Ministerul Agriculturii ar fi identificat o companie din Rusia care este gata să importe lunar din R. Moldova câte 40 de tone de mere și tot atâtea de struguri de masă. Anunțul a fost făcut de ministra Georgeta Mincu, care îi îndeamnă pe micii producători să se asocieze pentru a putea realiza exporturi.

„MADRM a găsit un cumpărător de mere și struguri din regiunea Ural și Siberia – 40 tone/lunar de fiecare: struguri Moldova, Isobella, Codreanca, mere fără preferințe. Transportarea trebuie să fie organizată de producător. Piața dispune de laboratoare ce eliberează pe baza certificatelor ANSA documentele necesare pentru realizare. Rugăm transmiterea ofertelor și încurajăm micii producători de mere și struguri de masă să se asocieze”, a scris Georgeta Mincu pe Facebook.

Anterior, producătorii de mere și struguri au declarat că întâmpină probleme la realizarea producției și sunt nevoiți să-și vândă fructele la prețuri derizorii întreprinderilor producătoare de sucuri.

tv8.md

Șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, afirmă că la Aeroportul din Chișinău existau cîteva portițe prin care se putea ieși din țară în mod clandestin, fără trecerea controlului pașapoartelor.

Declarația a fost făcută la emisiunea Cutia Neagră cu Mariana Rață de la TV8, transmite Știri.md.

Unde se aflau acele trei „portițe”?

Zona Aeroportului Vechi, unde se află și toate depozitele pentru comercianții din magazinele duty free: „Este zona de acces care nu era supravegheată de către Poliția de Frontieră, contrar prevederilor legii. Așa au fost indicațiile de la anumiți politicieni din Republica Moldova. În cazul dat eu nu știu care a fost acel politician care a dat aceste indicații”, a comentat Vasiloi.

Sala delegațiilor oficiale și VIP;

Zona pe unde trec toți cetățenii Republicii Moldova;

Așa-zisul punct de trecere „Est” care se află după fosta escadrilă militară, în apropiere de Sîngera. Vasiloi susține că aceste coridoare erau folosite nu doar de o singură persoană, ci de un grup de persoane care erau apropiate fostului regim.

Aceste zone erau supravegheate video, însă înregistrarea se păstra doar 12 zile, iar sistemul de supraveghere video era gestionat nu de către reprezentanții statului, ci de compania concesionară a Aeroportului „Avia Invest”.

noi.md/md

BERD va acorda un împrumut sindicalizat de până la 40 de milioane USD grupului Trans Oil Group, cel mai mare cumpărător și exportator de cereale și semințe oleaginoase din Moldova

Porivit unui comunicat de presă al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, decizia de a aloca acest împrumut a fost luată de Consiliul de administrație al BERD. Banca va acorda grupului de companii Trans Oil un împrumut sindicat de până la 40 de milioane de dolari pentru implementarea proiectului, cu o valoare totală de 150 de milioane de dolari. Fondurile sunt destinate asigurării finanţării necesităţilor sezoniere în capitalul de rulment al grupului de companii Trans-Oil. Finanțarea capitalului de rulment este asociată cu achiziționarea, stocarea, prelucrarea, transportul produselor agricole și vânzarea lor pentru export. Proiectul va permite Trans Oil să-și extindă exportul prin dezvoltarea de noi piețe externe, să introducă în structura de vânzări grupuri de produse cu valoare adăugată, cum ar fi uleiul de floarea soarelui organic şi de calitate înaltă, ceea ce va crește rentabilitatea şi va face grupul de companii Trans Oil mai competitiv. De asemenea, este de așteptat ca, în cadrul proiectului, un număr de furnizori locali de cereale și semințe oleaginoase vor primi certificate organice pentru produsele lor în conformitate cu standardele internaționale.

