicat că după ce i-a fost întocmit procesul-verbal a fost nevoit să-și apere interesele și drepturile și a suportat cheltuieli de acordare a asistenței juridice în mărime de 4.200 de lei. La fel, a fost nevoit să cumpere Regulamentul circulației rutiere, pentru care a achitat 277,30 de lei, pentru a proba că nu a încălcat.

Mai exact, șoferul a probat prin bonul de plată că a cumpărat ”Regulament GOST-52289” pentru a demonstra în instanţă faptul că indicatorul rutier 4.1.2. ”direcție obligatorie de deplasare la dreapta”, instalat pe partea stângă a carosabilului ca semnul de dublare, şi lipsa semnului rutier pe partea dreaptă a carosabilului este o încălcare din partea persoanelor şi organelor responsabile pentru siguranţa la traficului rutier.

Totodată, prin întocmirea procesului verbal și aplicarea sancțiunii, i s-au cauzate suferinţe morale şi psihice, care au avut un impact asupra calității îndeplinirii obligațiunilor de muncă, întrucât muncește în calitate de șofer la organizația internațională EUBAM.

Prin urmare, șoferul a solicitat repararea prejudiciului material în mărime de 4.477,30 lei și prejudiciul moral de 5.000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău, acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor prejudiciul moral în mărime de 1.000 lei și prejudiciul material de 4.477,30 lei.

Atât Ministerul Justiției, cât și Inspectoratul General al Poliției, dar și Inspectoratul Național de Patrulare au declarat apel. Ministerul Justiției a indicat că nu are dreptul să solicite de la stat o despăgubire, în condiţiile în care privinţa acestuia instanţa de judecată nu a dispus aplicarea unei amenzi contravenţionale. Ceilalți apelanți au indicat că instanța de fond a dispus încasarea prejudiciului moral şi material din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor, situaţie pe care o consideră a fi contrară prevederilor art.131 a Legii nr.1545 din 25 februarie 1998,  iar prevederile art.131 alin.(2) - (4) indică clar care este procedura de executare, şi anume că titlul executoriu este prezentat spre executare Ministerului Justiţiei, care la rândul său urmează să informeze părţile şi să remită Ministerului Finanţelor hotărârea devenită irevocabilă şi respectiv datele bancare ale creditorului.

În urma examinării cauzei, Curtea de Apel Chișinău a decis să caseze hotărârea primei instanțe. Și asta pentru că în motivarea emisă de judecători au fost depistate unele contradicții. Mai exact - invocarea în partea motivată a hotărârii privind dispunerea încasării prejudiciului moral și material de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției, iar în partea dispozitivă prin intermediul Ministerului Finanțelor, care are calitate procesuală de intervenient accesoriu.

Curtea de Apel a emis o nouă hotărâre prin care șoferului i s-au acordat prejudicii morale în mărime de 1.000 de lei și prejudiciul material în mărime de 4.477,30 de lei, așa cum a stabilit inițial judecătoria de fond.

Cauza a ajuns și la CSJ, în urma recursurilor declarate de către Ministerul Justiţiei, Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratul Naţional de Patrulare.

Magistrații din instanța supremă au casat decizia instanței de apel și a celei de fond. Magistrații au admis parțial cererea șoferului, dar a dispus ca prejudiciul material suportat în cadrul procesului contravenţional în sumă de 4.477, 30 de lei şi prejudiciul moral în mărime de 1.000  de lei să fie încasate de la Inspectoratul General de Poliție.

Decizia este irevocabilă.

Activitatea investițională în Republica Moldova, în perioada ianuarie-martie 2019, a crescut cu 25,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, însumând circa 3,3 miliarde lei. Principalii factori care au determinat creșterea activității investiționale au fost majorarea investițiilor private și bugetare, situația creditară favorabilă, precum și creșterea investițiilor din sursele organizațiilor internaționale, comunică mybusiness.md.

„Aceste rezultate demonstrează că reformele implementate de Guvern au creat toate premisele pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil și competitiv pentru investitori. Mă bucur să constat că volumul investițiilor a crescut considerabil, impactul major fiind asigurat de creșterea investițiilor în mașini, utilaje și instalații, fapt ce confirmă tendința actuală de retehnologizare a economiei naționale”, menționează ministrul Chiril Gaburici.

Potrivit datelor Direcției politici economice și mediul de afaceri a Ministerului Economiei și Infrastructurii, investițiile private s-au dovedit a fi, în primul trimestru al anului 2019, principalul motor de creștere al investițiilor totale. Acestea au însumat 2,3 miliarde lei (70% din totalul investițiilor) și au crescut în ianuarie-martie 2019 cu 15%, asigurând 46% din creșterea totală. Agenții economici și-au orientat investițiile în mașini și utilaje, mijloace de transport, clădiri rezidențiale și terenuri.

