Sistemul de pensionare din Republica Moldova, la trei ani de la reformă, rămâne lipsit de sustenabilitate financiară pe termen lung. Din cauza îmbătrânirii populației și a migrației forței de muncă, peste câțiva ani există riscul ca tot mai puține persoane să contribuie la bugetul asigurărilor sociale. Opiniile au foste exprimate în cadrul unei dezbateri publice, la care a fost prezentat un studiu cu rezultatele celor trei ani de reformă. Evenimentul a fost organizat de către Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova și Comunitatea WatchDog.MD, transmite IPN.

Nelea Rusu, autor al studiului, a menționat că noul sistem de acordare a pensiilor a adus condiții noi de pensionare, modalități noi de calculare a beneficiilor, valorizarea, recalcularea pensiilor. Dar principiile de asigurări sociale au rămas nemodificate. Nu s-a revenit la obligativitatea asigurării sociale a persoanelor fizice care sunt proprietari sau arendași de terenuri. Ajungând la vârsta de pensionare, aceste persoane, care acum benevol plătesc asigurările sociale, nu vor întruni condițiile stagiului de cotizare, deoarece nu participă activ la asigurarea socială.

Oleg Tofilat, coautor al studiului, a remarcat că sistemul de pensionare are un fond de remunerare a muncii în creștere, crește salariul mediu, numărul de salariați este cam același, se micșorează economia tenebră, a crescut vârsta de pensionare. Însă, contribuțiile la asigurările sociale s-au micșorat, numărul pensionarilor crește, oamenii migrează și deja se constată că nu are cine forma bugetul asigurărilor sociale.

Sergiu Sainciuc, recenzent al studiului, a menționat că, acum trei ani, când se realiza reforma, coeficientul salariat-pensionar era de unu la unu. Acum, potrivit noilor date ale Biroului Național de Statistică, coeficientul este și mai mic. În opinia lui Sergiu Sainciuc, trebuie lărgită baza fiscală, pentru a avea o siguranță că pensiile vor fi achitate la timp și în mărime deplină și pe viitor. „Aceasta este viitorul nostru. Trebuie să stimulăm rămânerea în țară a tinerilor, să creăm locuri de muncă decente”, susține Sergiu Sainciuc.

Legea privind reforma sistemului de pensii, aprobată în 2016, stabilește o nouă formulă de calcul al pensiilor. De asemenea, prevede egalarea vârstei de pensionare (63 de ani) și a stagiului de cotizare (34 de ani) al femeilor cu cel al bărbaților. Pensia anticipată pentru limită de vârstă poate fi solicitată cu trei ani mai devreme dacă stagiul de cotizare este îndeplinit.

ipn.md

Trasformarea hobby-ului în business este istoria vinăriei „Kara Gani”, o afacere de familie, unde producerea vinului este o ocupație de mai bine de o sută de ani. „Suntem a cincea generație care produce vin acasă. Găgăuzia este o regiune care se slăvește cu vinuri bune”, povestește proprietara vinăriei „Kara Gani” Larisa Cerven.

Când au decis să deschidă propria vinărie, soții Cerven au hotărât din start să pornească pe drumul producției ecologice.

„Kara Gani” a beneficiat de21 de panouri solare, datorită Programului „Sprijin pentru agricultură și dezvoltare rurală în ATU Găgăuzia și raionul Taraclia” (SARD). Finanțat de Uniunea Europeană cu 6,5 milioane EUR și implementat prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Programul SARD susține colaborarea dintre autoritățile centrale și locale, precum și organizațiile regionale din raioanele Gagauzia și Taraclia. Prin susținerea cooperării, își propune să contribuie la dezvoltarea socială și economică a regiunii și a Republicii Moldova în general. Programul SARD desfășoară activități pentru abilitarea comunităților, reabilitarea infrastructurii sociale, promovarea cooperării inter-municipale și implementarea inițiativei europene de dezvoltare rurală.

„Am avut problemă cu electrificarea vinăriei, am decis să scriem un proiect privind securitatea energetică a vinăriei și totodată să apropiem activitatea noastră de energia verde. Avem planuri să lansăm producție ecologică, iar acest proiect a fost primul pas în această direcție”, spune Larisa Cerven.