Grupul de companii Trans Oil este cel mai mare cumpărător și exportator de cereale și semințe oleaginoase din Moldova. Grupul include 19 elevatoare in întreaga țară, capabile să stocheze simultan peste 750 de mii de tone; 2 instalații de prelucrare a semințelor oleaginoase, în nord - la Bălți, care este o instalație multifuncțională (prelucrare de soia și floarea soarelui, precum și rafinare și ambalare de ulei) și în sud, în Ceadâr-Lunga, cu o capacitate de producție de 1200 tone și, respective, 400 de tone de floarea soarelui pe zi; două terminale de cereale și un terminal pentru ulei de floarea soarelui în portul Giurgiulești; precum și o serie de întreprinderi agricole, de transport, de infrastructură, inclusiv în Ucraina, un parc propriu de vagoane modern, precum şi un parc modern pentru transport de marfă.

Trans-Oil Group este cel mai mare exportator de floarea soarelui și semințe de grâu din Moldova, cel mai mare producător de ulei vegetal și ulei vegetal rafinat din sticle cu o cotă de piață de 80% și 90%. Grupul de companii Trans-Oil este inclus în lista celor mai mari 20 de holdinguri agricole din bazinul Mării Negre și este cea mai mare companie agricolă din Moldova. În ultimii 5 ani, grupul de companii Trans-Oil a investit peste 65 de milioane de dolari în dezvoltarea afacerilor. Au fost achiziţionate terminale portuare din Ucraina, a fost construit un al doilea terminal în portul Giurgiulești, precum și o conexiune pneumatică modernă între cele două terminale, hala de producție de ulei a fost complet actualizat, ceea ce a crescut nu numai productivitatea, ci și calitatea produselor.

InfoMarket

Siegfried Mureșan propune ca 50% din viitoarele fonduri UE pentru Republica Moldova să meargă spre conectivitatea energetică pentru a reduce dependența de Federația Rusă.

„Uniunea Europeană a alocat 740 de milioane de euro fonduri nerambursabile pentru Republica Moldova în perioada 2014-2020. În timpul vizitelor mele în Republica Moldova, am văzut că acești bani au fost folosiți pentru a construi centrale termice pe bază de biomasă în școli, pentru a moderniza transportul public sau pentru reabilitarea drumurilor publice. 25% din acești bani au fost alocați către conectivitate energetică și de transport, pentru a reduce dependența energetică de Federația Rusă.

Eurodeputatul PNL consideră că este nevoie de mai mult și propune ca 50% din banii alocați pentru Republica Moldova în viitorul exercițiu financiar (2021-2027) să meargă către conectivitatea energetică și de transport. „Astfel, vom putea reduce și mai mult dependența energetică a Republicii Moldova de Federația Rusă. De asemenea, vom cere creșterea alocărilor totale către Moldova în viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2021-2027”, a declarat Siegfried Mureșan, într-o conferință privind Parteneriatul Estic găzduită de Parlamentul European.

Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova, atrăgând 70% din exporturile vecinului de la est și este un important finanțator, a punctat europarlamentarul. „Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova cu fonduri europene nerambursabile și servește ca principala piață de desfacere pentru produsele moldovenești. 70% din exporturile din Republica Moldova merg către Uniunea Europeană”, a explicat Mureșan.

UE a deblocat ajutorul financiar pentru Republica Moldova după instalarea unui nou guvern, în contextul în care finanțarea fusese suspendată pe fondul încălcărilor statului de drept constatate în ultimii ani, în timpul guvernării Partidului Democrat al liderului oligarh Vladimir Plahotniuc.

euractiv.ro

Vânzările de zahăr sunt afectate de costurile de producție ridicate, contrabanda realizată prin Transnistria și comerțul în bază de patente

Până la mijlocul campaniei de recoltare din 2019, culturile de sfeclă de zahăr vor fi recoltate de pe o suprafață de aproximativ 16 mii de hectare. Conform prognozelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale (MADRM), anul acesta pot fi obținute aproximativ 650 de mii de tone de sfeclă de zahăr din suprafața totală indicată a plantațiilor de sfeclă, cu un randament mediu estimat de 40,6 t / ha, din care se vor produce aproximativ 84 de mii de tone de zahăr. Față de anul trecut, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr a scăzut cu 6 mii ha (27%), iar producția de zahăr - cu 7,4 mii tone (8%).

