Întreprinderile din Republica Moldova vor putea beneficia de două linii de finanțare a comerțului. Pentru aceasta, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va oferi pentru două bănci din țara noastră 13 mln dolari SUA, în cadrul programului de facilitare a comerțului, transmite MOLDPRES.

Prin intermediul acestui instrument, BERD va emite garanții în favoarea băncilor comerciale internaționale care acoperă riscul politic și comercial aferent tranzacțiilor întreprinse de cei doi creditori din Moldova, și va oferi finanțare pentru tranzacțiile de export și import. Băncile vor beneficia, de asemenea, de proiectele de cooperare tehnică ale BERD în domeniul finanțării comerțului.

BERD a deblocat recent finanțarea către cele două bănci în urma pașilor întreprinși de cei doi creditori de a asigura transparența acționarilor și a restabili guvernanța corporativă.

În aprilie 2019, BERD a acordat împrumuturi în valoare de 5 milioane de euro pentru fiecare bancă prin linia de credit EU4Business-EBRD. Finanțarea destinată sprijinirii comerțului între companiile moldovenești și Uniunea Europeană, a fost însoțită de finanțare nerambursabilă din partea UE, prin intermediul inițiativei EU4Business.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din Moldova. De la începutul operațiunilor sale în țară, Banca a investit 1,2 miliarde de euro în peste 125 de proiecte în sectorul financiar, agrobusiness, energetic, infrastructură și industria prelucrătoare din Moldova.

Plahotniuc s-a trezit cu bunurile sechestrate de procurorii din „sistemul” construit chiar de el, a punctat fostul premier moldovean, adăugând că sistemul construit prin frică şi umilinţă doar aşa se prăbuşeşte, atrăgând după sine multă mizerie.

Fostul prim-ministru moldovean, Ion Sturza, consideră că sechestrul pus pe mai multe dintre proprietăţile de lux ale fostului preşedinte al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, actualmente deputat în Parlamentul Republicii Moldova „e ceva!”.

„Cât de rapid se prăbuşeşte „imperiul" domnului Plahotniuc. Astăzi aflăm despre sechestrul aplicat de procurorii din „sistemul" construit de el(!) pe „activele" din Moldova, inclusiv asupra faimosului hotel „Nobil”, devenit sinonim al dezmăţului şi al controverselor. Puţini ştiu că până nu demult acesta a fost hotelul preferat şi acreditat în care se opreau reprezentanţii multor instituţii internaţionale şi ai Ambasadei SUA la Chişinău.

Ba mai mult, mulţi străini (inclusiv angajaţi ai Ambasadei SUA) frecventau săptămânal sauna de acolo. Nu mai vorbesc de oaspeţii dragi din România. Şampanie, „ţigarete”, video, foto la pachet... Aparent totul se îndrepta către un mandat internaţional de arestare”, scrie Ion Sturza pe pagina sa de Facebook.

În contextul numărului mare de demisii anunţate în ultimile două săptămâni la Chişinău, Sturza a specificat că sistemul construit prin frică şi umilinţă doar aşa se prăbuşeşte, atrăgând după sine multă mizerie. Mai mult decât atât, omul de afaceri a mai menţionat că problema cea mai mare la momentul actual este că în acest sistem au fost antrenaţi foarte mulţi – ”de la opincă la vlădică”.

Potrivit fostului premier moldovean, în cazul în care autorităţile de la Chişinău ar adopta o lege a lustraţiei după exemplul ucrainean, Republica Moldova ar rămâne fără „elite".

„Luaţi lista invitaţilor de la nunta lui Şor şi înregistrările de la „Nobil” şi veţi avea în faţa tot ”iconostasul””, a punctat Ion Sturza.

Totodată, acesta a ţinut să specifice că a fost rugat de mai mulţi „oameni dragi mie” să nu mai facă astfel de comentarii pe Facebook, că ar învrăjbi lumea.

Olga Melniciuc este o tânără femeie de afaceri, care știe totul despre succesul feminin. Și-a făcut studiile atât în Moldova, cât și în străinătate, iar, în prezent, este norocoasă să beneficieze de o bursă de studii Hubert Humphrey Fellowship la Boston University.

A activat la Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului IMM-urilor și s-a alăturat echipei de consultanți la Consiliului Economic al prim-ministrului Republicii Moldova. După experiența din America speră să creeze un fond de investiții susținut de diaspora americană pentru a susține micile afaceri din Moldova.

Natalia Ghilașcu: Dragă Olga, felicitări pentru obținerea bursei Hubert H. Humphrey în Boston. Cât de valoroasă este această experiență pentru tine și la ce îți va folosi pe viitor?