„Timp ce două săptămâni au instalat aceste panouri. Astăzi funcționează foarte bine, vedem deja rezultatele municii noastre, simțim economii concrete”, spune Larisa Cerven.

„Economisim circa 60% din consumul de electricitate. Aceste panouri au însemnat un ajutor semnificativ. Pe lângă aceasta, în cadrul proiectului am beneficiat și de consultări. Au venit specialiști, au analizat afacerea noastră. Aceștia au monitorizat firma care ne-a instalat panourile și astfel am simțit un sprijin în spatele nostru”, mai explică directoarea vinăriei.

Datorită regiunii însorite, în perioada primăvară-toamnă, vinăria se asigură de sine stătător cu energie regenerabilă și sustenabilă.

Soțul Larisei, Gheorghe Cerven, care se ocupă nemijlocit de producerea vinului, spune că panourile solare au ieftinit costul de producție. „Cu ajutorul panourilor am devenit competitivi, doarece cheltuielile de energie sunt mari. În timpul sezonului de producere, utilajul și instalațiile de răcire consumă multă energie”.

„Într-o zi cu soare, se produc 10 kilowați, iar utilajele și frigiderele consumă 8 kilowați. Practic efectuăm producerea fără a cheltui energie. Vara folosim și aparatele de aer condiționat, care tot consumă multă energie. Totodată, activitățile legate de turism necesită energie electrică. Aparatele din bucătărie, care sunt electrice, tot consumă mult”, explică Gheorghe Cerven.

În anul 2017, vinăria a produs prima partidă de sticle sub brandul „Kara Gani”, care din start a obținut medalii la concursuri internaționale.

Larisa Cerven spune că specificul vinurilor Kara Gani constă în accentul pus pe tradițiile și cultura găgăuză. „Ne poziționăm ca producători de vin cu specific găgăuz. Facem accent pe faptul că este un vin de familie. În Găgăuzia mereu au fost dezvoltate legăturile de familie”.

Recent, vinăria a lansat o nouă linie de vinuri, sub denumirea „Ciotra”. Ciotra este un vas din lemn, unde se toarnă vinul și cu care se merge în ospeție pentru a invita oamenii la nunți, cumătrii. În ciotră se toarnă cel mai bun vin, spune tradiția găgăuză.

Vinăria Kara Gani deja și-a dus faima peste hotarele țării, asta deși încă nu își exportă producția. Vinăria este vizitată de cunoscători în arta vinului din toate colțurile lumii. Din acest motiv, soții Cerven au planuri de a-și mări producția. Dacă acum produc 10 mii de sticle pe an, anul viitor plănuiesc să mărească producția până la 40 de mii. De asemenea, se poartă discuții pentru a începe exportul în Europa.

„Avem deja unele înțelegeri cu partenerii europeni. Cred că anul acesta vom reuși să exportăm prima partidă de probă. Ne este interesant cum va fi apreciat vinul nostru peste hotare”, spune Larisa Cerven.

Pentru că a devenit un punct de atracție turistică, proprietarii plănuiesc să înceapă și construcția unui hotel pe teritoriul vinăriei.

„Anul trecut am avut 300 de turiști, anul acesta numărul s-a mărit de două ori. Am ajuns la 600”, spune Larisa Cerven, care este responsabilă de dezvoltarea turistică a vinăriei.

Programul SARD, are ca scop să consolideze sectorul agroalimentar, să promoveze antreprenoriatul local, să creeze locuri de muncă și să crescă veniturile populației care locuiește în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia. Una din modalitățile pentru UE de a atinge aceste obiective a fost susținerea tranziției spre energia regenerabilă.

Autoare: Adriana Vlas

Articol pe Unimedia.info

De Hramul orașului Chișinău, Biroul Național de Statistică a venit cu date mai puțin obișnuite. Aceștia au încercat să arate în cifre cum s-a schimbat capitala timp de un an, pornind de la data de 14 octombrie. Pentru comparație au fost luați ultimii doi ani, adică 2017 și 2018.

Astfel, aflăm că de pe 14 octombrie 2017 până la aceeași dată 2018 au fost născuți 6 413 copii. Tot în aceeași perioadă au decedat 6 341 de oameni.