Conform Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM), din suprafața totală indicată sub sfeclă de zahăr, aproximativ 9 mii ha de plantații de sfeclă sunt situate în zonele de materii prime ale fabricilor (din Drochia și Fălești) Südzucker Moldova. Respectiv, aproximativ 7 mii de hectare de sfeclă de zahăr au fost contractate de Moldova Zahăr (Cupcini), comunică mybusiness.md.

Potrivit experților, până în prezent, starea plantațiilor de sfeclă este în general satisfăcătoare. Doar în anumite zone, în special în raionul Fălești, pe câmpurile întreprinderilor agricole individuale (nu mai mult de 10% din culturi), se observă simptome ale răspândirii bolilor, culturile rădăcinoase fiind afectate de putregaiul negru. Cu toate acestea, în anul curent, cel puțin până la acest moment, amploarea acestei probleme este cu mult mai mică, comparabil cu anul trecut.

În 2018, pierderile de pe anumite câmpuri, suferite din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, au condus la faptul că sfecla de zahăr a fost recoltată numai de pe 19 mii de hectare, din totalul de 22 de mii de hectare semănate. Din cauza calității extrem de scăzute a sfeclei de zahăr și a nivelului ridicat al pierderilor acesteia, randamentul mediu a fost de 37,3 t / ha. Drept urmare, unele întreprinderi agricole care nu au reușit să obțină rentabilitatea sfeclei de zahăr au refuzat să o crească în anul curent.

Potrivit reprezentanților companiilor producătoare de zahăr, dinamica negativă a producției în industrie se datorează mai multor motive de nivel paneuropean și național. Așadar, din cauza eliminării cotelor pentru producția de zahăr în Uniunea Europeană, în ultimii ani, pe piața europeană există o ofertă în exces a acestui produs și o reducere semnificativă a prețurilor. Acest lucru a condus la o reducere a ofertei de zahăr din Moldova în cadrul cotelor euro preferențiale. Mai mult, din cauza lipsei subvențiilor țintite și a celui mai mare preț pentru sfecla de zahăr din Moldova (în comparație cu alte țări din regiune), competitivitatea zahărului intern pe piața europeană este foarte problematică.

În plus, după cum au menționat reprezentanții companiilor producătoare de zahăr în cadrul unei reuniuni recente la MADRM, întreprinderile interne de profil se confruntă, de asemenea, cu mari dificultăți în ceea ce privește vânzarea zahărului din sfeclă pe piața internă, unde trebuie să „concureze” cu contrabandiști și comercianți de zahăr care activează în bază de patente. Conform estimărilor experților, în ultimul an, zece mii de tone de zahăr de contrabandă au intrat pe piața din Moldova. Cota sa principală este vândută cu ridicata și cu amănuntul de către deținătorii de patente comerciale. Participanții la ședință au convenit că vânzarea produselor alimentare pe baza unei patente este permisă numai dacă vânzătorul este producătorul acestora.

Redacția www.noi.md a intrat în posesia unor detalii referitor la fuga în grabă a lui Plahotniuc din țară.

În mijlocul zilei de 14 iunie oficiul PDM de pe strada Armenească a fost vizitat de Ambasadorul SUA, Derek J. Hogan, care a stat cel mult 9 minute, ținînd cont de timpul necesar pentru a ieși din mașină, a urca în biroul lui Plahotniuc, a ieși din biroul lui Plahotniuc și a urca în mașină. Reieșind din aceste lucruri, discuția lor a durat cel mult 3 minute. Ce oare a aflat Plahotniuc dacă el, drept urmare, a părăsit în grabă oficiul, și-a luat lucrurile și în aceeași zi a plecat din țară, fără să-și ia rămas bun de la mama sa bolnavă, rudele și colegii de partid?