Olga Melniciuc: Sunt foarte onorată să fiu selectată bursieră al acestui program. În Boston am o fericită ocazie să urmez cursurile din cadrul programului MBA, la școala de business Questrom și dezvolt propriul plan de afacere. Educația primită în SUA este foarte valoroasă. Aceasta, combinată cu experiența de trai în SUA, relații și prietenii noi, cu siguranță vor avea un impact semnificativ pentru viața mea profesională, dar și personală.

N.G: Cum crezi, de ce ai avut acest privilegiu să fii una dintre cele mai bune candidate din Moldova pentru a intra în primii 100 studenți de merit din întreaga lume?

O.M: Humbert H. Humphrey este un program foarte competitiv și deloc ușor. Este plăcut să recunosc că datorită eforturilor depuse am putut ajunge tocmai aici. Totodată, simt o responsabilitate enormă. Fiind selectată cea mai bună dintre cei mai buni, înțeleg că provocările și creșterea abia sunt la început de cale. La finele acestui program, știu că va trebui să muncesc și mai mult pentru a putea contribui la dezvoltarea țării mele.

N.G: Ai participat recent la 10X Conference în Miami, unde s-au adunat peste 30 mii de oameni să vorbească despre motivarea personală și despre succes. Care au fost cele mai inspirate momente și de ce ai ales acest eveniment?

O.M: Astfel de conferințe reprezintă experiențe inedite. Nu e vorba doar despre prezența speaker-ilor de talie mondială și nu doar prin tematici despre vânzări, marketing și investiții, dar și prin oamenii cu care faci cunoștință acolo – care sunt antreprenori și experți din toată lumea. Am revenit plină de energie, inspirată și mai determinată ca niciodată. Conferința 10X mi-a arătat încă odată că imposibilul e doar în capul nostru, iar cu muncă, perseverență și dedicație, vei obține tot ceea ce îți dorești.

N.G: Cum planifici să conectezi experiența acumulată în SUA cu cea pe care o deții deja în Moldova în domeniul afacerilor și cel economic. Este loc de mai bine acasă pentru a putea beneficia de politici calitative și mai puțin populiste?

O.M: Planific să îmi îndrept energia și activitatea profesională în domeniul finanțării afacerilor. Aceasta întotdeauna  mi-a plăcut să fac, și cât mai mult am încercat să fug de această problemă, cu atât mă atrage să revin la această problemă. Cred că, în cele din urmă, sunt pasionată să explorez lucrurile care sunt mai dificile. În SUA comunic foarte mult cu investitori (angel investors) și antreprenori. Analizez și învăț cum lucrează finanțarea startup-urilor aici, iau lecții în procese investiționale și finanțe. Când voi reveni acasă, vreau să lansez servicii noi pentru antreprenori ca să poată accesa finanțări, dar și să ajut statul la dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial bazat pe experiența americană.

Acasă este foarte mult loc de mai bine. Pornind de la politici orientate spre inovare și dezvoltarea instituțiilor de viitor, până la implementarea lor la nivel local. Înțeleg că unii oameni ascultă populiști, dar programele sunt făcute de tehnocrați și experți. Asta vreau să reușesc, rezultatele să vorbească de la sine și mai puține vorbe.

N.G: Cetățenii moldoveni au trimis în Moldova remitențe de 1,3 milioane USD doar într-un singur an, adică 20% din PIB? Ar putea acești bani să fie canalizați spre o dezvoltare durabilă acasă?  

Problema cea mai mare pentru noi e că aceste remitențe sunt  cheltuite în mare parte pentru consum curent (mâncare, cazare, plata pentru utilități), servicii de educație, mașini și apartamente, etc și mai puțin ca investiții în afaceri sau alte activități generatoare de profituri.

O.M: Acasă avem proiectul PARE 1+1 care co-finanțează afaceri în care se investesc remitențe. Participarea la acest proiect e limitată doar la migranți sau rude de gradul 1 ai acestora. Întrebare e ce facem cu cei care nu vor să pornească afaceri în Moldova și nici nu au antreprenori în familie? Este timpul să abordăm investirea remitențelor în sens mai larg: să căutăm cum am putea canaliza remitențele în creditarea afacerilor, cum am atrage diaspora să devină acei angel investors pentru afacerile de acasă, cum am putea evita procedurile birocratice și scumpe ca să beneficiem mai eficient de pe urma acestor remitențe?!