Gradul de împădurire din suprafața totală a municipiului număra 7,1 %, iar locuințe date în exploatare au fost 5 660.

Căsătorii au fost înregistrate – 5 198, iar 2 686 de cupluri au divorțat.

Cât de mult s-au schimbat cifrele în cei doi ani vedeți în datele statistice de mai jos.

diez.md

Un cetăţean român şi trei din Republica Moldova sunt cercetaţi de DIICOT pentru trafic internaţional de droguri de mare risc, în cauză fiind ridicate 20 de kilograme de heroină, cu o valoare de piaţă de aproximativ 1.500.000 de euro.

"În urma unei ample operaţiuni desfăşurată pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Constanţa, Ialomiţa şi Călăraşi, procurori din cadrul D.I.I.C.O.T. - S.T. Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti efectuează cercetări faţă de un cetăţean român şi trei din Republica Moldova, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc", informează un comunicat transmis duminică AGERPRES.

Există suspiciunea rezonabilă că suspecţii, membrii unui grup infracţional organizat, au livrat droguri de mare risc (heroină) în România, prin intermediul unei firme de transport persoane, pe ruta Istanbul - Chişinău, în vederea comercializării pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor limitrofe.

"În cauză au fost ridicate 20 de kilograme de heroină, valoarea de piaţă a drogurilor fiind de aproximativ 1.500.000 de euro. În urma activităţilor desfăşurate au fost ridicate şi indisponibilizate sumele de 19.990 de euro, 784 USD, 2.125 de lire turceşti, 2.087 de lei moldoveneşti şi 2.580 de lei", precizează DIICOT.

Cercetările continuă în vederea documentării întregii activităţi infracţionale.

agerpres.ro

Patru bănci comerciale din Republica Moldova - Moldova Agroindbank (MAIB), Moldindconbank (MICB), Victoriabank şi Mobiasbanca au fost incluse în topul celor mai mari bănci comerciale din Europa de Sud-Est - "SEENEWS TOP 100 SEE BANKS".

Clasamentul a fost realizat de Business Intelligence for Southeast Europe, în baza rapoartelor financiare la 31 decembrie 2018. Potrivit datelor clasamentului, MAIB - cea mai mare instituţie financiară din ţară, s-a clasat pe poziţia 64, anul trecut poziţionându-se pe locul 67. Pe parcursul anilor, banca a urcat consecvent în top, pentru prima dată fiind listată în anul 2010, când s-a clasat pe poziţia 100.

Banca a finalizat anul 2018 cu un profit de 530,1 mil. lei. Activele MAIB s-au ridicat la 23,6 mlrd. lei, iar capitalul la 3,8 mlrd. de lei. Prin reţeaua sa vastă de 66 sucursale şi 118 agenţii banca deserveşte cca 1 000 000 de clienţi atât persoane fizice, cât şi IMM şi corporaţii.

MICB a urcat cu patru poziţii în clasament, ocupând locul 79 (83 în anul 2017). În 2018, banca a obţinut un profit de circa 500,3 mil. lei. Activele MICB constituie 16,4 mlrd. lei, iar capitalul -2,5 mlrd. lei. La finele anului 2018, banca deţinea 63 de sucursale şi 131 de agenţii.

Victoriabank a coborât cu trei poziţii în clasament. În anul 2017, instituţia financiară s-a clasat pe locul 85, iar în anul 2018, s-a poziţionat pe locul 88. La sfârşitul anului 2018, Victoriabank a înregistrat un profit de 167,1 mil. lei. Activele băncii constituie 14,3 mlrd. lei, iar capitalul - 2,41 mlrd. lei. Banca are 34 de sucursale şi 59 de agenţii.

Mobiasbanca a intrat în clasament pentru prima dată, situându-se pe locul 100. În anul 2018, aceasta a obţinut un profit de 301,1 mil. lei. Activele Mobiasbanca depăşesc 11 mlrd. lei, iar capitalul - 1,6 mlrd. lei. Banca are 53 de sucursale pe întreg teritoriul Moldovei şi peste 166 mii de clienţi activi.