Potrivit noi.md, Plahotniuc ar fi obținut informația privind sosirea în țară a mai multor grupuri de forțe speciale ale unuia din state străine care aveau ca obiectiv arestarea sau lichidarea lui. Adică, Plahotniuc s-ar fi speriat pentru viața sa și a plecat în grabă acolo unde nu poate fi găsit? Se pune întrebarea: cît de reală a fost această operațiune? Experții noștri consideră că este practic imposibil ca serviciile speciale chiar și ale celui mai puternic stat să realizeze o astfel de operațiune pe teritoriul unui stat străin în raport cu o persoană care este păzită de zeci (dar, posibil, și de sute) de specialiști înarmați și dotați cu tehnică performantă.

„Marelui guvernator” al nostru pur și simplu i s-a făcut frică, el nici nu a încercat să aprecieze cît de real este pericolul. Plahotniuc a abandonat totul: țara, colegii de partid, prietenii și rudele, inclusiv pe cei, în fața cărora avea obligații materiale. Posibil că anume evadarea lui Plahotniuc – a omului care avea angajamente financiare mari față de Iurie Luncașu, au servit drept un factor semnificativ în sinuciderea sa.

La 14 iunie, între orele 17.00 și 18.00, Plahotniuc a traversat cu automobilul Mercedes, fără a fi supus unui control, frontiera cu Transnistria pe podul peste Nistru în regiunea satului Bîcioc, fiind așteptat de reprezentanții serviciilor speciale transnistrene, precum și de un grup din Ucraina în frunte cu șeful gărzii personale a lui Poroșenko – prieten apropiat și partener al lui Plahotniuc. În același mod, fără a fi supus vreunui control, el a traversat frontiera cu Ucraina. Pe drum Mercedesul lui Plahotniuc s-a defectat și el s-a mutat într-un microbuz de același model. Aproape de miezul nopții Plahotniuc împreună cu persoanele care l-au însoțit a urcat la bordul unei curse charter și a zburat noaptea în Miami, acolo unde Plahotniuc se află pînă în ziua de astăzi, locuind într-o vilă mare pe malul oceanului.

Întreaga operațiune a fost realizată cu sprijinul serviciilor speciale ale SUA, stat care i-a oferit lui Plahotniuc anumite garanții. Dacă i-a fost garantată doar viața sau SUA i-au oferit lui Plahotniuc garanții că nu va fi persecutat de alte state, inclusiv Republica Moldova, va arăta timpul.

noi.md/md

Portul Giurgiulești ar putea fi preluat de anumiți investitori ruși, potrivit unui interviu acordat de președintele Igor Dodon portalului rus Kommersant.

În cadrul interviului, acordat în urma forumului economic moldo-rus, Dodon a fost întrebat de interesul unor investitori ruși de a preluat Aeroportul și Portul Giurgiulești. „Este foarte important ca aeroportul să revină în proprietatea deplină a statului și lucrăm la aceasta. Cred că avem o șansă bună de a realiza acest lucru. După aceea, statul trebuie să ia o decizie: fie păstrează acest activ, fie demarează un nou concurs. Pentru noi, prioritară este readucerea în gestiunea statului. În ceea ce privește portul Giurgiulești, acesta este un proiect complet privat, există investitori privați. Știu că ei căutau investitori, căutau parteneri. Cred că apariția unui investitor rus acolo în viitorul apropiat este destul de reală”, a răspuns Igor Dodon.

Portul Giurgiulești este deținut în prezent de compania Danube Logistics.

noi.md

Într-o scrisoare oficială adresată Premierului Moldovei, Maia Sandu, de către directorul CYMI M. Rodriguez, se spune că, compania CONTROL Y MONTAJES INDUSTRIALES CYMI SA înregistrată la Madrid, Spania, are o experiență vastă și fundal în construcția civilă, mecanică și electrică a conductelor de petrol și gaze cu reprezentare pe toate continentele și cu o cifră de afaceri totală mai mult de 400 milioane de euro.