Pentru aceasta ar fi nevoie de implicarea activă a Guvernului, comunității de donatori, organizațiilor de susținere a antreprenoriatului și, desigur, deschiderii și interesului din partea diasporei.

N.G: Implicarea femeilor în afaceri este un talent sau o necesitate?

O.M: Sunt admiratoarea și “fanul” femeilor antreprenoare și cunosc foarte multe doamne de afaceri. Fiecare din ele a avut motivație diferită de a intra în business. Femeile lansează afaceri pentru că altfel nu pot să-și mențină independența. Fie că sunt antreprenoare talentate și nu își pot vedea viața ca angajate, fie că au prins oportunitatea de coadă și au știut cum să se mobilizeze, fie că viața le-a impus să facă asta pentru că altfel “mureau de foame”. Indiferent de motivație, nu o face mai mult sau mai puțin antreprenoare.

N.G: Cum privești diaspora din SUA, este o forță, o comunitate unită sau un grup de oameni care își vede de interesul sau?

O.M: Nu pot răspunde cu fermitate la această întrebare. Cunosc mulți emigranți, concetățeni de-ai noștri, oameni minunați. Am observat că ei nu comunică cu alți moldoveni. Preferă să își caute de treabă așa cum știu ei. Am observat că mai des comunică cu diaspora din spațiul post-sovietic sau cu cei din România. Aș ezita să explic acest fenomen și recunosc că ar putea fi relevant doar pentru cei pe care îi cunosc în mod personal.

N.G: Cum privești femeile antreprenoare din Moldova față de cele din SUA? Predomină încă multe stereotipuri despre rolul acestora în societate?

O.M: Femeile antreprenoare din SUA sunt mult mai emancipate, feministe și par a fi mult mai încrezute. Respectarea principiilor de egalitate de gen în SUA este la un nivel mai avansat decât în țara noastră. Desigur, în fiecare stat, situația poate fi diferită, dar aceste femei sunt susținute de parteneri și familie și nu sunt blamate de societate. Statul aduce un aport semnificativ în a promova antreprenoriatul în rândul femeilor, prin finanță, multe programe de mentorat, instruire și consultanță, oferă granturi și contracte de achiziții publice în mod preferențial.

N.G: Ce privilegii au studenții americani față de cei de acasă și cum putem să valorificam mai eficient potențialul tinerilor?

O.M: Pot să spun cum e starea de lucruri cu MBA. Sistemul educațional american este construit în așa fel, încât să ofere studenților cât mai multe experiențe practice. Lecțiile sunt concentrate pe studii de caz, nu se predau teorii și totul se învață din discuții și dezbateri. Se lucrează în echipe mici, mai rar individual.

Există toată infrastructura necesară pentru viitori antreprenori, mă refer aici la incubatorul de afaceri, acces la mentori, instruire gratuită, concursuri cu finanțare, întâlniri cu antreprenori și investitori. Toți profesorii au experiență de business. Fiecare a acumulat o practică bogată înainte de a preda. Sunt foarte deschiși și cu drag vor merge cu tine la o cafea pentru a discuta ideea ta de afacere. Totul este făcut în așa fel încât să ți se ofere o platformă de a porni o afacere fără a avea frică de eșec.

În țara noastră, educația despre afaceri este încă învechită, iar orele de studiu se fac pentru o bifă, de aceea, nici nu este conectată la nevoile angajatorilor. Se pare că acestea sunt lumi total diferite. Antreprenorii care angajează tineri specialiști îi preîntâmpină din start să uite ce au învățat pe băncile universităților. Și asta mă întristează.

horainamerica.com

Studenții înmatriculați la Facultatea Relații Economice Internaționale (REI) a Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM) vor primi la finalul studiilor două diplome: una eliberată de către instituția gazdă și alta europeană, emisă de Academia de Studii Economice București. Acest lucru va fi posibil datorită unui acord de colaborare dintre cele două instituții de învățământ superior, transmite MOLDPRES.

Studenții înmatriculați la acest program vor studia primii doi ani la ASEM, iar al treilea an la București. ASE București va oferi cazare gratuită studenților din Republica Moldova. Mai mult, studenții care vor înregistra performanțe înalte la studii vor putea beneficia de bursa oferită de statul român, inclusiv din primul an de studii.

Decanul Facultății de Relații Economice Internaționale, Rodica Crudu a afirmat că principalul obiectiv al programelor comune cu diplomă dublă este de a oferi studenților șansa să beneficieze de studii de calitate europeană, acasă, în Republica Moldova, de cursuri predate atât de profesori din ASEM, cât și de la ASE București.