Investițiile publice, de asemenea, s-au majorat în medie de 2,1 ori, asigurând 31% din creșterea totală a investițiilor. Acestea au atins valoarea de 387,9  de milioane lei. Investițiile publice au fost orientate în construcții inginerești, mașini și utilaje și mijloace de transport.

Analiza datelor după tipurile de active arată că investițiile în mașini, instalații și utilaje de producere au contribuit cel mai semnificativ la creșterea investițiilor înregistrată în primele trei luni ale anului 2019 (35% din creștere). Acestea au însumat 1,2 miliarde lei (36% din total investiții) și au crescut cu 23,7%.

Esențial au crescut și investițiile în mijloace de transport. Acestea au însumat 480,1 milioane lei și au crescut cu 45,6%, asigurând 23% din creșterea totală. De asemenea, au crescut investițiile în sectorul construcțiilor (construcții inginerești, clădiri rezidențiale și clădiri nerezidențiale) cu 17,8%, însumând 1,3 miliarde lei.

În primul trimestru al anului 2019, salariul mediu lunar în R. Moldova a fost de 6 923 de lei, cu 17% mai mult față de perioada similară a anului trecut, anunță Biroul Național de Statistică. Moldovenii care muncesc în sectorul bugetar, au avut un salariu mediu de 6 842 lei, iar cei din sectorul economic au câștigat în medie cu o sută de lei mai mult, adică 6 954 de lei pe lună.

Cele mai mari salarii le primesc cei care lucrează în domeniul IT, în medie câte 15 mii de lei pe lună și angajații din domeniul financiar și asigurări – câte 12 mii de lei.

Profesorii și medicii sunt remunerați în mediu cu câte șase mii de lei pe lună, iar oamenii de artă primesc chiar cu o mie de lei mai puțin.

Cele mai mici salarii rămân a fi în agricultură, silvicultură și pescuit. Oamenii angajați în aceste domenii primesc lunar salarii de patru mii de lei.

tv8.md

Senzori de măsurare a calității aerului vor fi instalați pe străzile principale din 5 sectoare ale orașului Chișinău. Echipamentul va monitoriza non-stop nivelul de poluare al aerului, datele urmând a fi furnizate în timp real pe un portal web, comunică mybusiness.md.

Echipamentul inteligent va fi instalat în următoarele luni de către Orange Moldova, în cadrul unui program de granturi lansat de Proiectul „Orașe Verzi Durabile pentru Moldova”, implementat de PNUD și finanțat de Facilitatea Globală de Mediu.

„Echipamentul a fost deja achiziţionat de noi. Senzorii vor monitoriza mai mulţi indicatori de poluare a aerului conform standardului ISO 37120:2018 „Sustainable cities and communities – indicators for city services and quality of life”.  Senzorii vor fi conectaţi la reţeaua de internet, astfel datele culese fiind transmise în timp real către un dashboard. Informaţiile despre nivelul de poluare şi despre evoluţia acesteia în timp vor fi actualizate în fiecare minut”, spune Andrei Preaşca, Director Vânzări Corporative şi Servicii Post Vânzări, Orange Moldova.

Echipamentul va măsura următorii parametri: ozon (O3), dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), pulberi în suspensie (conform cerinţelor UE de calcul a indexului de calitate a aerului), nivelul de zgomot, temperatura, presiunea şi umiditatea aerului. Pulberii în suspensie (PM10 și PM2.5) sunt particule fine generate de industrie, trafic și încălzirea locuințelor.

Locațiile exacte urmează a fi selectate în parteneriat cu Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Aceasta va fi prima reţea de măsurare şi vizualizare în timp real a calităţii aerului din Chişinău.

„Aerul poluat este un factor determinant în generarea multiplelor afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. Totodată, multipli poluanți din aer cauzează încălzirea globală, de exemplu carbonul produs de motoarele diesel, din arderea deschisă a deșeurilor, etc. Este important să cunoaștem nivelul de poluanți în aer, pentru a putea dezvolta programe de prevenire a poluării aerului și pentru a lansa acțiuni de diminuare a poluării aerului. Accesibilitatea datelor în timp real va fi utilă și oamenilor care vor putea evita anumite zone sau intervale orare cu nivel sporit de poluare”, a declarat Inga Podoroghin, specialistă de programe la PNUD Moldova.

În prezent, calitatea aerului este monitorizată de Laboratorul pentru Calitatea Aerului Atmosferic care are în rețeaua sa 8 posturi staţionare de monitorizare (6 în Chişinău şi 2 în Bălţi). Datele privind nivelul de poluare al aerului sunt prelevate de 3 ori pe zi, în baza acestora fiind elaborate rapoarte zilnice şi lunare.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 91% dintre locuitorii planetei respiră aer poluat, fapt ce provoacă 7 milioane de decese pe an.

Proiectul „Oraşe verzi durabile pentru Moldova”, cu o durată de cinci ani: 2018-2022, are un buget total de 2,72 mln USD, dintre care 2,64 mln USD sunt acordaţi de Facilitatea Globală de Mediu (GEF) şi 80.000 USD – de PNUD Moldova.