Compania a participat la toate ofertele lansate de Vestmoldtransgas SRL, înregistrată în Moldova și filiala companiei Transgaz SA - România pentru construirea conductei Ungheni-Chișinău de la bun început de la 28 septembrie 2018.

”Din păcate, poziția noastră a fost ignorată de Vestmoldtransgas SRL și Transgas România și am început procedura de soluționare a litigiilor la Curtea Republicii Moldova. Compania CYMI SA are preocupări legitime cu privire la corectitudinea și legalitatea procedurilor de achiziții; transparența deciziilor prin ignorarea și ne invitarea la faza negocierilor directe; respingerea garanțiilor financiare emise de o bancă internațională cu rating AAA. Mai mult, Vestmoldtransgas SRL a anunțat semnarea contractelor pentru toate cele 7 loturi la sfârșitul lunii aprilie 2019, dar avansurile până acum au fost practic inexistente”, se spune în scrisoare.

În același timp, M.Rodriguez susține că în ciuda disputelor existente, compania pe care o conduce își reiterează disponibilitatea și promptitudinea de a prelua întregul proiect și de a construi conducta Ungheni-Chișinău cu resurse umane și tehnice proprii într-un timp cât mai scurt posibil. ”Înțelegem că securitatea energetică și diversificarea surselor de energie pentru Republica Moldova este crucială acum”, susține oficialul. În această privință, M.Rodriguez se declară pregătit să viziteze Moldova pentru clarificări suplimentare, dacă este nevoie și pentru a arăta capacitatea CYMI SA de a participa și implementa proiecte infrastructurale în sectoarele energiei sau transporturilor.

InfoMarket

Republica Moldova va fi principalul partener în cadrul unui proiect vinicol. WINET este primul parteneriat transfrontalier din regiunea Bazinului Mării Negre, ce va cuprinde, inițial, trei țări: Moldova, România și Bulgaria.

Acesta are ca scop intensificarea comerţul transfrontalier, modernizarea agriculturii şi sectorului vitivinicol.

Potrivit organizatorilor, din Republica Moldova vor fi implicate peste 100 de companii vinicole, 22 autorități publice naționale, locale și regionale, 17 grupuri de interese şi ONG-uri, 10 organizații de susținere a afacerilor, printre care şi Oficiul Național al Viei și Vinului.

Perioada implementării proiectului este prevăzută până în aprilie 2021. În acest timp urmează să fie create mai multe platforme online şi o aplicaţie mobilă pentru a vinde vinurile din cele trei ţări la nivel mondial. De asemnea, platforma va mai conține și hărți turistice interactive, ce vor spori turismul vitivinicol.

publika.md

Agenții economici și populația au constituit, în luna august, depozite la termen în lei moldovenești în sumă de 1,43 miliarde de lei, în timp ce depozitele noi atrase în valută străină a fost în sumă echivalentă cu 1,33 miliarde de lei, informează MOLDPRES.

Circa 70 la sută din suma totală a depozitelor în lei o reprezintă banii depuși la băncile comerciale în luna august, pe un termen de până la 12 luni.

Persoanele juridice au făcut economii în monedă națională în sumă de peste 300 milioane de lei, în timp ce persoanele fizice au depus în bănci de peste trei ori mai mulți bani, 1,13 miliarde.

Deși dobânzile la depozitele pe termen ale agenților economici sunt într-o ușoară scădere și au coborât la o medie de 3,21 la sută, în luna august, rata medie ponderată a dobânzii la depozitele noi ale populației s-au majorat nesemnificativ, până la 4,89 la sută, cel mai înalt nivel din acest an. Rata dobânzii s-a diminuat odată cu scăderea ratei anuale a inflației, însă în luna august rata anuală a inflației anunțată de Biroul Național de Statistică de 5,5 la sută, a fost peste nivelul ratelor dobânzilor oferite de bănci.

Datele BNM relevă că soldul depozitelor la termen cu dobândă este de circa 16,2 miliarde de lei, iar cele în valută în sumă echivalentă cu 12 miliarde de lei.

moldpres.md