În perioada 2018-2019, tabloul pieţei bancare din Republica Moldova s-a schimbat, odată cu apariţia noilor investitori strategici. În cele patru bănci sistemice ale Republicii Moldova menţionate mai sus s-a schimbat componenţa acţionarilor. În anul 2018, HEIM Partners Limited, un consorţiu internaţional format din Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare, Horizon Capital şi AB Invalda INVL, a achiziţionat pachetul de acţiuni în mărime de 41,09% din capitalul social al MAIB. Banca Transilvania (România) şi BERD au devenit acţionari majoritari ai Victoriabank. Cea mai mare bancă din Ungaria, OTP Bank Nyrt, a cumpărat peste 96% din acţiunile Mobiasbanca, iar Doverie United-Holding (Bulgaria) a cumpărat 63,89% din MICB. Astfel, la începutul anului 2019, peste 70% din activele sistemului bancar erau gestionate de companii renumite internaţionale cu o reputaţie financiară solidă.

tvrmoldova.md

Proiectul hotărârii de Guvern, ce urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat, prevede reorganizarea prin separare a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova" în trei societăți pe acțiuni:

1) SA „Infrastructura Căilor Ferate din Moldova”;
2) SA „Transport Feroviar de Marfă”;
3) SA „Transport Feroviar de Călători”.

Proiectul a fost elaborat în temeiul Legii nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, precum și Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, care prevede că, în termen de 24 luni de la intrarea ei în vigoare, Guvernul urmează să inițieze reorganizarea întreprinderilor de stat în alte forme de organizare prevăzute de legislație.

Suplimentar, întreprinderea urmează a fi reorganizată prin separare în trei societăți pe acțiuni independente pentru infrastructură, călători și marfă și în conformitate cu Concepția pentru restructurarea sectorului feroviar al Î.S. „Calea Ferată din Moldova" aprobată prin hotărâre de Guvern.

Totodată, pentru asigurarea unei gestionări corporative inteligente și eficiente, orientată spre atragerea investițiilor menite să modernizeze semnificativ infrastructura căilor ferate, proiectul prevede crearea unei noi SA „Căile Ferate din Moldova", căreia Agenția Proprietății Publice îi va cesiona exercitarea drepturilor de acționar și de administrare a proprietății de stat în societățile pe acțiuni create ca rezultat al reorganizării. Astfel, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” nu va fi lichidată în urma propusei reorganizării prin separare.

Documentul prevede și instituirea Comisiei de reorganizare a ÎS, în componența căreia vor fi incluși reprezentanți ai fondatorului, Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor și întreprinderii supuse reorganizării. Comisia urmează să efectueze inventarierea și delimitarea pe domenii a patrimoniului „Caii Ferate din Moldova”. În conformitate cu prevederile Legii nr.246/2017, bunurile determinate domeniului public al statului vor fi transmise societăților nou constituite doar cu drept de gestiune economică.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Ministerul Economiei și Infrastructurii

Semnătura electronică devine tot mai solicitată de către cetățenii din Republica Moldova. În nouă luni ale anului curent, numărul persoanelor fizice care au primit semnături electronice de la Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de aceeași perioadă a anului 2018, cu 11,6 la sută și a depășit cifra de 12,7 mii. În acest răstimp, numărul cetățenilor care și-au reînnoit certificatul cheii publice a alcătuit 11,2 mii, informează MOLDPRES.

Datele Centrului de înregistrări al CTIF arată că, în perioada de referință, numărul persoanelor fizice și juridice care au primit semnături electronice eliberate de instituție a sporit, față de nouă luni ale anului trecut, cu 7,6 la sută și a totalizat circa 15,3 mii. Conform situației din 30 septembrie 2019, numărul total al persoanelor fizice și juridice care dețin semnături electronice eliberate de CTIF constituie peste 22,8 mii.

Serviciul de presă al CTIF precizează că deținătorii semnăturii electronice pot semna de la distanță, în regim on-line și non stop, acte, rapoarte, cereri, fără a sta la coadă în oficiile instituțiilor publice, economisind astfel timp și bani.