Un număr de 76 de antreprenori au beneficiat de credite avantajoase în sumă totală de circa 45 mln de lei (circa 2,25 mln euro) în cadrul Programului Facilitatea de Creditare a Tinerilor. Datele au fost prezentate de Ministerul Finanțelor, potrivit căruia, numărul beneficiarilor este în continuă creștere, informează MOLDPRES.

Afacerile finanțate sunt amplasate în 20 de raioane ale țării. Cele mai multe credite au fost acordate în UTA Găgăuzia – 15 la număr, în sumă totală de 13,1 mln de lei. Locul doi în top este ocupat de raionul Râșcani cu nouă credite, în sumă totală de 3,8 mln de lei. Câte șase credite au fost acordate tinerilor antreprenori din raionul Glodeni și municipiul Chișinău.

Programul a fost lansat la inițiativa Ministerului Finanțelor cu scopul promovării tinerilor antreprenori și creării a noi locuri de muncă. Astfel, pentru creditele acordate în cadrul Programului, rata dobânzii este redusă cu cel puțin 2 puncte procentuale în raport cu rata dobânzii de referință anuală.

Compania americană „Frontera Resources International LLC”, care a obținut dreptul exclusiv de a explora teritoriul R. Moldova pentru identificarea și producerea resurselor de hidrocarburi, nu-și mai continuă activitatea în țara noastră. Contractul de concesionare pe care l-a semnat cu statul în ianuarie 2017 a fost suspendat.

Potrivit înțelegerilor contractuale, „Frontera” urma să  exploreze timp de cinci ani circa 40% din teritoriul R. Moldova, cu o posibilă extindere a termenului pentru 45 de ani. Compania promisese investiții iniţiale de șase milioane de dolari, cu o posibilă majorare a investițiilor în R. Moldova până la 500 de milioane de dolari.

Proiectul de concesionare semnat cu „Frontera” a fost lăudat din start de Guvernul Filip. Fostul șef al Executivului declara în 2017 că „reformele își spun cuvântul și se vede o creștere a interesului investitorilor străini față de R. Moldova”.

În al doilea trimestru al anului curent, leul moldovenesc a cunoscut cea mai mare depreciere din ultimii patru ani față de coșul valutar Euro și USD, aceasta fiind de 5,3%, notează economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. În aceeași perioadă, leul a trecut două praguri de 18 lei pentru un dolar american și de 20 lei pentru un euro, transmite MOLDPRES.

Față de dolar, leul moldovenesc s-a depreciat cu 4,8%, iar față de euro deprecierea a fost de 5,7%. Potrivit lui Ioniță, acest lucru este determinat în particular de creșterea cererii de valută din partea agenților economici. Astfel, în ultimii 1,5 ani, cererea anuală de valută a crescut cu 570 mln de dolari și a atins nivelul de 2.200 mln USD/anual. În același timp, oferta de valută a crescut mult mai lent și în prezent este la nivel de 2.090 mln USD/anual.

„Dacă acum un an surplusul anual pe piața valutară era la nivel de 370 mln de dolari SUA, atunci în prezent avem un deficit anual de peste 130 mln USD. Acest deficit s-a accentuat în ajun de alegeri, când în doar trei luni decembrie 2018 – februarie 2019, cererea de valută a fost cu 240 milioane USD mai mare decât oferta. Anterior, am arătat că piața noastră valutară este puternic influențată de ciclurile politice, datorită faptului că agenții economici în ajun de alegeri preferă să-și securizeze economiile în valută”, a scris Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său.

Expertul mai notează că un alt factor care a determinat creșterea cererii de valută este consumul populației neacoperit de venituri. „Mai simplu spus, creditele de consum, care în perioada ianuarie 2018 – mai 2019 au constituit 1,7 miliarde de lei, în cea mai mare parte au mers pe piața valutară creând un deficit de valută.
Însă șocurile valutare din aprilie și finele lunii iunie au fost determinate de menținerea artificială a cursului leului de către BNM în ajun de alegeri. În lunile decembrie 2018 – februarie 2019, când a fost cel mai puternic deficit de valută, leul moldovenesc, în loc de depreciere, a cunoscut chiar o apreciere. Este foarte greu de argumentat economic această intervenție excesivă a BNM, cert este că după alegeri, ne-am trezit cu deprecieri bruște, fapt ce nu trebuie să aibă loc”, a afirmat Ioniță.

În prezent, creșterea cererii de valută s-a temperat, oferta rămâne ridicată, există o probabilitate înaltă de intrări suplimentare de valută sub formă de granturi și împrumuturi guvernamentale, ceea ce va calma piața valutară, susțin experții.