Centrul de înregistrări al CTIF eliberează solicitanților, la cerere, certificatul cheii publice și dispozitivul de creare a semnăturii electronice (stick) și încheie cu ei contractul de prestare a serviciilor de certificare în domeniul semnăturii electronice pe un termen de un an. Certificatul cheii publice, din considerente de securitate, se reînnoiește odată în an, la încheierea termenului de valabilitate.

moldpres.md

Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției vor lucra la un proiect de modificare a Codului Contravențional și Codului Penal, astfel încât să fie înăsprită răspunderea pentru anumite încălcări ale legislației rutiere. Despre aceasta a anunțat, într-un briefing de presă, secretarul de stat al MAI, Ianuș Erhan, după ședința Consiliului Național pentru Securitatea Circulației Rutiere, transmite IPN.

Potrivit secretarului de stat, se vor înăspri pedepsele pentru depășirea limitei de viteză, dar și pentru șofatul în stare de ebrietate. „Au fost făcute propuneri de confiscare a mijloacelor de transport folosite de către persoanele care urcă în stare de ebrietate la volan. Măsura urmează a fi discutată cu societatea”, a declarat secretarul de stat.

Ianuș Erhan susține că MAI va continua operațiunile „Nopțile Albe”, „Viteza”, „Semaforul” sau „Pietonul”. De asemenea, vor fi verificate întreprinderile care prestează servicii de testare tehnică. O propunere discutată este ca lista conducătorilor auto care sistematic încalcă legislația rutieră să fie făcută publică.

Secretarul de stat al MAI a venit cu un mesaj către cetățeni: atunci când văd că cineva din prieteni sau din rude urcă în stare de ebrietate la volan, să anunțe poliția.

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va dispune ore obligatorii de siguranță rutieră în școli, desfășurate cu implicarea reprezentanților MAI.

În primele nouă luni ale anului curent, au avut loc peste 1800 de accidente rutiere soldate cu 185 de persoane decedate.

ipn.md

Fundația Sud-Est Europeană (EFSE), în cadrul inițiativei EU4Business, a lansat campania regională The power of local currency, care are drept scop creșterea accesului antreprenorilor la finanțarea în moneda națională.

Proiectul va fi realizat în şase țări ale Parteneriatului Estic - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Ucraina și Moldova. Campania va dura trei ani, timp în care EFSE va oferi asistență financiară băncilor și organizațiilor de creditare nebancare, care, la rândul lor, se vor angaja să crească volumul creditelor acordate în monedă națională. Beneficiarii proiectului vor fi întreprinderi mici și gospodării cu venituri mici. Campania The power of local currency a fost lansată, joi, la Chișinău în prezența sponsorilor europeni, precum și a reprezentanților băncilor și organizațiilor regulatorii din şase țări. În cadrul ceremoniei de lansare, a fost anunțat că, în cadrul acestei campanii, patru bănci partenere din Armenia, Belarus și Georgia au primit credite de la EFSE în valoare totală de 46,5 milioane de euro pentru a sprijini mediul de afaceri prin împrumuturi în monedă națională. Finanțarea băncilor moldovenești este în curs de aprobare. În prezent, au loc negocieri cu trei bănci-partenere din Moldova privind acordarea a 25 milioane lei în următoarele şase luni. În cadrul evenimentului, s-a remarcat că beneficiile finanțării în moneda națională vor fi promovate prin mijloace de comunicare moderne și eficiente destinate antreprenorilor, instituțiilor financiare, mass-media, autorităților centrale și locale. „Creditele în moneda națională protejează antreprenorii de riscurile asociate modificărilor cursului de schimb, astfel încât aceștia pot dezvolta o afacere stabilă și prosperă, precum și crea noi locuri de muncă.

Întreprinderile mici stau la baza creșterii sectorului privat, iar accesul la finanțare în moneda națională contribuie la o economie națională puternică și sănătoasă ”, se menţiona la prezentarea programului. De remarcat că ESFE și-a început activitatea în Moldova în 2006 și de atunci a investit 105 milioane de euro, inclusiv 17% din mijloace financiare au fost acordate în monedă națională. ESFE a oferit finanțare pentru opt bănci - partenere, organizații nebancare de creditare și companii de leasing. În prezent, se implementează două proiecte de finanțare, parteneri fiind ProCreditBank și BT Leasing. În total, investițiile ESFE în țările Parteneriatului Estic se ridică la 843 milioane de euro, din care 23% au fost alocate în monedă națională.

InfoMarket